4,003 matches
-
Externe, domnul Dan Petre, la Ministerul Transporturilor, domnul Septimiu Buzașu, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, domnul Marcel Boloș, la Ministerul Mediului, domnul Mugur Cozmanciuc, la Ministerul Culturii, domnul Sergiu Nistor și la Ministerul Comunicațiilor, fostul CEO de la două mari companii multinaționale, domnul Ovidiu Artopolescu", a spus Relu Fenechiu.
PNL şi-a numit secretarii de stat () [Corola-journal/Journalistic/44853_a_46178]
-
producție. In situația în care factorul preponderent este munca, investițiile străine directe au un impact cantitativ semnificativ asupra forței de muncă. Strategia firmei investitoare are efecte directe asupra forței de muncă locale, sub aspect cantitativ. În situația în care compania multinațională produce direct în țara gazdă impactul este cu mult mai semnificativ decât în cazul în care înființează doar filiale - rețele de distribuție. În România, ca și în celelalte țări central și est europene au fost adoptate ambele strategii producție directă
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
timp, solicitările de consultanță din ultimii ani din partea câtorva organizații private și experiența mea ca prodecan implicat în managementul facultății, ca și nenumăratele discuții cu profesorii americani și mai ales cu colegii de MBA, directori la importante organizații naționale și multinaționale, mi-au facilitat înțelegerea realității complexe cu care se confruntă organizațiile și a nevoii specifice de formare a managerilor din România. Așa am luat decizia de a scrie această carte. Ca orice primă importantă încercare a unui autor într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizare: publice private (cu varianta: guvernamentale neguvernamentale) Scopul principal declarat: profit nonprofit Tipul de producție (pentru organizațiile industriale): producție unicat serie mică serie mare producție de masă Dimensiunea sau numărul de angajați: mici medii mari Importanță/impact: locale, regionale naționale multinaționale globale. Acestea sunt, desigur, criterii care ne dau caracteristicile generale ale unei organizații, elementele interne ale acesteia (organizarea, funcționarea, conducerea) fiind esențiale pentru asigurarea succesului/performanței. 1.2. Funcțiile organizațiilor Următoarea întrebare fundamentală (după definirea organizațiilor ca răspuns la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
culturale (precum limbajul, căile de comunicare), a unor valori, a unor soluții de succes (companii, idei). Pe de altă parte, are loc o adaptare a companiilor la elemente specifice culturilor locale sau naționale care creează o diversificare interesantă în interiorul firmelor multinaționale. Economia globală este una în care regulile funcționării organizațiilor sunt aceleași, doar mediul diferă. Față de economia națională, economia globală este precum blocurile dintr-un oraș de provincie față de zgârie-norii din New York. Teoretic, sunt tot blocuri; practic, între etajul 8 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
creativitatea este cea care face diferența. Abordarea creativă a problemelor tehnice, dar și manageriale poate fi un avantaj competițional decisiv. Resursele umane de calitate, stabile și adaptate la context devin o necesitate mai ales pentru posturile de decizie în firmele multinaționale. Multiculturalitatea schimbă datele problemei în privința resurselor umane, schimbă subiectele de training intern și abordările de marketing și management. Considerarea factorilor culturali ca element esențial al strategiilor organizațiilor devine o necesitate. Culturile, mediile culturale devin competitori, nu doar organizațiile în cadrul lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cât mai lung facilitează anticiparea și prevenirea amenințărilor de mediu. Aici companiile asiatice (japoneze în special), dar și cele nord-americane par să aibă un avantaj competițional. Raportarea la competitorii globali. Spațiul global este unul fără bariere, deci nu poți împiedica multinaționalele sau chiar firmele mai mici să vină să te concureze chiar la tine „acasă” dacă ele vor considera că este oportun. Strategiile centrate doar pe competitorii din piața internă devin inutile în fața unei „invazii” a companiilor străine. Alianțele sunt modalități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și mediocrității. Calitatea multor produse lasă de dorit chiar atunci când prețul este acceptabil. Corupția și comportamentele neetice sunt „la ele acasă”. Desigur, există și excepții notabile și, mai ales, există o situație mult diferită în bine la multe dintre companiile multinaționale din România. Continuarea în aceste coordonate va fi, în mod evident, falimentară pentru multe organizații românești. Ele trebuie să investească rapid în resurse umane competente, în studii de piață și analize organizaționale interne, trebuie să învețe de la competitori, în special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
totale ale McDonald’s. - Modelul de afacere inventiv: cinci factori cheie de succes - cei 5 „P”: oameni (people), produse (products), locație (place), preț (price) și promoție (promotion), care au îmbunătățit performanțele (cel puțin cât Cantalupo a fost director (CEO). - Strategie multinațională: adaptare la specificul piețelor prin produse locale (de exemplu, Chicken Tatsuta, Chicken McCrispy, Maharajah Mac etc.). - Randament al angajatului (mai mare decât media pentru industrie) - Timp de servire mai slab decât unii rivali (40 de secunde în urma unor rivali precum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 59 capacitatea acestuia de a le exploata; controlul și folosirea în scopuri proprii, ultimul nivel depinzând în mare măsură de dezvoltarea industrială și economică a statului respectiv. Pe scena politică corporațiile multinaționale tind să devină un actor important a cărui putere derivă din resursele naturale. Ele depind de state pentru a avea acces, dar se creează o dependență a statului față de acestea care oferă capital și expertiză pentru exploatarea resurselor. capacitățile industriale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
fie împărțite egal sau cel puțin să existe aparența că sunt împărțite. În multe societăți cu regimuri autoritare sau dictatoriale, elitele conducătoare, caută să creeze imaginea unei împărțiri a puterii. O relevanță majoră o reprezintă și conducerea în cadrul unei corporații multinaționale sau organizații nonguvernamentale. Conducerea eficientă poate mări puterea, iar cea ineficientă o poate scădea. diplomația - un element important al puterii, poate influența într-o manieră pozitivă sau negativă promovarea intereselor unei țări, prin Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
existenței diferite forme deformate. Fără a fi fost făcută public, dorința Comitetului Internațional Olimpic a fost de a se constitui într-un stat olimpic, apolitic, dar în realitate semănă din ce în ce mai mult prin politicile și strategiile adoptate cu o organizație transnațională (multinațională) a sportului. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 92 III.2. Raportul putere-autoritatelegitimitate politică V. Măgureanu consideră că „raportul dintre putere și autoritate nu trebuie văzut în sens abstract, ca o trăsătură generală a structurilor politice dintr-
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
partener olimpic, de la orice nivel, nu și-a retras sponsorizările sau nu a solicitat să renegocieze termenele sale. În cardul programului TOP și partenerii locali ai OCOG-urilor pentru Sydney și Salt Lake, sunt mai mult de 40 de companii multinaționale care susțin Mișcarea Olimpică. Partenerii olimpici de marketing au fost justificabil interesați, dar sponsorii și-au îndreptat eforturile lor spre încurajarea CIO de a utiliza situația creată ca un catalizator pentru reformă și ca o oportunitate de a reîntineri și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
companii au fost angajate ca sponsori oficiali, 64 de companii au achiziționat drepturi de „furnizori” și 65 de companii au fost licențiate. Fiecare categorie are atribuite drepturi și exclusivitate. În majoritatea cazurilor, companiile care sponsorizează au fost corporații mari, vaste, multinaționale. Oricum, marketingul acestor Jocuri a fost încă limitat la țara gazdă și la companiile din USA. Drepturile de televizare (și radio) pentru aceste Jocuri au fost câștigate de 156 de națiuni și este estimat că mai mult de 2,5
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
recunoscând și "vestale" de pe cheiurile Dâmboviței. Își răscumpăra păcatele în prima sâmbătă cu o excursie la Barbizon. Era o zi frumoasă, fără pic de nori, nici cald, nici rece. Drumul nu prea lung l-a lăsat, împreună cu un grup pestriț multinațional în pitoreasca localitate. Pe aici, conform Jurnalului, pășiseră, într-o zi, Clody cu Beatrice și Mihai. Veniseră să se răcorească în torida vară pariziană? Probabil, dar fiind niște romantici sigur că doreau să pășească pe urmele lui Grigorescu și Andreescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Deși interesul companiilor pentru brandul de angajator este în creștere, foarte puține știu despre beneficiile pe termen lung ale unui astfel de instrument. Este adevărat că brandul de angajator este un subiect prezent în România mai ales pe agenda companiilor multinaționale. Interesul crescut al companiilor de pe piața românească pentru acest subiect este dublat de interesul crescut al revistelor de specialitate dovedit prin difuzarea unor studii pe această temă. Exemple relevante în acest sens sunt expuse în cele ce urmează. Revista Capital
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
istorie recentă, agitată a domeniului s-a desfășurat sub presiuni care au devenit astăzi factori exogeni de influență, de interes maxim pentru orice companie. Ne referim în principal la efectele globalizării. Infuzia de valori supranaționale, înlocuirea sistemelor internaționale cu cele multinaționale/ transnaționale, apariția unor produse și servicii compatibile cu norme și gusturi universale care se pot disemina la nivel mondial, dispariția sistemelor totalitare est-europene, tendințele de democratizare a lu-mii a treia, extinderea explozivă a rețelelor de comunicații sunt doar câteva atribute
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai dezirabil rău dintre toate relele posibile democrația liberal-concurențială (a se vedea David A. Baldwin, John Baylis și Steve Smith, Nicholas Negroponte ș.a.); de cealaltă parte se află tabăra scepticilor, care înțeleg globalizarea ca pe o confruntare în care organizațiile multinaționale se luptă cu marginalii pauperi ai planetei, ca pe o diminuare a componentei identitar-naționale, culturale sau de grup, ca pe o scoatere a culturii din jocul economic și politic (a se vedea Samir Amin, Anthony Giddens, Benjamin R. Barber, Cristopher
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
limbajul grupurilor-țintă nu riscă să se piardă. Și ca să nu se piardă realmente, în efortul de comunicare trebuie implicată echipa de conducere. Aceasta nu înseamnă că CEO-ul companiei va transmite per-sonal toate mesajele (este imposibil, mai ales în cazul multinaționalelor care au structuri în toată lumea), ci că superiorii direcți ai angajaților vor comunica direct mesajul. Acesta va fi cu atât mai credibil, cu cât ei cred în el și se dovedesc implicați și entuziaști în a-l susține atitudinal și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tipului de educație, a preferințelelor privind timpul liber, a preferințelor alimentare, dar și a atitudinii privind riscul sau rezistența la schimbare sunt aspecte pe care doar managerii-lideri sunt capabili să le accepte și să le pună în slujba obiectivelor organizației multinaționale. În plus, cunoașterea legislației țărilor-gazdă și a jurisprudenței cu privire la organizațiile eco-nomice, a mediului administrativ sunt factori care pot influența succesul sau eșecul unei companii multinaționale 123. Influențele la care este supusă o companie care evoluează într-un mediu străin sunt
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
doar managerii-lideri sunt capabili să le accepte și să le pună în slujba obiectivelor organizației multinaționale. În plus, cunoașterea legislației țărilor-gazdă și a jurisprudenței cu privire la organizațiile eco-nomice, a mediului administrativ sunt factori care pot influența succesul sau eșecul unei companii multinaționale 123. Influențele la care este supusă o companie care evoluează într-un mediu străin sunt extrem de complexe: din punct de vedere sociocultural, vorbim despre obiceiuri, norme, limbă, demografie, aspirații, instituții sociale, simboluri statale, stiluri de viață, credințe religioase, atitudine față de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
joc de cuvinte care îi avertizează pe tineri că li se adresează și le amintește celor vârstnici de băutura răcoritoare de la țară, din copilărie. Pe lângă aspectele de mai sus, există și situația potrivit căreia țările-gazdă se tem de implicarea companiilor multinaționale (CMN) în viața lor politică, de producerea unor derapaje socioculturale incontrolabile sau chiar în subminarea culturii țării-gazdă. În plus, se creează o dependență a clienților statelor-gazdă față de produsele și de tehnologiile etalate (uneori depășite moral sau chiar neproductive) de firmele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
durata șederii în țările-gazdă poate fi incertă și în virtutea percepției că firmele străine nu urmăresc decât obținerea profitului, utilizarea mâinii de lucru ieftine, utilizarea (se-cătuirea) resurselor de materii prime locale și exportul profitului în țările de origine 127. În legătură cu companiile multinaționale (CMN) Robert Gilpin inventariază o listă a posibilelor dezavantaje percepute: "Mulți americani cu diferite convingeri politice cred că aceste firme-gigant reprezintă o adevărată amenințare la adresa bunăstării sociale și economice a muncitorilor americani, a micilor afaceri și a comunităților locale. Unii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de structură organizațională. Exemplele sunt nenumărate. Amintim aici faptul că managerii latini preferă să lase problemele generate de mediu în seama guvernelor sau că managerii britanici acceptă mai ușor incertitudinea. A cunoaște cultura națională este un avantaj, mai ales pentru multinaționalele care își deschid filiale în țări care uneori sunt foarte îndepărtate cultural de țara de origine a companiei. Un alt factor de influență este cel al categoriilor pro-fesionale. Acestea au anumite reprezentări de status și rol, anumite valori și convingeri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Pe de altă parte, mediul juridico-institu-țional țintește direct în inima afacerilor, pentru că prin ansamblul instituțiilor, legilor, ordonanțelor, normelor, metodologiilor pe care un stat de drept le are, condiționează companiile să se plieze acestora în aspectele lor esențiale. Mai ales firmele multinaționale primesc influențe majore asupra culturii organizaționale din perspectiva normelor de drept. Factorii endogeni sunt mai numeroși și au un impact mai puternic. În primul rând, conducerea influențează direct cultura unei companii. Inițial, o cultură este generată de un lider, fondatorul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]