224 matches
-
campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră. Al. Grotu, studiind fauna moluștelor și gasteropodelor, a identificat în Bucegi peste 100 de specii și varietăți, dintre care multe endemisme: "Daudebardia transsylvanica", "Vitrea transsylvanica", "Helicigona banatica", "Trichia transsylvanica
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
turism cu motivații că: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vină cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreana și clean. Iubitorii turismului, vânatului și pescuitului vor avea momente de neuitat dacă vor veni să se bucure de ceea ce oferă comună Straja. Calea ferata Suceava-Nisipitu străbate comună de la est la vest, în Straja existând stație CFR. Însă după inundațiile
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului". Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun icre otrăvitoare organismului uman.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată în sos de roșii). Se poate reproduce și artificial. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile, lacurile, de la Dunăre și până în zona mrenei. Denumirea științifică "Esox lucius", derivă din cuvintele latine "Esox", numele dat de Pliniu unui pește (știucă sau somon) din Rin și "lucius" = știucă. Cuvântul latin "Esox" provine din cuvântul grec "isox", și este înrudit cu rădăcină celtică "eog", "ehawc" = somon
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul, furnica, cărăbușul, rădașca și altele. Biserica „Sf.Mucenic Gheorghe”, ridicată în 1883, din cărămidă, în stil baroc-vienez, pe locul unei vechi biserici
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri a unor
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
reduse și sporadice, caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na.sus) întîlnit pînă la Ciocănești.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus barbus). Zona străbătuta de răul Cerna a fost locuită din cele mai vechi timpuri, lucru atestat de numeroasele cercetări arheologice desfășurate în zonă. Până în secolul XIII evoluția acestei demografică a acestei zone nu poate fi urmărită pe baza izvoarelor
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
făcut populări (de cerb și căprior) în pădurile de pe aceste dealuri. Cursul Oltului, dar și cursul inferior al Topologului intra în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Accesul în parc se poate face pe drumul național DN73A pe ruta: Brașov - Râșnov - Zărnești, de la Brașov, sau pe drumul național DN73D, pe ruta: Pitești - Câmpulung - Zărnești, dinspre
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
blythii") și liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"); o reptilă și un amfibian: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); șase specii de pești: porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și 22 specii de nevertebrate: gândacul cu aripi scurte ("Oxyporus mannerheimii"), gândacul auriu ("Buprestis splendens"), cărăbuș ("Carabus variolosus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă (" Rhysodes sulcatus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul transilvan ("Pholidoptera
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii") și liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); trei specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și zece specii de nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi. În particular, Delta Dunării este sălașul a sute de specii de păsări, incluzând pelicani, lebede, gâște sălbatice și păsări
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit în județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]