188 matches
-
partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr de 5 icoane împărătești.
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
reprezentați ciorchini de struguri, în timp ce deasupra ușii este reprezentat Mântuitorul Isus care are mâinile desfăcute, binecuvântându-i pe cei care trec pragul lăcașului de cult. Deasupra acestui mozaic este un alt mozaic în care sunt reprezentate orizontal trei scene: Sf. Muceniță Ecaterina, Învierea lui Lazăr și Sf. Ierarh Lazăr. Cu acel prilej, a fost aurită crucea de pe acoperișul pridvorului. Biserica „Sf. Lazăr” din Iași are formă dreptunghiulară, cu peretele altarului în formă de semicerc. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
Nașterea Maicii Domnului”. Printre aceștia, s-a remarcat enoriașul Elie Popescu-Dorneanul și soția sa, Paraschiva, care au donat policandrul cel mare, o clopotniță de lemn și 300 de florini. Biserica a fost sfințită la 5 mai 1858, de sărbătoarea Sf. Mucenițe Irina, de către arhimandritul Artemon Bortnic, starețul Mănăstirii Putna și trimis al episcopului Eugenie Hacman al Bucovinei. În decretul de sfințire este menționat Ioniță Dominte Șalvariu drept ctitor al lăcașului de cult, fiind evidențiată și activitatea unor parohieni. În timpul păstoririi preotului
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
înzestrat biserica cu o catapeteasmă nouă pictată de zugravul Nicolae Moscovli (în 1784), cu un clopot mare, cu veșminte scumpe de la Veneția, precum și cu alte podoabe. Prin osteneala sa a fost adusă în biserica episcopală o mână din moaștele Sf. Mucenițe Chiriachi (de la Muntele Athos), care se păstrează și astăzi într-un chivot de argint aurit dăruit de generalul rus Pavel Kiseleff. În 1793, episcopul Veniamin Costachi (1792-1796) a reparat și pictat biserica episcopală. Cu acest prilej, a fost amplasată o
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
ctitoria, pe care a făcut-o Țara Românească”". Chiar și boierii făceau danii către această mănăstire: în 1413 jupân Aldea logofătul dăruiește satul său Cireașov, de lângă Slatina. În timpul domniei lui Mircea, ulterior cuceririi Vidinului de către turci (în 1396), moaștele Sf. mucenițe Filofteia au fost aduse în țară și așezate la Biserica Domnească Sf. Nicolae din Argeș. Mai târziu, acestea au fost mutate în biserica episcopală din oraș, unde se găsesc și astăzi. Atât starețul Nicodim de la Tismana cât și mitropolitul Antim
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
se pot desluși următoarele: „sau zugrăvit în anu 1861...Gavril, Gavrileanu Ioan, Gavril Iancu...”. Sunt poate numele credincioșilor care au contribuit cu bani la pictarea bisericii. În tinda femeilor pereții sunt pictați: în jurul temei centrale , Fecioara cu Pruncul sunt portretele Mucenițelor. Cele trei uși ale altarului sunt și ele pictate cu temele: Sf.Arhidiacon Ștefan, Bunavestire și Sf.Ioan Zlataust. Există icoane pe lemn valoroase: Mormântul Domnului (sec.XVIII), Sfântul Apostol Ioan (sec.XVIII), Maica Domnului (sec.XVIII), Iisus Hristos (sec
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
se alătură: procesiunea arhiereilor, iar pe boltă: Sfânta Treime, Maria împărăteasă, cete îngerești. Din pictura navei, cu remarcabile chenare florale, se păstrează: mucenicii, în decor pe nișe, apostolii, înșiruiti la marginea bolții; iar pe perete sud, Sf. Dimitrie. În pronaos: mucenițe iar pe plafon: Maria Orantă, Adam și Eva, cuvioșii Simion, Clement, Grigorie. Elementele sculptate în ancadramentul fostei intrări, de pe latura de sud, au fost culese de meșter din repertoriul artei populare: frânghia, dintele de lup, rombul, rozeta; dar și din
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
de pe deal a lăcașului străbun, amplificarea sa spre vest, împodobirea pereților prin ,zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene și în cadrul monumentelor de cult din
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
de Adam și Eva îngenunchind, iar la picioarele Sale se află reprezentarea Etimasiei. Pe peretele estic se află imaginea Raiului, redat prin cei trei patriarhi, ținând în brațe sufletele aleșilor. Pe partea nordică a pronaosului în registrul superior sunt pictați mucenițele, preacuvioșii, mucenicii, împărații, patriarhii. În registrul inferior este dezvoltată amplu tema proorocilor. La Desești scena Iadului cunoaște o amplă dezvoltare, întinzându-se pe trei pereți. Râul de foc iese de sub picioarele lui Iisus și se varsă în gura monstrului Leviathan
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Maica Domnului în chip de orantă. În partea stângă a aceluiași perete, deasupra imaginii Iadului, se află scena Pilda celor zece fecioare, a cărei semnificație escatologică stă în legătură cu Judecata de Apoi. Decorația spațiului pronaosului este întregită cu reprezentările de pe tavan: Mucenițele Varvara, Iuliana și Marina, Sfânta Sofia și Sfânta Marina. Tavanul este decorat și cu reprezentările Arhanghelului Mihail și al Proorocului Daniel.
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
în plus vine în sprijinul ipotezei formulate mai sus, acesta fiind zapisul unei cărți pe care l-a scris în 1824, numitul zugrav, confirmându-i-se astfel prezența la Ociu. Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Vasile...,Mitru”.Pe “fila ” din dreapta:”...Ioane preot,Ioane Toma Gherghie,Dimitrie Vesnea,Ioane..., Eva...,Simion,Teodora.Morți-Toma Procopie Nede ”. Pe pereții tindei sunt zugrăvite portretele mironosițelor: ”Maria”, ”Maria sora lui Lazăr”, ”Maria Magdalena”, ”Solomea”, a “femeilor ceale nebune” ori ale mucenițelor “Sosana”, ”Teda”, ”Nastasia”, ”Eftimea”. ”Moartea” personificată ține într-o mână coasa, iar în cealaltă grebla. Încheiem descrierea picturii de la biserica de lemn din Botean amintind că tot în tindă, la tavan, într-un medalion circular încadrat de vrejuri preluate din
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
Pe timpanul de vest al pronaosului sunt reprezentate, Răstignirea între tâlhari și trei scene din Patimi (Judecata lui Hristos la Ana la Caiafa, Când s-au spălat de sânge nevinovat). Pe pereții verticali pictura, mai slab conservată, cuprinde: mucenici și mucenițe, tema schimbându-se numai pentru latura de nord a pronaosului, unde este redată Punerea în mormânt, și pentru cea de sud, rezervată Judecății de Apoi, din care răzbat accentele de critică socială. Din friza împărătească, realizată odată cu pictura murală, se
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de o parte și alta a ușii, se află tablourile votive cu chipurile patriarhilor: Miron Cristea, Justinian, Dr. Justin Moisescu, Nicodim Munteanu, iar pe laturile de sud și nord cele ale sfinților ierarhi români
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
au fost Vlasa Andrei. Și s-a săvârșit în anul 1838 în luna iunie, 19 zile, Stențel Condrat zugrav."" Din programul iconografic utilizat se remarcă în pronaos scene precum: Când au omorât pe Avel"", Adam și Eva în jurul pomului oprit, mucenițe sau scena des întâlnită a fecioarelor nebune. În naos se disting scena Dreapta judecată, episoade din viața lui Isus Hristos, Jerfa lui Avram, Învierea lui Lazăr, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorului, Nașterea Precistei sau Buna Vestire. Această ultimă scenă se regăsește
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
înaintea dispariției lăcașului sunt amintite: în altar - viziunea patriarhului Petru, Sfânta Maria cu Arhanghelii Mihail și Gavriil, cete de îngeri sau Sfânta Treime. În naos și pronaos erau reprezentați Adam și Eva, prorocul Ilie cu carul de foc precum și sfinte mucenițe și mironosițe. Reconstruirea edificiului, cu materiale noi, în curtea Brigăzii 2 de tancuri din Târgu-Mureș aduce aminte de vechea bisericuță, noul edificiu păstrând dimensiunile planului vechiului edificiu. Noua biserică, în plus are pereții din lemn de brad, este mult mai
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
sau de familia sa. Cea mai veche relicvă păstrată este un fragment de sculptură provenind de la o catapeteasmă din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf. Muceniță Varvara, Cuvioasa Parascheva și Întâiul mucenic Ștefan" (din 1808). S-au mai păstrat trei volume de "Protocolul poroncilor", "Conscripție din 1825 asupra tuturor persoanelor din parohia bisericii din Volovăț și petrecerea lor creștinească". În această biserică, la 20 august 1850
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
din Craiova este și a fost coloana vertebrală a vieții spirituale din oraș, deoarece aici slujește Arhipăstorul cetății Baniei și Mitropolitul Olteniei.] În interiorul catedralei se găsesc moaștele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinților Serghie și Vah, și ale Sfintei Mucenițe Tatiana. ----] Pr. Dumitru Bălașa, "Biserica Domnească Sf. Dumitru și vechimiea orașului Craiova", în Din Istoria Arhiepiscpopiei Craiovei și a Municipiului Craiova, Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 1975, p. 16. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru, Catedrala Mitropolitană a Craiovei
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
baluștrii simpli din lemn. În prezent aceste deschizături care cândva facilitau participarea la slujbă a celor care se aflau în pronaos, sunt acoperite. Pe acest perete despărțitor se pot vedea ultimele urme ale vechii picturi a biserici. Siluete de sfinte mucenițe se pot descifra printre praf și pânze de păienjeni pe scândurile decolorate. Din pronaos se poate ajunge în naos prin intermediul ușii practicate în peretele ce desparte cele două încăperi. În naos se poate ajunge și prin cea de-a doua
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
confirmă cunoștințele uimitoare și versatilitatea pe care le-a avut Jan Dlugosz. El a fost și fondator al bisericilor Sf. Bartolomeu, în Chotel Czerwonym, Biserica Sfinților Martin și Margareta în Klobuck, St Maria Magdalena în Szczepanów, Sf. Margareta Fecioara și Mucenița în Raciborowice, si Fecioara Maria, în Odechowie. Cronicarul polonez este unul din izvoarele primare despre viața și înfăptuirile voievodului Moldovei Ștefan cel Mare. Astfel, despre caracterul domnului, el scrie: O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanții eroici, de
Jan Długosz () [Corola-website/Science/327752_a_329081]
-
său, precum și scena sfâșierii de către lei a sfinților Pafnutie și Ignatie. Picturile care s-au conservat cel mai bine sunt cele situate în colțul de nord-est, ele prezentând tăierea capului Sfântului Apostol Pavel, răstignirea Sfântului Apostol Petru, decapitarea a două mucenițe necunoscute și ridicarea la cer a Sfântului Ilie. Portretele sfinților în picioare au numele scris în limba slavonă, iar dedesubt sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a Parohiei Parcul Domeniilor-Cașin din București, după cum îi este numele oficial, lăcașul de cult se află pe Bulevardul Mărăști din sectorul 1, în apropiere de Arcul de Triumf, și este închinat Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, dar și Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina. Biserica mai este cunoscută și sub denumirea de „Mănăstirea Cașin” sau „Biserica Mănăstirii Cașin”", datorită unei străzi adiacente bisericii parohiale, care a purtat numele localității Mănăstirea Cașin, din județul Bacău, unde s-au purtat lupte în Primul Război Mondial
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
(n. 287 - d. 305, Alexandria), cunoscută sub numele de Sfânta în Biserica Catolică și ca Sfânta Mare Muceniță Ecaterina în Biserica Ortodoxă, este, conform tradiției, o sfântă creștină și fecioară, care a fost martirizată la începutul secolului al IV-lea în timpul împăratului roman Maxentius (306-312). Potrivit hagiografiei ei, ea a fost o prințesă și o studentă remarcabilă, care
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
vârstei de 18 ani. La peste 1.100 de ani de la martiriul său, Ioana d'Arc a identificat-o pe Ecaterina ca fiind unul dintre sfinții care i-au apărut și au sfătuit-o. Biserica Ortodoxă o venerează ca mare muceniță și o prăznuiește în ziua de 24 sau 25 noiembrie (în funcție de tradiția locală). În Biserica Catolică ea este venerată în mod tradițional ca fiind unul din cei Paisprezece sfinți ajutători. În 1969 Biserica Catolică a îndepărtat ziua ei de sărbătoare
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]