293 matches
-
existat. În fața uluitorului perete era instalat, chiar în mijlocul sălii, montat solid în podea, un scaun dentar, aidoma celor din zona întunecată. Bătrânul o conduse, deși nici nu mai era nevoie, pe Coca spre scaun și fata se așeză, hipnotizată, pe mușamaua lui rece. Gleznele și-ncheieturile mîirulor îi fură prinse în brățări de oțel. Un cerc de oțel îi înconjură, încet, gâtul, ca un colier ciudat de elegant. Capul femeii odihnea acum între cele două rezemătoare rotunde, de care, chiar dac-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
1852, curierii, factorii și slujitorii Direcțiunii Poștelor din Moldova erau obligați să poarte uniforma slujitorilor ministerului de finanțe și o geantă mică la piept, iar factorii distribuitori de la reședința ținuturilor să poarte ca semn distinctiv o șapcă de piele sau mușama cu inscripția orașului și o geantă de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fascinată de lumea aceea cuminte, așezată și tăcută a cărților, acolo unde toți oamenii vorbeau în șoaptă și erau extrem de amabili. Și mai era ceva, ceva ce ținea doar de parfumul hârtiei tipărite, asociindu-l uneori cu cel al unei mușamale noi, abia desfăcute, proaspăt ștanțate. Am împrumutat atunci primele cărți alese cu grijă de tata, dar țin minte că fascinația mea de copil s-a oprit în fața unei cărți pe un format mult mai mare ce avea coperțile groase, lucioase
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fascinată de lumea aceea cuminte, așezată și tăcută a cărților, acolo unde toți oamenii vorbeau în șoaptă și erau extrem de amabili. Și mai era ceva, ceva ce ținea doar de parfumul hârtiei tipărite, asociindu-l uneori cu cel al unei mușamale noi, abia desfăcute, proaspăt ștanțate. Am împrumutat atunci primele cărți alese cu grijă de tata, dar țin minte că fascinația mea de copil s-a oprit în fața unei cărți pe un format mult mai mare ce avea coperțile groase, lucioase
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
evadez... Și o ai la dumneata? O am acasă. O ajuns ca vai de ea. Prin câte ape am trecut și câte ploi m-o prins!... Norocul meu că o țineam ascunsă în sân. Într-un fel de portofel din mușama, căpătat de la un neamț. Că altfel nu mai rămânea nici urmă din ea. Uite ce mi-i dat să aud! O hârtie amărâtă îl ajută să evadeze! Nemaiauzită întâmplare. Când ne spui povestea asta? - a întrebat agronomul tulburat. Până vom
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
anilor ’90, cred, la Festivalul internațional al scriitorilor de la Toronto. El avea să evoce, ulterior, În mai multe rânduri, debutul dialogului nostru, „cu ocazia unei excursii la cascada Niagara, când ne-am trezit alături, Îmbrăcați În pompieri, cu jachete de mușama și cu glugile grijuliu trase, coborând pe vaporașul care ne ducea să vedem ceea ce Oscar Wilde numise a doua deziluzie a voiajului de nuntă”. Râdeam, Își amintea Claudio, „gândindu-ne la câte alte veșminte clovnești Îmbrăcăm În cele mai variate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Mark. Deocamdată nu prea cred că e o idee bună. Nu? Se încruntă și-și ridică mâinile neajutorate. N-ai decât. Luă un număr din Kearney Hub vechi de o săptămână, care stătea pe măsuța de cafea pe post de mușama, și luă la rând anunțurile cu mașini vechi pe care le însemnase deja cu pixul. Ea se întinse și apăsă butonul de oprit al telecomenzii. El se răsuci spre ea. Dacă nu te superi, mă uitam și eu la chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
grăsime, de aceea fiecare obiect avea umbre lungi și mâinile mele arătau ca și cum ar fi fost albe și lipsite de viață. M-am așezat cu capul în mâini și mi-am trecut ochii de câteva ori peste formele desenate pe mușamaua care acoperea masa. Mă uitam la pătratele albastre cum se transformă în pătrate roșii și dup-aia în pătrate negre și iar roșii. Am privit în sus spre bec și am văzut pătrate albastre și roșii și negre în fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
a spus despre mine și incidentul de la școală, iar ea a zis: „Frumos din partea ta“ și a tăcut din nou. Cât timp am mâncat, ea n-a făcut decât să se uite pe perete și să-și plimbe degetele pe mușama. Tanti Mae părea să înțeleagă că nu vrea să vorbească, așa că n-am mai zis nici eu nimic. A fost una dintre cele mai tăcute mese pe care le-am luat vreodată, dar asta nu m-a întristat. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
care ieșea mult fum. Mama stătea pe un scaun, plângând cu capul pe masă. La început nu mi-am dat seama dacă plânge sau ce face, fiindcă scăpa din vreme în vreme mici țipete, după care își înfigea unghiile în mușama. Am ridicat bucata de hârtie galbenă de pe masă. Era o telegramă. Nu mai primisem niciodată vreuna. Știam de ele doar din filme. Nimeni din vale nu primea telegrame. Îi era adresată mamei. Era de la guvern. Spunea că tata a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
că lupta cea mai grea se încheiase. M-am dus la mama și am încercat s-o fac să se ridice, dar se purta ca și cum nici nu ar fi simțit mâna mea pe ea. Continua să țipe și să zgârie mușamaua de pe masă. Am scuturat-o de umeri, dar nu făcea decât să urle și mai tare, așa că am lăsat-o singură și m-am dus la aragaz să sting focul de sub oală. M-am dus afară să scap de mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Tanti Mae în Nashville, tata în Italia, iar eu aici cu mama. Toate mi se învârteau prin minte atât de repede încât nu reușeam să opresc nici un gând suficient de mult ca să-l gândesc. Mă uitam pur și simplu la mușamaua de pe masă. Era aceeași de când locuiam în casa asta. Partea lucioasă începuse să se uzeze, forma pliuri mici și dungi pe toată suprafața, iar materialul tare de dedesubt ieșea la iveală. Mi-am plimbat degetele peste zonele acelea și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
să mă gândesc la cum ar fi să locuiesc singur cu ea, chiar dacă și doar pentru două săptămâni. Furnicătura aceea ciudată mi-a trecut iar prin picioare, începând de la călcâie, iar eu doar stăteam acolo și-mi treceam degetele peste mușamaua învechită. Tanti Mae a întins mâna și a aprins lumina când a intrat mama. A mers și a închis ușa de plasă fiindcă mâinile mamei erau ocupate să țină conurile. Mama s-a îndreptat spre masă și a răsturnat conurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
întins mâna și a aprins lumina când a intrat mama. A mers și a închis ușa de plasă fiindcă mâinile mamei erau ocupate să țină conurile. Mama s-a îndreptat spre masă și a răsturnat conurile într-o grămăjoară pe mușama. Mâinile îi erau pline de pământ, de la conurile pe care le-a scos din pământ, iar fusta îi era plină frunze lipite. — Uite, a spus ea. M-am uitat la ea, ea s-a uitat înapoi la mine și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
realizezi că este mort. Geamurile închise, cu jaluzelele de pânză trase, opresc zgomotele de afară. Domnește o liniște străpunsă doar de ticăitul unui ceas metalic, ruginit pe alocuri, care măsoară nepăsător trecerea timpului așezat pe colțul mesei acoperită cu o mușama veche și decolorată. Lângă el, o lampă afumată și prăfuită, accesoriu absolut necesar în ultima vreme pentru momentele când lumina electrică se întrerupea frecvent datorită bombardamentelor. Marius înconjoară atent cu privirea întreaga încăpere. Pe canapeaua joasă, cu aspect ponosit, din stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
bărbat neras, zdrențuit și murdar deschise încet ușa. Mirosea a băutură și privindu-l, Crăița înțelese că nu era tocmai treaz. Apoi, văzu în spatele lui o femeie, la fel de zdrențuită și murdară. Aceasta își turna băutură dintr-o sticlă, aflată pe mușamaua de pe masă. Masa, plină de firimituri trona în mijlocul încăperii. Muște grămadă, se plimbau în voie prin cameră. Nu știa cum să procedeze, de aceea le spuse repede cine este. Apoi, totul se derulă ca într un film vechi, începuseră amândoi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
bătea să-mi spargă pieptul. Într-un târziu am zărit o geană de lumină. m-am apropiat și am văzut o cameră mare, cu tavanul foarte înalt, în centrul căreia se găsea o masă cu picioarele verzi, acoperită cu o mușama. m-am uitat în jur după Teo Haiduc, dar acesta dispăruse cu desăvârșire. Am simțit doar în mâna dreaptă răceala metalică a USB drive-ului pe care mi-l strecurase în palmă când mă trăsese de mână în tunel. Am pus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cap și să ajung bărbat, el redevenea copil, nu numai prin cântecelele și poantele din adevărata lui copilărie, ci prin sute de gesturi, cuvinte și semne. Odată, la cabana Omu, după ce terminaserăm o ciorbă de fasole, am găsit întâmplător sub mușamaua murdară, pe cantul mesei, o iscălitură în lemn. Și scria așa: Mircea și Didi 1935. I-a tremurat bărbia, i-a tremurat și vocea, i-au tremurat multe pe dinăuntru (se vedea în licărul ochilor), recunoscuse înscrisul de-aproape jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
meu, care se petrecea Într-o noapte ploioasă, Îl vedem pe o străduță Îngustă din Paris bătînd cu pumnul În ușa din față a unei case ce-i aparținea marii actrițe Sarah Bernhardt. În cealaltă mînă ține strîns, Înfășurate În mușama ca să le ferească de ploaie, fragmente din superbul lui poem dement „Ode à la Nuit”. Mă aflam În pivniță și citeam În Encyclopedia Britannica despre Sarah Bernhardt, cînd am tresărit la auzul ușii de la prăvălie deschizîndu-se. Avîntîndu-mă pe gaura ancestrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
către restaurantul-pensiune. înăuntru, figurile tipice: nepoțelul prodigios cu bunica, literatul plin de coșuri strângând între palme sticla de bere, muzicianul celebru încrucișînd dinții a două furculițe și manevrîndu-le ca pe un fel de clește nichelat. In rest, mese goale, cu mușamaua în pătrate albe și roz, cu câte un pahar decorativ cu crenguțe de brad. Pe când mâncam fără să știu ce mănânc, privind absent formele pestriț colorate din sala de mese ai cărei pereți de sticlă răsuceau din nou lumina lămpilor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
unei dinastii de pisici numite cu numele ăsta. Nu știu cum de suporta fierbințeala tablei, căci noi nici nu puteam pune mâna pe ea. Deschideam portiera și ne suiam în cabină, unde căldura zăpușitoare avea un damf de cauciuc încins sau de mușama fierbinte. Marcel se așeza la volan, iar eu lângă el. Când închideam ușa, lumea devenea mică, intimă, ai fi vrut să rămâi acolo pentru totdeauna. Bancheta cu pielea tăiată din care ieșea buretele, geamurile murdare pe care înțepeniseră ștergătoarele cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lacrimile și eram iarăși fericită. Am coborât cu atenție și am pornit din nou la drum, cu soarele bătîndu-mi în față. M-am trezit devreme și după ce m-am spălat m-am dus la bucătărie, unde tanti Aura întinsese pe mușamaua curata, dată cu făină, un strat lipicios de cocă. Mi-am luat și eu un scaun și-am început să mă uit cum face mătușa gogoși. Le decupa cu gura unui pahar și le așternea în tigaia încinsă, unde sfârâiau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și, lateral, pe vârful unei bare, o cizmă aurie; poarta era din lemn masiv și avea ușițe care se deschideau în ea de parcă ar fi fost un ceas cu cuc. Apoi, coridorul, tencuiala căzută cu paneul dezgolit, ușa capitonată cu mușama și cu urme de praf în adânciturile făcute de cuie. Apoi, aerul închis al camerei, lampa cu gaz și, deasupra ei, pe tavanul înnegrit, o pată vie de lumină, de parcă o rază de soare se strecoară printr-o lentilă măritoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
sau ce-or fi, lansează semnale bleu-ciel agolmerației rutiere. Domnul profesor din Marea Britanie, alți domni și domnițe de prin Occident se miră într-ascuns de paragina expresivă a autobuzului, un fel de "rata": acele vehicole folclorizate de pe ruta Timișoara-Parța, cu mușamaua scaunelor bine scorojită, cu podelele răvășite de înghesuiala generațiilor de femei și bărbați de prin satele patriei. Ne oprim la locuri dinainte stabilite, trecem în grup restrâns spre monumentul învăluit în ceața iernii, și pe lângă noi populația merge și se
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de brad, boite cărămiziu-închis cu câte patru uși de geamuri, deschizătoare una preste alta 7) 6 mese de frasin în formă eliptică 8) 2 scări unghiete, una cu patru trepte și alta cu opt 9) Un biurou lustruit și cu mușama verde 10) 5 peceți mari, trei de tuș și două de ceară 11) O tamponă de tuș 12) Două lămpi mari de bronz stricate 13) O lampă mare cu scripți 14) O masă lungă de brad, boită negru, îmbrăcată cu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]