496 matches
-
pe îndelete, lăutarul din fruntea bandei își lăsa obrazul oacheș pe trupul viorii a mângâiere, în timp ce arcușul o făcea să zvonească glas de doină molcomă, glas de bucium grav și zguduitor sau tril de ciocârlie... Când vinul băut gospodărește de mușterii le încălzea sufletele, taraful isca cântece de joc, încât să asude podelele și să curgă țărâna din pod... Nu întâmplător am lăsat la urmă „Bolta Rece” sau „Universitas vinorum”, cum a fost supranumită mai târziu, și asta pentru că aici a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cauciuc“ din Piața Teatrului Național, monumentali eunuci În lungi livrele de catifea neagră și grea, megalici și obezi, deși lactovegetarieni, cu glas de femei și fețe Încrețite de babe, dar cu superbe echipaje cu cai negri sau bălani, după pofta mușteriului, mândria ora șului și uimirea musafirului european: m-am nimerit, mai acum cincisprezece ani, cu o blondă cu obrajii de trandafiri, În ultima caretă, de nunți și Înmormântări, mânată de bătrânul birjar poreclit, nu știu de ce, „Christos“, care știa să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și bărbos, pe maidane, lângă ziduri, unde femeile lor, cu fustele Învoalte prinse În șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcâie ca În cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor. și am fost ultimul mușteriu al ultimilor, de pe străzile Bucu reștiului, bragagii, salipgii și plăcintari levantini, ungureni cu cornuri, chifle și franzele și oltenași cu „țârii noi de la butoi“, cei atât de afrodiziaci; și am dat gologanul meu ultimilor flaș netari cu arii vechi și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dealul Filaretului, sau pe Calea Dudești, unde ți așteptai rân dul la grătarul din ușa cârciumii, cu coltucul de pâine caldă la subțioară și mușcând din mititeii luați de pe grătar și tăvăliți prin ardeiul roșu pisat din farfuria comună tuturor mușteriilor. Ce să mai spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri de peste drum de hanul lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor negrăitoare. Îmi povestea cu toată seriozitatea un venetic de armean, pri pășit pe la noi ca director al Întreprinderii publicitare americane Walter Thompson, despre superioara competență a surorilor Bădulea, care contribuiau cu experiența lor În moșitul deficien țelor virile ale mușteriilor boieri, spre salva rea bunei reputații a comerțului lor de iluzii. „Concentrați-vă, vă rog, concentrați-vă!“, interveneau patroa nele cu sugestiile lor stăruitoare sau cu infama lor dexte ritate de a gâdila sărmanele simțuri ofilite prin mijloace manuale, labiale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-și mai simtă nici un mădular, Urs, de mult dezobișnuit de asemenea vrednicii, descălecă după câteva ceasuri la hanul Urcio rul de aur din Säckingen, unde fu primit cu mari onoruri. E drept, hangiul nu-și mai văzuse de mult vechiul mușteriu, dar cine ar fi putut uita banul de argint, pe care acesta-l arunca cu generozitate pe masă, ori de câte ori se odihnea acolo, Înainte de a trece Rinul, a cărui apă bancherul o putea vedea de la fereastra celei mai frumoase odăi, rezervată
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
intrării în pivniță, amenajând apoi un local tip <<Cramă>> cu terasă, care toamna se poate transforma în <<mustărie>>. Va scoate de la naftalină niște birje trase de <<Ducipali>> focoși și după o publicitate deșteaptă nu va trebui să aștepte prea mult mușteriii autohtoni, dar cel mai sigur pe cei străini”... Și încheiam eu foarte subtil: „Majordomul va fi mereu ocupat cu lustruirea plăcii de marmură roșie gravată cu anticul <<SALVE>>”. Naivități de visător, ce mai? Și totuși. Din acel loc - nu întâmplător
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
drumuri să se deschidă o poiană luminoasă, unde soarele își arată fața roșie spălată în roua dimineții abia după ce scapă de creasta Repedii. Un loc mai frumos pentru așezarea unui han nici că s-ar fi putut găsi. Cât despre mușterii, să te ții...Întâi erau cotiugaragiii care cărau lemne și piatră din Păun în Iași. Apoi pe aici treceau chervanele cu mărfuri aduse din porturile Brăilei și Galaților. Pe aici treceau poștalioanele și nu în ultimul rând ctitorii Bârnovei cu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
se spune. Și unde mai pui că în beciurile adânci și răcoroase se păstrau la învechit vinuri de soi. Urmașul lui Toader Costache Luca, împreună cu soția sa Tinca, au întărit renumele de Hanul Trei Sarmale, pentru că hangița punea în fața fiecărui mușteriu și trei sarmale făcute gospodărește. Hangiul Costache Luca și Coana Tinca au fost contemporanii multor personalități ale vremii. Se știe că în lungile lor drumeții Eminescu și Creangă nimereau adeseori și aici. Pe timp de vară aveau masa lor, între
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
curtea încăpătoare, iar animalele de povară rumegă pașnic...Ușa întredeschisă a hanului lasă să se prelingă afară - nedeslușit - murmurul gospodarilor care gustă măsurat din ulcelele cu vin. Peste tihna firii se aude zvon de cobză, care parcă picură în urechile mușteriilor sămânță de bucurie. Ochii devin mai luminoși, glasul mai cald și amplu și hangița - nu știu cum - parcă-i mai nurlie. De aici și până la joc, calea nu-i prea lungă... După moartea grecului, a rămas moștenitor feciorul său, Belisarie Arghiropolo - ofițer
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
spre casă. Tramvaiele și-au sporit vagoanele; autobusele, trenurile aeriene, metropolitanele sunt pline. Și automobilele de piață aleargă fără încetare. Numai aproape de noi, la colțul străzii Frederick, două trăsuri de piață, cu cai bătrâni și birjari somnoroși așteaptă toată ziua mușterii și birjarii dormitează iar caii rod paie tocate mărunt din niște tingiri. Am văzut cea mai veche stradă din Berlin. Are la capătul dincoace o inscripție dela 1830 care arată că nu-i voie să se murdărească clădirea, cine va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
coboară din munți, având ieșiri și prin alte tuneluri pe care le-a sfredelit apa. La un pod se află un mic lac albastru de unde vin și parte din aceste izvoare gemene. Acolo am găsit un tânăr abhazian care aștepta mușterii trecători cu un butoiaș de 50 l. vin roș localnic, lângă izvorul cu apa cea mai rece. Tragi pe mățușcă vin în pahar și-l bei cu, și mai ales, fără apă. De pe păretele unui munte curg așa zisele lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
relatare seacă, necomentată și, tocmai de aceea, culpabilă. Pe scurt, în Craiova la o discotecă privată un asemenea anunț a provocat o reacție de nesupunere violentă a câtorva romi. Ei au fost opriți să intre de către bodyguarzi și de către câțiva mușterii aparținând „rasei privilegiate”. Că astfel de incidente există e un lucru evident până și în țările din Uniunea Europeană sau în Statele Unite. Ceea ce este de neconceput juridic în astfel de țări este reacția poliției: „Un club privat are dreptul să stabilească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
multă vreme, însă, visez să vă invit - imagunar, se înțelege - prin Iașii de odinioară, cu gândul ascuns că zâna cea bună îl va scoate în calea noastră măcar pe unul dintre ei... ...O seară de mai dumnezeească. Birjarii își poartă mușteriii în trapul ritmic al cailor spre aerul tare al Copoului sau dincolo de barieră, tocmai la grădina lui Pester, iar alții se îndreaptă spre „casa cu ferestrele luminate” a lui conu Vasile Pogor. În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în trapul ritmic al cailor spre aerul tare al Copoului sau dincolo de barieră, tocmai la grădina lui Pester, iar alții se îndreaptă spre „casa cu ferestrele luminate” a lui conu Vasile Pogor. În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
însă, trebuie să-ți însușești o serie de „indicații de la centru“. Lectura acestor indicații dovedește că autorii lor au avut în minte două presupoziții: 1. Membrii juriului sunt niște vietăți rudimentare, necuviincioase, fără educație, porniți, din plecare, să-și căsăpească mușteriii și 2. Candidații sunt o adunătură de semi handicapați, în plină criză sufle tească, bolânzi, vulnerabili până la leșin. Iată ce ți se cere: A. Să fii politicos (nu cum ești dumneata de obicei, o fiară sângeroasă și grobiană). B. Să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din restaurant, de pildă, când câte un client volubil face lungi con versații cu iubita, cu mama, cu șefu’, așa încât, vrei nu vrei, devii indiscret (chiar dacă omul nu pare să aibă nimic de ascuns). De altfel și fără telefon unii mușterii de la mesele învecinate îți strică liniștiți cheful și ciorba întreținându-se cu amicii din jur ca și cum ar fi acasă, în bucătăria proprie: cu glas mare, cu hohote de râs ascuțite, cu tachină rii de budoar. Prin orașe s-a răspândit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aceeași măsură și o colonizare a societății economice de către partid sau de către coaliție". Consecințele particrației asupra formei de stat sunt exprimate în termeni de suveranitate și de legitimitate: "fondată pe o legitimitate electorală proporțională, particrația dejuridizează statul, care devine un mușteriu al partidelor și al clientelei sociale. Într-un asemenea regim, statul nu funcționează ca o totalitate a instituțiilor și a normelor de drept, ci ca o totalizare variabilă a partidelor care își dispută puterea. Statul suntem noi, ar putea spune
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
din apropiere!”. Dacă manifești interes sau măcar încerci să citești textul invitației, ești imediat înconjurat de trei-patru chicos y chicas, gata să te conducă la spectacolul pasiunii și-al cărnii... Vânătoarea e foarte dură... Cafenelele și restaurantele sunt pline de mușterii. Muzică și mirosuri. Lumina puternică a vitrinelor și a felinarelor „pune în valoare” grămezile de pungi din plastic care vor fi ridicate de gunoieri până dimineață și murdăria mai măruntă de pe trotuar: mucuri de țigară, tipărituri multicolore cu invitații la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și aici, pe faleză, cele mai populare sunt vodca și păpușile-matrioșka, mai ales cele cu imaginea lui Putin. Erau și niște țigani, „plantați” într-un decor adecvat -corturi, căruță, muzică, foc aprins. Păhăruțele de țuică fiartă, cu care-și îmbie mușteriii, au pictate pe ele aceeași figură a președintelui rus, semănând cu un iepure blond, insuflând voie bună supușilor. VASILE GÂRNEȚ: La 21.00 ne regăsim, toți scriitorii din tren, la întâlnirea cu guvernatorul regiunii, care ține un discurs dezlânat, face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
undeva de la subsol, răzbăteau valuri de muzică violentă amestecate cu hohotele de râs ale clientelei... Pe o scară, aproape de ușa de la intrare, dispar la subsol chelnerii aferați, cu câte șase halbe de bere în mâini: se grăbesc să astâmpere setea mușteriilor. În prima zi, nu puteai arunca un ac de câtă lume se adunase, când am găsit cu mare greu o măsuță chiar lângă șemineul fierbinte. Sentimentul că te afli într-un loc de frontieră, nu una politică, ci naturală, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cele opt școli culinare ale bucătăriei chinezești, Sichuan are cei mai mulți consumatori în China. Cu o istorie impresionantă și un gust inedit, Bucătăria Sichuan a ajuns să se bucure de faimă atât în țară cât și în străinătate. Preparatele Sichuan atrag mușterii prin culoare, miros, gust și formă, ca și prin combinarea ingredientelor. Maeștrii acestei bucătării folosesc peste 30 de metode de preparare care implică procedee precum călirea, prăjirea, coacerea, frigerea, înăbușirea, pregătirea la aburi, la cuptor etc. Pe parcursul dezvoltării sale, bucătăria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pretutindeni se Înșirau mese după mese după alte mese Încărcate cu obiecte de doi bani, Îmbrăcăminte de femei din aceea donată bazarurilor de spital: lenjerie, ciorapi, pulovere, fulare, fuste. O infinitate de mese. Locul Îmi evoca Subsolul lui Filene, unde mușteriii aveau În curând să se Încaiere și să se Înghiontească pentru a Înșfăca chilipirurile. Dar nu era nimeni de față. În depărtare se vedeau niște femei tinere care păreau gata să Întreprindă acțiuni filantropice. Eu ședeam, sechestrat, printre sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu miere de salcâm. Și acum îmi amintesc de gustul grozav pe care-l avea. Ușa a scârțâit încet parcă îngânând a trudă, s-a deschis cât era de largă, lăsând să intre în camera ceea plină de oameni un mușteriu nou. Nimeni din obișnuiții cârciumii aceleia nu deschidea ușa în felul acesta și după cum s-a întâmplat, te așteptai să intre ditamai omul, dar privirile tuturor se opriră pe omul acela mic de statură cu o chelie proeminentă până spre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]