493 matches
-
mică afacere. Îl ajutam și la vândut flori și îmi amintesc cât l-a amuzat modul în care Caius, la înălțimea lui, întindea gladiolele în Piața Tractorul ca pe niște florete, gata să împungă potențialul cumpărător: «nu doriți o gladiolă?». Mușina încerca să fie liber într-o țară care devenise o mare închisoare.” Și: „Când vocile noastre poetice începuseră să spună ceva, Sandu ne-a trimis să citim la Cenaclul de Luni. Mi-l aduc aminte intrând, cu silueta lui subțire
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
nu rata vreo oportunitate. După un timp, se trage linie, se adună și se scade: criticii adevărați rămân în cursă, pseudocriticii dispar în peisaj. Vremea bilanțului și a culegerii (în ambele sensuri: editorial și gospodăresc-simbolic) a venit și pentru Alexandru Mușina, membru de frunte al generației '80, din care totuși și-a dat acum câțiva ani demisia (!), împreună cu Al. Cistelecan. Scrisorile unui fazan, cu subtitlul Epistolarul de la Olănești, reunește scrisorile deschise trimise de fostul ,optzecist" colegului său de disidență, precum și unui
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
ulterior, într-un volum) ale lui Emil Brumaru. Dar această aparentă non-comunicare servește devoalării emitentului, ca și retoricii sale ușor plângărețe, de om neînțeles și singur, ,fazan" captiv într-o colivie provincială. Dacă ar fi avut feed-back, scrisorile lui Alexandru Mușina ar fi fost parte a unui întreg, iar autorul lor - unul dintre conlocutori. Astfel însă, i se dă prilejul de a ocupa prim-planul și de a merge pe propriile urme, vorbind numai despre subiectele care-l interesează și adâncind
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Vakulovski). Una dintre problemele cu care se confruntă este chiar această multiplă specializare ce-l proiectează uneori în plin conflict de interese. Mai mulți colaboratori ai Editurii Aula întrerup indignați relațiile cu directorul acesteia, nevoind să facă distincție între editorul Mușina și scriitorul cu același nume. Primul publică volume într-un regim al economiei de piață și încheie contracte cu diverși autori; al doilea este el însuși autor și își îngăduie prezervarea tuturor libertăților sale critice și creatoare. ,Cămașa de forță
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
pe culoarele Facultății; și preocupați de cu totul alte teme în coloanele gazetei. Și invers: vituperăm oral împotriva unei personulități agasante, dar până la publicarea acestor opiniuni fermitatea noastră slăbește, se diminuează, se transformă în altceva. Cu riscurile de rigoare, Alexandru Mușina își propune, explicit, ,translatarea, trecerea în spațiul public (publicarea în ŤVatrať mai ales) de opinii, informații, sujeturi care preocupă pe toată lumea, sunt discutate pe larg, dar en privé" (p. 72). Și astfel, elementele de bârfă devin posibile elemente de discuție
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
astfel, elementele de bârfă devin posibile elemente de discuție. Epistolele către ,cher Virgil" caută un ton mai grav, expeditorul abordând teme complexe și conexe, pentru a le diseca metodic. Fără a-și reprima ironia la adresa ,experienței revelatoare" a criticului, Alexandru Mușina se comportă față de acesta ca un învățăcel dornic să-l impresioneze pe magistru. Tăcerea lui Cis este complice, cea a lui Podoabă pare enigmatică. Unul dintre subiectele care vin și revin, obsesiv, în scrisul autorului este cel al marginalității provinciale
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
al marginalității provinciale. Fragmente savuroase sunt dedicate veleitarilor și ,analfabeților lirici" din provincie, acelor guru locali care susțin tinere poete în schimbul farmecelor feminine, sau competitorilor la un concurs inițiat de ,Vatra": Amantul/ amanta anului 2000. În epoca Marelui Vibrator, Alexandru Mușina se amuză și ne amuză teribil cu sublinierea mentalității premoderne a unor oameni, în fond, de un cuminte tradiționalism, amețiți cu serul postmodern. Sunt lucruri care se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
care atâția colegi de breaslă preferă să se îmbete cu apă rece. Spre finalul volumului, e avansată și o soluție pentru sclifosita retardare autohtonă, în care complexele de inferioritate și cele de superioritate se îngemănează. De fapt, argumentează convingător Alexandru Mușina, la noi cultura scrisă își are primele repere în secolul al XIX-lea. Lăsând deoparte cultura orală, milenară, suntem niște scriitori (și cititori) foarte tineri, fapt ce poate reprezenta un impediment, dar și un avantaj. Nu ne comparăm cu francezii
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
sunt la mare preț tocmai notele diferențiale, accentul idiomatic, specificul. O gândire liberă și o scriitură personală. Cu rezerva unor comparații deplasate (între criticii noștri și diferite... topmodele ori demimondene) de care autorul nu se poate debarasa, epistolarul lui Alexandru Mușina e o lectură pe alocuri captivantă. Teorie și critică literară, istoria mentalităților, polemică, bârfă transcarpatică: tot tacâmul.
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
coerența și consecvența unor atitudini democratice și educative existente într-o, cum s-ar zice, anumită parte a presei românești actuale. În cadrul aceleiași anchete, cu o privire, de data asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că a existat în jumătatea de secol comunist o adevărată elită intelectuală, în afară de, cum spune cu amară ironie, "elita securiștilor și activiștilor de partid". Intelectualilor români le-a lipsit curajul și deseori "libertatea" lor era cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
niciodată, năzbâtii strigătoare la cer. Nu-mi rămâne, în aceste condiții, decât să contez pe bunul-simț al cititorilor, înzestrați cu un discernământ superior celui de care au dat dovadă, vai, articlierii noștri. Săptămâna trecută recenzam un volum al lui Alexandru Mușina, dedicat, în cea mai mare parte a lui, scrierii creatoare. Ei bine, Infinitul dinăuntru e o pledoarie implicită pentru ceea ce s-ar putea numi lectură creatoare. Căci Vlad Zografi oferă un model personal de înțelegere a literaturii. În șase eseuri
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
întâmplă, ce ruptură de nivel, când începi, în fine, să vorbești o limbă străină. Ceea ce poți să știi, cel puțin după ultimele precepte de didactică, este că cea mai bună cale de-a o învăța e metoda conversației. Și Alexandru Mușina asta face. Conversează enorm, fie cu cenacliștii care-i invadează micul spațiu din Castelului 104, în aparenta lui lipsă de-acasă, fie cu oameni întâlniți întâmplător, fie cu sine însuși. Specificul muncii de profesor, respectiv al navetei e, în feluri
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
poeziilor de tinerețe. O blazare încordată, dacă se poate spune așa, fiindcă lumea marginală și cu eticheta pusă are, și ea, rezervele ei de senzațional. Față de senzaționalul cu care suntem noi, azi, obișnuiți, venind din aceeași zonă, constatările lui Alexandru Mușina sunt, poate, nespectaculoase. La vremea lor, ele trădau, însă, o mare empatie cu o generație venită în poezie dinspre catedră și o mare și blajină înțelegere a unei lumi în care il faut tenter de vivre. Găsind soluții de-a
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
și o mare și blajină înțelegere a unei lumi în care il faut tenter de vivre. Găsind soluții de-a o transporta într-un alt decor, care este și nu este cel atât de bine cunoscut. În totul, școala lui Mușina e asemeni celei a lui Prévert, din Ora de dictare: „Pereții clasei se prăbușesc domol/ și geamurile redevin nisip/ cerneala redevine apă/ și creta stâncă lângă mare/ pupitrele în arbori se prefac/ penițele în păsări călătoare.” (traducere de Gellu Naum
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
Brașov, unde i-am revăzut pe Mircea Martin, vechi coleg, pe Călin-Andrei Mihăilescu și pe Caius Dobrescu, care petrecuse un timp la Universitatea din Chicago. Un colocviu remarcabil, ținut din păcate în limba engleză, la cerința regulamentelor europene. Scriitorul Alexandru Mușina și cu mine am socotit, însă, că e poate mai bine ca în România să vorbim românește. Care sunt proiectele dvs. de viitor? Am terminat zilele trecute versiunea engleză a Gîndirii romanului, versiune la care lucrez de mai mulți ani
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
a poeziei comportă o discuție mai lungă. Ea s-a și prelungit de altfel în controverse: la observația mea despre declinul poeziei, au reacționat vehement negativ aproape douăzeci de poeți din toată țara și în aproape toate publicațiile culturale (Al. Mușina, Gh. Grigurcu, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Mircea, Adrian Popescu și alții). Reamintesc câteva dintre afirmațiile mele cele mai revoltătoare. Prima victimă sigură a revizuirilor epocii consumiste este poezia. E dezastruos că se întâmplă astfel, dar este adevărul cel
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
mai puțin viitorului." Momentul era 1996, să nu uităm și toate textele din acest capitol se opresc la această limită superioară, 1996. Multe dintre ele sînt de fapt cronici literare: despre Gheorghe Crăciun, Simona Popescu, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Alexandru Mușina. Caius Dobrescu nu e dintre aceia ce cred că ar fi o lipsă de reprezentanți sau de literatură, ci doar de un marketing adecvat și de un sistem coerent în care acesta să funcționeze. Mult mai acut e al doilea
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Universitar de Literatură Română Contemporană, ediția a IV-a, Brașov, 17-18 aprilie 2008 Dimensiunea originală a învățământului universitar filologic la Brașov a fost, încă de la creare, prezența la catedră a unor importanți scriitori și critici literari români. Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Ovidiu Moceanu, Caius Dobrescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Mihai Ignat au predat și predau la Literele brașovene. În plus, cu timpul, Literele brașovene au dezvoltat, pe lîngă o puternică dimensiune științifică, evidențiată prin volume de studii
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
anihilarea barierelor genurilor și tendința către textul originar îl impun limpede pe Naum drept un precursor al postmodernismului generației ’80, explicând totodată și atracția pe care o mărturisesc câțiva poeți de frunte ai ei (atât optzeciști propriuziș i, ca Alexandru Mușina, cât și nouăzeciști, ca „Grupul de la Brașov”) față de opera sa. Tot această concepție trans-genică a textului literar explică și actualitatea lui Gellu Naum, care este unul dintre reperele poeților tineri. Suntem, în consecință, obligați să refacem tabloul istoric al poeziei
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
mod cert. Apoi la Moscova, între 1987-'90, i-am citit pe "toți" (e un fel de-a zice), pentru a-mi forma cu timpul o bibliotecă de cărți de recitire. Autorii lor: Ion Mureșan, N. Danilov, M. Cărtărescu, A. Mușina, A. Pantea, L.I. Stoiciu, F. Iaru ș.a. Există, după părerea mea, cel puțin trei nuclee: bucureștean (mult prea mediatizat pentru a-i mai numi aici), clujeano-brașovean (Mureșan, Crăciun, Mușina, Al. Vlad ș.a.) și ieșean (Danilov, Vasiliu ș.a.). Din "ciocnirea" acestora
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
de recitire. Autorii lor: Ion Mureșan, N. Danilov, M. Cărtărescu, A. Mușina, A. Pantea, L.I. Stoiciu, F. Iaru ș.a. Există, după părerea mea, cel puțin trei nuclee: bucureștean (mult prea mediatizat pentru a-i mai numi aici), clujeano-brașovean (Mureșan, Crăciun, Mușina, Al. Vlad ș.a.) și ieșean (Danilov, Vasiliu ș.a.). Din "ciocnirea" acestora s-au născut cele mai importante texte. Care? Care vor fi scrise... de nouăzeciști, poate... M.V.: Atunci, cînd de-abia aflaserăți de acești scriitori români, cu cine ați fi
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
însă, a fost N. Manolescu, mentorul lunediștilor. El e ceea ce a fost pentru perioada interbelică un E. Lovinescu, cred. De talentul fiecărui poet nu mai spun nimic - mi-am uitat cîntarul "talent" acasă... M.V.: Cum vă pare antologia lui Alexandru Mușina? Ce (pe cine) ați adăuga și invers, cine n-ar încăpea în antologia generației'80 întocmită de dvs.? E.G.P.: Antologia lui A. Mușina are meritul incontestabil al "primului apel". Că lipsesc mulți (M. Cârneci, A. Zanca, E. Hurezeanu ș.a.), că
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
nu mai spun nimic - mi-am uitat cîntarul "talent" acasă... M.V.: Cum vă pare antologia lui Alexandru Mușina? Ce (pe cine) ați adăuga și invers, cine n-ar încăpea în antologia generației'80 întocmită de dvs.? E.G.P.: Antologia lui A. Mușina are meritul incontestabil al "primului apel". Că lipsesc mulți (M. Cârneci, A. Zanca, E. Hurezeanu ș.a.), că sunt și unii nechemați (i-am pedepsit prin a le uita numele), mă interesează mai puțin. Antologia trăiește prin cel puțin 15 (din
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
noi. M.V.: Din ce cauză n-au urmat și alte antologii '80, doar chiar și prin prefață (dar nu numai) autorul face o provocare, aruncă o mănușă? E.G.P.: Cine dintre optzeciști s-ar încumeta să ridice mănușa aruncată de A. Mușina? Mă tem că doar A. Mușina! Astfel că n-ai decît să-i readresezi întrebarea. M.V.: Ce sînt pentru dvs. "luptele" mai mult sau mai puțin literare în care adesea ați fost implicat? Oare n-ați ajuns la critica literară
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
au urmat și alte antologii '80, doar chiar și prin prefață (dar nu numai) autorul face o provocare, aruncă o mănușă? E.G.P.: Cine dintre optzeciști s-ar încumeta să ridice mănușa aruncată de A. Mușina? Mă tem că doar A. Mușina! Astfel că n-ai decît să-i readresezi întrebarea. M.V.: Ce sînt pentru dvs. "luptele" mai mult sau mai puțin literare în care adesea ați fost implicat? Oare n-ați ajuns la critica literară de la această mîncărime hîrtioasă a "pumnilor
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]