277 matches
-
brațul. Tăcea întruna. Și atunci mi-am apropiat fața mai mult, răsuflarea mea aproape de gura ei, întrebînd-o tot mai încet, mai insinuant. A oftat o dată lung, a închis ochii și și-a încolăcit brațele de umerii mei, sărutîndu-mă pe buze, mușcător, sălbatec. Am avut o ciudată bucurie când m-am dus să zăvoresc ușa. S-ar părea că cele ce-am scris în ultimele pagini nu mair interesează povestea Maitreyiei. Și totuși, nu e decât o continuare a ei. La Maitreyi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
jumătate Austria) sau chiar o anexare a ei ar avea toate șansele să primească asentimentul Germaniei, dacă interesul german ar dicta astfel și dacă și circumstanțele generale ar dicta-o !“ a răspuns sec diplomatul german. Poate răspunsul vi se pare mușcător ? Ei bine, nu ! Ei bine, a fost dat cu toată cordialitatea ! Poate intonația, mișcările mele anunțau dinainte ceva plictisitor ? Ca totdeauna, majoritatea își vor continua conversația fără măcar să coboare vocea, câțiva au să încerce să mă asculte, dar vor renunța
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
În ciuda lucrurilor tragice ce le vorbeam și a nesiguranței ce o simțim împrejur, mi-a făcut bine conversația cu el. Eram aproape unul de altul, ca în junețea noastră. Uneori, mai ales de când este în guvern, aud lucruri rele sau mușcătoare despre el ; de obicei, nici măcar nu încerc să văd dacă au un sâmbure de adevăr în ele. La ce mi-ar folosi ? Când am reușit să păstrez atâția ani o prietenie, încerc să nu mai judec omul, așa cum încerc să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a ajuns la concluzia că fenomenul persista. Începuse să se gândească la nepoata lui cu o obscură înfiorare. În fața ei, însă, nu-și dezvăluia nici un strop de emoție. Mai târziu, mult mai târziu, aveau, uneori, să-l roadă remușcările, acel mușcător „Dacă aș fi...“ care își perforează drum până în miezul sufletului și se statornicește acolo, iscând o durere care se infiltrează în toate celelalte experiențe de viață. Câteodată, remușcarea îi devia gândurile de la filozofie. Dacă, în trecut, ar fi stabilit între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Nu mi-a răspuns la ultimele două scrisori pe care i le-am trimis și asta mi-a dat să înțeleg că nu mai ține la mine. Cu toată minciuna grosolană, apărarea mea păru de-a dreptul lamentabilă. Alexa surâse mușcător, ca adineauri (un surâs care îmi provoca durere fizică). ― Mi se pare ciudat că nu ți-a răspuns la scrisori, dar ți-a jertfit totul. Care lucru cântărește mai mult? Eu nu vreau discuție multă. Nu cunosc intențiile dumitale de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în România profundă care continuă să sufere din cauza acestor gunoaie sociale scoase la suprafața apei și împinse pe malurile ei unde n- ai cum să-ți mai faci baie sau să te întinzi la soare. Guralivi, dătători din coate și mușcători pe la spate, își joacă rolul nestingheriți, circulând cu nerușinare și prin slugarnica mass-media pe post de sfătuitori, de dătători cu părerea, de protejatori în continuare ai varanilor comuniști. Acești malverseuri ai adevărului sunt cei care au îndemnat pe toate cărările
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Karin realiză: consorțiul voia să construiască un sat de vacanță extins pentru amatorii de cocori. Bătălia se desfășura într-o pantomimă glacială, cu întreprinzătorii și ecologiștii atacând și contraatacând. Daniel se aruncă în luptă cu capul înainte, lansând două atacuri mușcătoare. Păsările erau spectaculoase, atrase el atenția, tocmai pentru că râul secase sub ele, concentrându-le în cele câteva refugii rămase. Să scoți fie și numai o cană de apă dintr-un biom aflat deja în curs de a se destrăma era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cvartalele cu blocuri muncitorești, o lume care se aciuise în alte vremuri, cu câini la poartă și cu anunțuri care dovedeau că aici se mai păstrase ceva din precaritățile lingvistice ale unei comunități ce nu stăpânea limba națională: Atenție, câine mușcător!, scrisese careva, un sârbo-croato-germano-maghiaro-rrom din Lipova". Capitolul al doilea al volumului, intitulat Tăieturi din ziare, adună articole cu teme politice, este o analiză din aproape a desfășurării vieții politice în "Cotidianul". În acest capitol se află câteva articole importante din
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pulpana lui Tocqueville. Și ce zic, dumnealor? Păi, ne privesc fix în ochi, la ore de maximă audiențe, și ne spun că secuii își pun de-o patrie interioară. La asemenea vorbe înfricoșate Marius Tucă spune pe dată niște glume mușcătoare ca să înțelegem că asemenea lucruri, știute de toată lumea, abia acum (în sfârșit) se arată la lumina zilei. Până acum au stat la adăpostul întunericului din conclavurile administrative din patria interioară. Abia acum, și la oră de maximă audiență, aflăm adevărul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
gest autoritar pentru luare aminte către unul dintre asistenți. - Notează dorința Excelenței Sale, îi ordonă. Omul se înclină. - Am și notat Excelența Voastră. Enro făcu un semn lui Gosseyn. - Vino, zise. Mi-e foame. Glasul i se făcu de o politețe mușcătoare: - Sau poate că dorești să te ajutăm să te așezi? Gosseyn reuși să combată reacțiile lui Ashargin la proiectul lui Secoh. Ajunse la locul său; își ocupa poziția când duritatea tonului lui Enro trebuia să fi pătruns până la Ashargin. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
spuse Lanark repede. Vrei să mă duci la atelierul lui Ozenfant? — Dar face înregistrări. — Nu se poate, tocmai l-am lăsat în restaurant. — Nu știi că șefii de departament se pot hrăni și munci în același timp? Și devine extrem de mușcător cînd cineva îl întrerupe cînd face muzică. — Du-mă la atelier, Gloopy. — Bine, dar te-am avertizat. Ușa se dădu la o parte și Lanark auzi schelălăitul complicat al unui cvartet de coarde cîntînd foarte prost. Dădu la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
gest autoritar pentru luare aminte către unul dintre asistenți. - Notează dorința Excelenței Sale, îi ordonă. Omul se înclină. - Am și notat Excelența Voastră. Enro făcu un semn lui Gosseyn. - Vino, zise. Mi-e foame. Glasul i se făcu de o politețe mușcătoare: - Sau poate că dorești să te ajutăm să te așezi? Gosseyn reuși să combată reacțiile lui Ashargin la proiectul lui Secoh. Ajunse la locul său; își ocupa poziția când duritatea tonului lui Enro trebuia să fi pătruns până la Ashargin. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
dor, Iar când lângă mine ești Mă înnbat - al tău amor, Ziua, noaptea și-n zori încă Te măresc necontenit Ș-acel foc ce mă mănâncă Mă slăvește fericit. No. 18 Amorul de-ntîiu e blând, Pe urmă-i șarpe mușcând, Mușcător înveninat Doftor neaflând îndat. Doftorii cu doftoria, Învățați de la Rusia, Nu poate să lecuiască Rana să-i tămăduiască, Numai puiul c-o vedere Îi dă zile și putere - Apoi ieste cu putință De-a mai trăi, cuconiță? N-o trece
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
oi blăstăma De-i căde-n osândă grea. No. 41 Garofiță din răsboi, Te poftesc să vii la noi, Să vii sara prin grădină Ferindu-te de lumină, Să te sui în foișor Să calci foarte binișor, C-am un șarpe mușcător Și te mușcă de picior, Iar când soare strălucește El mușcă de prăpădește. No. 42 Verde frunză de aglică, Ah, a mea iubită fiică, Te iubesc cu multă frică Și nu mă tem de nimică. Nu-și ce floare te-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în mod deliberat ființa superioară. Și dacă știu bine ceva în privința membrilor dinastiei Isher, e faptul că în ultimă instanță se dau înapoi de la sinucidere. Împărăteasa își îndreptă spinarea, încruntîndu-se: ― Îndrăzneala ta e egalată doar de istețimea ta, zise ea mușcător. Hedrock nu băgă în seamă întreruperea. Refuza să renunțe la inițiativă. Îi dădu drumul repede înainte: ― Se vede bine că v-ați uitat cu toții istoria sau că vă astupați ochii ca să nu vedeți realitatea. Arsenalele au fost întemeiate cu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
care mă despărțea de trecutul meu. Când țigara a ajuns să mă ardă la degete, m-am ridicat, am strivit-o în scrumieră și m-am dus din nou la fereastră. Aerul dimineții îmi făcea bine, era răcoros și plăcut mușcător. Acum marea se vedea până departe, iar orizontul ardea ca o presimțire. Din clipă în clipă, soarele trebuia să răsară. Mi-am adus aminte ce-mi zisese Moașa în ajun: "Simte-te bine, domnule sculptor, ca în vacanță, de ce te
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe Laura, dar niciodată nu-i dădusem atenție. Mi se păruse o încrezută. Era înaltă, foarte subțire, oacheșă și semeață, cu părul tăiat scurt. Șarpele care dansează la capătul unui baston, cum am citit într-o poezie. Dar tonul ei mușcător, tăios, ironic cu care reteza orice elan celor care vroiau să se apropie de ea, mă făcuse să fiu prudent. Și apoi erau zvonurile răutăcioase lansate de Aristide care se învîrtise multă vreme în jurul ei, fără succes. Irezistibilul, cum îl
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
un mod pe care nu l-aș putea califica altfel decât idiot, deoarece eram foarte stingherit și, pe de altă parte, hotărât să trec peste orice reținere. Laura m-a fixat, curioasă, cu ochii ei oblici, apoi cu obișnuitul ton mușcător m-a întrebat dacă mă înțepase ceva. "Nu, domnișoară". "Atunci?" Părul scurt îi dădea un aer băiețesc, ștrengăresc, care contrasta cu buzele groase, senzuale. Era, cum o văzusem pe fereastră, înaltă, subțire, ca un șarpe care dansează în aer și-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de pălării cu boruri. — Văd acum, țipă Ignatius, voi sunteți cele care distrugeți reputația vânzătorilor de crenvurști. — E nebun! — E atât de vulgar! — Atât de grosolan! — Să nu-l încurajați! Nu vrem să te mai vedem aici, spuse simplu și mușcător purtătoarea de cuvânt. — Cred și eu că nu vreți! spuse Ignatius respirând greu. Probabil că vă este teamă de cineva care nu-i desprins de realitate, care vă poate vorbi sincer despre felul jignitor cu care ați tratat pânzele. — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
s-ar fi dat ocazia, nevasta lui Tolstoi putea fi o scriitoare mai bună decât el. — De ce? Doar pentru că era femeie? — Pentru că era o femeie foarte talentată, oprimată de un bărbat foarte talentat, a spus soția sa pe un ton mușcător. — Aha, a zis Caricaturistul Alcoolic. Tulburat, a chemat chelnerul și, spre tristețea tuturor, a comandat o bere. Totuși, când aceasta i-a fost adusă, a simțit probabil un fel de vinovăție, pentru că, dintr-odată, a schimbat subiectul, lansându-se Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
știi, sunt circumcis și sunt foarte bun la pat! — Toți bărbații zic asta, râse ea. Îl privi. Era plin de viață, nebunie și pasiune. Și, bineînțeles, plin de minciuni. Ochii lui verzi, Înșelători, se potriveau perfect cu duelul ironiilor lor mușcătoare. Nu putea să nu se Întrebe dacă s-ar potrivi la fel de bine și-n pat. Cu siguranță. Era tânăr, mult mai tânăr decât Matthew. Matthew era bărbat, iar Ted era, prin comparație, un puști. Am tras deja lozul cel mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
care mă despărțea de trecutul meu. Când țigara a ajuns să mă ardă la degete, m-am ridicat, am strivit-o în scrumieră și m-am dus din nou la fereastră. Aerul dimineții îmi făcea bine, era răcoros și plăcut mușcător. Acum marea se vedea până departe, iar orizontul ardea ca o presimțire. Din clipă în clipă, soarele trebuia să răsară. Mi-am adus aminte ce-mi zisese Moașa în ajun: „Simte-te bine, domnule sculptor, ca în vacanță, de ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe Laura, dar niciodată nu-i dădusem atenție. Mi se păruse o încrezută. Era înaltă, foarte subțire, oacheșă și semeață, cu părul tăiat scurt. Șarpele care dansează la capătul unui baston, cum am citit într-o poezie. Dar tonul ei mușcător, tăios, ironic cu care reteza orice elan celor care vroiau să se apropie de ea, mă făcuse să fiu prudent. Și apoi erau zvonurile răutăcioase lansate de Aristide care se învârtise multă vreme în jurul ei, fără succes. Irezistibilul, cum îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un mod pe care nu l-aș putea califica altfel decât idiot, deoarece eram foarte stingherit și, pe de altă parte, hotărât să trec peste orice reținere. Laura m-a fixat, curioasă, cu ochii ei oblici, apoi cu obișnuitul ton mușcător m-a întrebat dacă mă înțepase ceva. „Nu, domnișoară”. „Atunci?” Părul scurt îi dădea un aer băiețesc, ștrengăresc, care contrasta cu buzele groase, senzuale. Era, cum o văzusem pe fereastră, înaltă, subțire, ca un șarpe care dansează în aer și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu râvnă pe peliculă trioul nupțial și etichetele mari cu prețul pe care le purtau. — De ce vinzi rochia, drăguță? o întrebă cel mai obraznic dintre fotografi pe una din mirese. Soțul n-a fost chiar așa cum visai? — Nu, răspunse ea mușcător, dar a fost mai bun decât ai fi fost tu. Restul fotografilor izbucniră în hohote de râs și continuară să facă poze încă douăzeci de minute, până când unul din ei își scoase ceasul. Domnilor, anunță el, au deschis de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]