689 matches
-
02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 56 CURĂȚENIA DE PRIMĂVARĂ Parcă se mărise ziua, diminețile mai erau reci, se punea chiciura peste iarba pricăjită, dar mai înverzea o tufă de răchită pe malul gîrlii, semn că și merii, care aveau mugurii umflați, erau gata să explodeze, oamenii terminaseră de săpat și se uitau după nori, cartofii de sămînță așteptau cuminți în magazii, dar nu era vremea lor, nu încă, nu puteau fi băgați în pămîntul uscat, aveau nevoie de apa cea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
inimă în rădăcină. Acel ce cade din tulpină, / Sau de se rupe de la ea, / Se smulge și din rădăcină / Și se preface în nuia. Nuia, cu care răul-vântul, / Lovește pomu-n vârful blând, / Un vreasc ce biciue cuvântul, / Să-i sfarme mugurii din gând. “ Pentru mine, poezia medicului-poet Ion Chiriac, este poezia unui vizionar, fiindcă punctual de plecare este realitatea. Poezia domniei sale, prezintă imagini cu greutate , fiindcă din câte am citit, puțini poeți au fost atât de intransigenți și maturi în cuvinte
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
minune când scaieții / mă-nvăluie în flăcări, în rug înalt - simțire; / ( Punți vindecătoare) Poemele sunt creionate în culori blânde, scoțând în relief trăsătura caracteristică a poetei: rafinamentul spiritului. Primăvara - simbol al bucuriei, al zborului uman, al expansiunii sufletești creatoare - își desface mugurii - poeta, debarasându-se de “masca tragică”, se lasă în voia magiei, îmbătându-și ”simțurile în parfumul adorat”. “O, primăvară, / tu mi-ai înviat credința / și-aripi de înger datu-mi-ai,/ frumoasa mea, / în apa de izvor / mi-ai oglindit
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
care sfârșește în cele din urmă pesimist. Pesimismul este atribut masculin, el rămânând deseori agățat de disperare, fără șansa unui posibil recurs. Fără căldura și lumina harului, germenele mâhnirii încolțește în esența masculină, atrofiind simțul religios al paternității, plesnind în mugurele batjocoritor al ateismului. Tot spiritul zeflemitor față de taina Fecioarei - Mamă poartă pecetea ateismului militant. Toate excesele frapante ale masculinității le regăsim în religiile lumii antice și moderne, (excepție făcând creștinismul ortodox), respectiv în sistemele filosofice sau doctrinele politice. Dimpotrivă, sufletul
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
grăuntele/nucleul ontic și spiritual, precum ...“Arca Noetică”!): “Poetul e artistul ce poartă-un coș cu pâine/ E peștișor -oracol, Arca noastră de mâine...”( cf. Timpul regăsirii Poetului). La rândul lui, nucleul/grăunte ontic trimite, în mod obligatoriu, la Oul/Mugure Brâncușian (Brâncuși echilibrează, în Piatră, ceea ce pătimește Eminescu, în Stih!) - deci, din nou și mereu, la Inițiere Cosmică (de dincolo de orice curente, în Grădina Arheilor!) - dar, foarte rebelă, Elisabeta Iosif vrea să compenseze/echilibreze (din nou, neîncetat!) hieratismul rece, prin
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
radicală pentru care până atunci îți lipsise “inspirația”, o reorientare către tentații și mai și. De-acum, în circulația sanghină(sic!) aleargă cu o sprintineală de invidiat arome și balsamuri extrase din toate florile cuprinse în Atlasul botanic al lumii,, mugurii, bobocii și tulpinile plantelor cunoscute și necunoscute de noi, de mentă, vanilie, garoafă, trandafir, lămâiță, scorțișoară, liliac, stânjenel, brebenel, ghiocel, cu amestecurile posibile și imposibile și multe altele. Și eu, neunsul cu toate “alifiile” lumii ăsteia să cred că aveau
AMIROSIND LA OXIGEN.BAR DIN LAS VEGAS ! (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355621_a_356950]
-
dă starea de împlinire, de statornicie dar cel mai mult starea de poezie. Gândul trece munții, călătorește hoinar spre a se întâlni cu gândul iubitului. Toate acestea sunt roadele imaginației poetei, trăiri transpuse în versuri. Iubirea este permanent căutată în “mugurii cu flori”, ori “albul zăpezilor din văile adânci ale munților”, sau în “lanul cu maci arzând de culoare”. “Să te găsesec, aș vrea.../ în creanga de mălin ce/ freamătă sub fereastra mea,/ ascuns între petalele/ de cais și gutui/,”...”în
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
aflăm din poezia “Sunt”. Ea este “Lună”, Soarele”, “ploaia”, “vântul”, “roua”, “blândă plăcere”, “valuri de durere”, “visul”, “trecător în noapte”, “poezia”, “petală”, “lacrimă”, “gândul negândit”, “legenda”. Dacă primăvara iubirile se trezesc la viață asemenea florilor ce au stat în amorțire:”mugurii speranței / pornesc/ bobocii trandafirului/ vorbesc,// numai primăvara / se deschid/ sufletele lumină!/ Numai primăvara), toamna aduce tristețea și omoară speranța “Trăiesc în tristeți, respir a lor tăcere/ Aștept cu dor un anotimp mângăiere./”( Tristeți în toamnă târzie). Iarna ( „Anotimpul alb”, „Viscol
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
prin muzică lor. Muzică e un nesfârșit cântec al inimii. Muzică e o amintire chiar și în momentul în care o asculți pentru prima oară, e un prezent deja trăit. Avem trupul de lut, dar gândul poate zbura! Sentimentele sunt mugurii care ne cresc în adâncul sufletului. ÎNDE IRAE ET LACRIMAE (De aici manii și lacrimi) Hai să privim cerul (mirajul) În noaptea asta prevăd multă durere, Pe obrazul stâng sub pleoapa o lacrima mi-a lăsat o urmă pe care
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
simt atingerea ta, florile din ierbarul vieții noastre revin la viață pe trupul nostru aurit (macii târzii) În patul nostru apun gânduri și toamnă rodește iubire (extazul fluturilor îndrăgostiți) O rază se topește pe spatele meu mut de atingerile tale (mugurii iubirilor sfințite de anotimpuri) Mereu aștept toamnă iubirilor Sărutul ce poartă gustul mustului Lumină boabelor de struguri Mere coapte (buzele tale) Amintiri de teracota Te sculptez dintr-un bob de strugure și mă îmbăt privindu-te (gustul mustului ) Obraji de
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
putea fi altfel, de vreme ce „răsăritul fiecărei dimineți / așterne drumul de întoarcere” (singurul răsărit iubit de amurg). Ana Maria Gîbu reușește să-și esențializeze discursul poetic în picături de gând, care pot fi receptate independent dar și împreună. Ex. „liniștea / mângâie mugurii / din palma pământului / dezmorțit” (primul poem); „păzesc taina fiecărui răsărit / ascunsă / printre umbre” (al doilea poem); „agățată de ecoul / clopotelor / adun clipele plecate / împletindu-le cu lumina” (al treilea poem); „aștept noaptea de Înviere / să mă ridic deasupra singurătății” (al
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
venea pe la gene, Moșul Ene. Cuvinte predilecte: răsărit, speranță, zâmbet, cuvinte, tăcere, șoaptă, taina, primăvară, Lumină, verde, îmbrățișări, tinerețe, pleoape rourate, crengile cerului, dimineața, cuibul albastru, ruga, libertatea, fântână, balansoar, petec de iarbă adevărată, stele, pași, rădăcinile pietrelor, izvoare, liniștea, mugurii, palma pământului, păpușile ascunse alaltăieri, neliniștea din albăstrele, urmele prezentului, pene de șoim, alt albastru, rugăciuni pentru aduceri aminte, fereastra deschisă, umeri de lumină, palma timpului, icoana, ștergarul de in, grăunte de frig, arcușul, penelul, raiul, răcoarea din palme, rotunjimi
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
strălucești, o flacără nestinsă În suflet cresc păduri, se-neacă păsări stoluri Când lacrimi se unesc, de dragoste încinsă... Când buzele mi-atingi, mă năruiesc ca gheața Plutindă peste râuri, în blocuri transparente Sub degetele tale îmi înverzește viața, Toți mugurii-mi pleznesc, mă răvășesc torente... Dragostea ta e torța ce-mi luminează calea Fior ce treci prin mine, prin gânduri mi se lasă Cu mii de Primăveri mi-ai ascultat chemarea Cărări cu ghiocei m-ademenesc Acasă... Antonela Stoica 10
CĂRĂRI CU GHIOCEI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368804_a_370133]
-
străfundurile edenice, siderale ale inimii bărbatului. Pe pânza nețesută de mână a Iubirii, Femeia brodează cunoașterea, ruga, visul, poezia, îmbrățișarea, sărutul, cântarea, încântarea și dorul dorit. Bărbatul în rațiunea sa este o constatare din când în când... Femeia este floarea mugurelui Fecioarei pârguită în rodul Mamei. Femeia se naște din Fecioara născută de Mamă. Femeia dacică este cea dintâi cugetare a frumosului cer pământesc. Originea Ei cosmică strălucește prin existența divină dând expresie pământului într-un susur universal de energii în
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
vici! (VIRGIL STAN) * * * 15. LIRIK: FELICIA STAMATIN*Marginea, Suceava - PICĂTURI DE MIERE (poezie) E-atâta liniște și pace în versurile Feliciei Stamatin! Este atâta culoare și senin, încât dragostea își încheagă nestingherit cântul, ce capătă conturul copacului pe ramurile căruia mugurii plesnesc grăbiți să vestească primăvara, frunzele înverzesc frenetic, ca să completeze clorofilia vieții. Iubirea este o ploaie caldă de vară, căzută în cascadă, răcorind inimile și aprinzând vraja visului de noapte, născut sub lumina lunii. Un vers clar, limpede, ce susură
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am căutat Iubire...de-ai ști cât Te-am căutat Când nopțile târzii plângeam însingurat... Te-am căutat avid în primăveri de vis, În mugurii de viață ce brațele-au deschis... Te-am căutat Iubire în dimineți de dor Când transformat în rugă mă înălțam în zbor... Am răscolit uimit celestele cărări Cu-o aripă de gând Te-am căutat în zări... Te-am căutat
TE-AM CĂUTAT IUBIRE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370901_a_372230]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE FACEM NOI? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului CE FACEM NOI? Iubite, te-ntreb, ce facem noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
cerul înflorit e scris de-o mână albă ca de pruncă, din zare-n zare prins de infinit stă zămislit de-a cerului poruncă. Fiecare literă-i un înger ce se-nchină ca-n ramuri verdele-cuminecare. Arome și miresme din mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă Floare. Literele sfinte țes slova divină ca-n Psaltiră, ruga, cerul necuprins. Sfintele oseminte odrăslite-n tină, Glia strămoșească pururi au aprins: Candelele Cerului-Grădină. Gătite-n surâs și-n straiul
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
este mai mult schimbătoare. Într-o zi ninge sau plouă, în alta e cald și soare. Când zăpada se topește de o vreme însorită, cu zăpadă fulguiește Iarna pe iarbă-ncolțită. Peste munți și văi se-așterne omăt nou, să amorțească mugurii, de aspră vreme. Pe flori să le ofilească. Disperarea e firească pentru Iarna-n agonie. Dar s-a-ntors, să împietrească pe Dochia, în statuie. Se mai zvonește în popor, c-ar fi ultima ninsoare, predestinată mieilor sortiți la sacrificare. Vin pe
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > UVERTURA PLOII DE APRIL Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului La-ntrecere unii cu alții, În rotocoale de lumini, În floare-au explodat copacii Din mugurii de sevă plini. Ceară se picură-n grădină Când razele lumina-și curg, A jale clopote suspină În ochi întunecat de-amurg. Se spulberă fără păcat, Ca ploi de stele-n miez de iarnă, Culese de un vânt turbat Ce
UVERTURA PLOII DE APRIL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369695_a_371024]
-
să scoată un urlet inuman. Angarul se prăbuși sub el, în apropierea cuibului, abia respirând. Cercetașul simți în vene mișcarea grupurilor și asaltul soldaților. Cu toata durerea, forța încă odată sinapsele, vizualizând imaginea estompata a momentului în care, unul dintre mugurii A-Mei înainta prin rană deschisă la jugulara lui, în sensul circulației sanguine, invaziv, autoritar, punând stăpânire pe trupul lipsit de apărare al copilului. Se ridică amețit, apucând trupul angarului. Nu mai era mult până ce grupurile aveau să ajungă la
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
A-Ma era tot ceea ce conta! Înmugurirea era cea mai importantă! Aripile se agățau de stăncile colțuroase, dar cercetașul se strădui să tragă trupul angarului după el, în sens opus celui în care se află cuibul. Intui momentul în care mugurele avea să împrăștie tranchilizantul. Reuși totuși să se ascundă împreună cu creatură într-o grota deschisă sub nivelul peretelui stâncos, înainte de a se prăbuși fără vlaga. Nu aveau cum să scape! Mișunau cu toții, împânzind toată suprafața din jurul cuibului. Îi simțea, așa cum
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
Îi făcu semn angarului să păstreze liniștea. Opri sângerarea, îi lega aripa și se strădui să blocheze imaginile idilice care îi fulgerau rețină în mod controlat. Bucuria de a o servi pe A-Ma se suprapuse amintirii dureroase a conectării mugurelui. Își înfipse dinții în braț, oprind răcnetul animalic care i se formase în piept. Acum îl simțea! Mugurele ancorat în el, făcând parte din el și poate chiar din sângele lui, pulsa conectat la A-Ma, încercând să-l controleze
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
idilice care îi fulgerau rețină în mod controlat. Bucuria de a o servi pe A-Ma se suprapuse amintirii dureroase a conectării mugurelui. Își înfipse dinții în braț, oprind răcnetul animalic care i se formase în piept. Acum îl simțea! Mugurele ancorat în el, făcând parte din el și poate chiar din sângele lui, pulsa conectat la A-Ma, încercând să-l controleze. Ochii angarului clipiră privind nedumeriți zbuciumul care îi contorsiona membrele. -- Ce să fac pentru tine? -- Scoate-l din
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
rănite. O simțea, o auzea, dar găsise modalitatea prin care să o convingă că acționa în interesul ei, ținând direcția cuibului. Nu trecu mult până când îl găsi primul grup. Coordonatele lui fură transmise de urgență. Unde era angarul? Cercetașul simți mugurele scotocind în creierul lui. Făcu un pas în spate, apoi încă unul și se gândi intens la modul în care ar putea să-și sfarme țeasta de primă stâncă. Totul va fi bine! Nu trebuia decât să predea angarul și
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]