1,791 matches
-
pentru că apa nu-i bună nici în ciubote. Da’ iar te-am scăpat printre degete și n-am aflat ce taină porți în scăfârlia ceea, măi Petrache. Îi o taină mare, moș Dumitre. Fă bine și deapăn-o. Nu-s muiere, da’ mor de curiozitate. Uite despre ce-i vorba, moș Dumitre. Mai marii liceului au hotărât să nu ne mai dea sămânță de porumb la schimb, ca în ceilalți ani. De ce? N-are rost să ne pierdem timpul povestind. Noroc
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
noi suntem trecuți la chiaburi? De ce nu mi-ai spus până acuma? Păi, așa cum ai venit tu din iadul rusesc, atâta mai lipsea, ca să-ți pierzi mințile... Eu credeam că mă cunoști mai bine, Petrache! Când colo. Tu mă crezi muiere... Halal prieten. Tocmai pentru că îți sunt prieten. De aceea am vrut să te feresc de o nouă lovitură. Și... Și m-ai lăsat să nu știu pe ce lume-s. Ia spune! Mai trăiește invalidul cela de la târg, care vindea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și-a pus ștreangul de gât". "Era bolnavă fata dumneavoastră?". "Bolnavă? Era ca o rujă, avea optsprezece ani". "N-a avut niciun necaz?" " Ce necaz să aibă? A plecat de acasă și nu a mai venit. Bărbatul meu zice: "Tu muiere, cu fata asta a noastră nu e bine, nu e bine deloc. Da' eu eram cu grijile, cu casa, cine să stea să se uite după fleacuri. Îl întreb pe bărbatu-miu: "De ce să nu fie bine? Nu-ș ce are
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se aude o detunătură. În dormitorul întunecos se aud bufnituri, înjurături. O grămadă de corpuri se vânzolesc unele în altele. "Îl omor, auzi, îl omor", se aude o voce înăbușită. "Tu ai chemat-o pe lepădătura aia, nici nu e muiere, are bot de iepure, ai văzut-o, nu, ai văzut-o?" "A văzut-o, paștele mă-sii, cine se uită la scârbe ca ea!?". Un urlet de fiară despică întunericul camerei, noaptea de afară. "Vă omor pe toți, animalelor!" Ușa
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
surescitare ce o însoțise tot drumul spre casă ca o piază rea, cu umbra ei plină de întunecimi. Dar nu dură prea mult, firea ei vulcanică, explozivă, începu să-și reverse lava mâniei în toată plinătatea, ieșind la suprafață. - Mamă, muierea asta mi-a întunecat multe zile ale vieții! Nu pot, nu mai pot s-o sufăr... nu pot s-o iert! Nu pot! - Olga mea dragă, toată viața ai făcut tot ce ai vrut tu. Ai fost o fire liberă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
că un leaț de gard cedă și se prăvăli ca un buștean. Săndel îl lăsă în plata domnului și potrivindu-și arcușul pe vioară, începu a cânta. Nelo, tu, gagica mea lacrimă de foc și stea, gura ta a de muiere arșiță-i de foc și miere, trandafir șukară floare, mă topește-mi dă răcoare; ieși în poartă fata neichii să-ți sărut poala scurteichii... Neloooo, Nelooooo, fa!” Alex îl aplaudă: - Bravo Săndele, bravo, mai zii! - Așa pe uscat, șefu’!? - Uite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Da' ce mă mir io, c-așa-s toate tipele azi. Vorbesc dă alea cu aspect comercial, să mai încânte ochiu', nu dă nasoale care-s bune dăcât dă muncă pă șantier, în Spania. Să-nlemnesc dă nu, da' toate muierile dă azi, cu o facultate la bază, au numa' harfe în creieri, dă te ia groaza. O femeie cumsăcade, da' mișto, nu mai vezi azi. O bunăciune care să le aibă și cu casa, și cu gătitu', nu mai găsești
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Dacă bine îmi aduc eu aminte, începe să recapituleze Roja adunîndu-și gîndurile, Delfina a fost prima care a început să coasă manifestele instigatoare în manșetele și gulerele cămășilor. Pe cont propriu, ferindu-se de ochii celorlalte, le explică. — Treabă de muiere, spune Curistul, s-a descurcat bine femeiușca, recunoaște, nimeni n ar fi făcut-o mai bine. Pînă s-a dat de gol și n-a mai avut încotro decît să le mărturisească totul și celorlalte două cu care muncea la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
orificii pentru ochi și urechi - echipament, madam Nimkin, aproape la fel de impresionant ca un televizor color - și să treacă, totuși, prin viață fără nici cea mai vagă idee despre ce simte și dorește oricine altcineva în afară de propria lor persoană? Madam Nimkin, muiere ticăloasă, îmi amintesc de tine, aveam doar șase ani, dar îmi aduc aminte de tine și mi-e clar ce l-a omorât pe Ronald, pe viitorul pianist: EGOISMUL ȘI PROSTIA TA DE TOT RAHATUL! — Și cât ne-au costat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ei, nu e-n stare să zică altceva decât tâmpenia aia cumplită, cu banii cheltuiți pentru cineva care acum e cadavru. Ce sunt, la urma urmei, aceste evreice care ne-au crescut din copilărie? În Calabria își au corespondentul în muierile încremenite pe băncile bisericilor, unde înghit tot rahatul ăla catolic, scârbos; în Calcutta, le vezi cerșind pe străzi sau, dacă-s norocoase, le găsești înhămate la un plug pe un ogor colburos. Numai în America, Rabbi Golden, își platinează aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cum! De-acum, mi se adresează el, cu o mentalitate de pește ordinar! Cu valorile morale ale unui jocheu! Ce-nseamnă pentru el culmea experienței umane? Să intre într-un restaurant la braț cu o kurve cu craci lungi! O muiere rea de muscă în haine mulate pe corp! — Ah, te rog, Ve-ne-ra-tî-e, m-am făcut băiat mare - așa că mai dă-o-ncolo de morală rabinică. În faza asta se dovedește cam caraghioasă. Întâmplarea a făcut să prefer femeile frumoase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fi fost lovitura pe care-o căutasem cu lumânarea? Cine știe ce urmăream? Poate că nu urmăream nimic. Poate că nu eram decât eu însumi. Poate că, de fapt, asta și sunt, un lingerică de pizde, gura nevolnică a unei găuri de muiere! Linge! Așa să fie! Poate că cea mai înțeleaptă soluție ar fi să-mi duc viața în patru labe! Să mă târăsc prin viață înfruptându-mă cu păsărici și să las creaturile bipede să îndrepte relele pământului și să întemeieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sat cu mine, trebuia să-l acopăr; dar tot neam de curvar era, ce, nu știu?! În vara în care ai lucarat cu el, de-ați fost udători de flori noaptea, naș-tu Ion stătea toată ziua în cemera uneia, muiere frumoasă, ajunsă șefă de cantină. Știi ce fusese aia înainte de '50? Prostituată de lux, avea interdicție să intre în București, că prea-i trecuseră prin pat toți oamenii mari ai țării... Naș-ta Zînica stătea singură acasă, cu fiică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de carne, din contră. Asta pentru că, deși țăranul de trup preferase să o catalogheze drept un accident, așa cum se întâmplă cu bucățile de carne rămase între dinți și gingii, amintirea aceasta era ca un instantaneu jenant de la o petrecere de muieri. Iar în după-amiaza următoare, când Carol era relaxată și nu bănuia nimic, trupul viclean îi pusese fotografia aceea în față, șantajând-o. În momentul acela se afla în Safeway. Tocmai întrebase un băcan musulman unde putea găsi șunca. Băcanul, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
încă la cinci minute după introducerea lui Ciuleasa în joc. Deci mai sunt trei minute, își zise Vlădeanu, vârf de atac și vedeta dinamoviștilor. Mai sunt trei minute, și uite-i pe proștii ăștia cum joacă, mai rău decât niște muieri. Au picioare de cârpă, să-mi bag pula în mama lor de boi. De când a intrat căcăciosul ăsta, nu se mai leagă nimic, maimuțoii dracu’. Futu-i... Vlădeanu era singurul care nu visase nimic în noaptea dinainte. Asta pentru că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ca tipul să meargă s-o vadă în celulă și să o apere în instanță. Mma Ramotswe puse o porție zdravănă de fasole în farfuria domnului J.L.B. Matekoni. — A dat vreo explicație? se interesă ea. N-o văd bine. Neroadă muiere. Domnul J.L.B. Matekoni se încruntă. — Când am ajuns era în plină criză de isterie. A început să urle la gardieni. A fost foarte neplăcut pentru mine. Ei îmi spuneau: „Vă rog spuneți-i soției dumneavoastră să se controleze și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
direct de pe laviță, îți trag rogojina de sub picioare și se zgâiește la tine abisu’. Da’ se poate? Te uiți în ochii lor ca-n pălăria fără fund a sperietorii de ciori? „Ptiu, numa’ tu să fii ca tine...” cum stupesc muierile de la țară când îs cu burta la gură și le iese-n cale câte-o urâtanie sau un șontorog. - Și noi, Voievoade? Noi? - A, noi?... Noi... Păi noi, noi suntem așa, mai nobili, ultimele exemplare ale unei specii bizare... Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nas. La anul, dacă e nevoie, schimb calimera. Mă gândesc la o chestie trăsnet despre credință, să vezi cum o să sară-n sus popii și am publicitatea gratuită și vin rapid și premiile. Profeți mincinoși și bețivani, un Mesia idiot, muieri dezbrăcate, vreun viol în grup... Ce zici, îți las textul sau vrei mai întâi să dăm o raită pe la hotel? Își mai scutură o dată codițele. - Lăsați, dar nu pot promite... Nu mă feresc destul de repede și apucă să mă pupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Ispita" l-a sedus pe Adam luând înfățișarea Evei. Din fericire, poate pentru că era exemplar unic, Dumnezeu l-a lăsat să supraviețuiască cu mărul oprit în gât. Nu cred că Abel Nost va fi capabil de aceeași mărinimie. Influența unei muieri nu trebuie să treacă dincolo de ușa dormitorului... Cristian zâmbi. Era o dilemă pentru el cum de reușea această femeie să-i citească gândurile, să-i aline sufletul și să-i descrețească fruntea. În gura ei, totul părea dezarmant de simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cocoșel, jumulit în mare grabă de două femei, una tinerică, alta mai vârstnică, mama ei, probabil. Aia, tânăra, era nevasta proprietarului. Lipăia cu tălpile goale după sare, după mirodenii, avea în ea o simplitate care te dezarma. Monica lui era muiere capricioasă, acum i se năzărise cu pianul, avea, e drept, degete lungi și frumoase dar cine i-o fi împuiat ei capul cu muzica, de cap să-i fie și să-i rămâie, că el unul, n-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fi împuiat ei capul cu muzica, de cap să-i fie și să-i rămâie, că el unul, n-ar fi fost în ruptul capului de acord cu... că doar nu-i zărghit, dar parcă poți să te pui cu muierea? Se înțelese în cele din urmă cu oamenii, se puneau ei în regulă cu actele, cu statul, mai punea și el o vorbă, acolo la primărie și așa... O mână spală pe alta și amândouă spală obrazul. Dădu o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
aprins, ah, numai vin roșu nu-i trebuia lui la hipertensiune, dar ce să-i faci, așa e când e să dai ascultare drăcușorului din tine. Dar femeia cea tânără nu se mai apropie să i-l umple. A dracului muiere... Într-un târziu muncitorii scăpară de el, pleca pășind agale, sătul și mulțumit, șeful. Se făcuse deja ora prânzului, acasă nu avea de ce să se ducă, era sătul, mâncat, băut... Și totuși se duse. Întâi se uită ca prostul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și nu venea, trebuia să se apuce să le frece, plus faianța la bucătărie și la baie, lenjeria trebuia și ea schimbată și tot mereu observa câte un colț unde se aciuase mizeria, privea acum în jur cu ochi de muiere curioasă și bârfitoare, o să aibă atâția oaspeți cu ocazia căsătoriei lui Ovidiu, oh, și oalele erau împuțite, împuțite de-a dreptul, mai bine le-ar arunca și-ar cumpăra altele, imposibil să poată face atâtea că doar nu-i Samantha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tău e la fel cu ceilalți, mă rog, cine nu visează la o dragoste cum nu s-a mai văzut, la o baie de afecțiune, la sensibilități și drăgălășenii. Fleacuri, draga mea, astea nu sunt decât în mintea noastră de muieri proaste, fată, ne înecăm în dulcegării, ne înăbușim în scene idilice, realitatea e că un bărbat, oricât de liniștit ar părea, tot se uită cu plăcere la prima pereche de fese ce i se plimbă prin fața ochilor. De ce să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
noi, nimic! Oho, a fost o vreme când mă înșelam pe mine însămi, mă credeam posesoarea unui sublim sentiment de iubire, unic în felul lui. Dar a trebuit să mă trezesc și să văd bine, că nu sunt decât o muiere care se ține cu dinții de o biată rămășiță. În seara aceea, în zadar au fot toate străduințele lui Ovidiu de a potoli lucrurile. De la palme a trecut la vorbe frumoase, apoi, înapoi la violență. A încercat s-o posede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]