632 matches
-
iar pe de altă parte, mă punea În situația de a nu putea schimba un ministru fără consimțământul șefului partidului din care provenea acel ministru. Chiar dacă principalul criteriu de selecție a fost susținerea unui partid din arcul guvernamental, există o multiplicitate de traiectorii, precum și cazuri particulare de ascensiune politică. Ciorbea preciza că, În ceea ce privește construcția echipei sale guvernamentale, nu s-a putut pronunța decât asupra numirii a două persoane: În numirea lui Valeriu Stoica (Justiție, PNL) și a lui Alexandru Athanasiu (Muncă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
numiți ca urmare a rolului jucat În elaborarea programului electoral al partidului (cu toate acestea, există numeroase cazuri În care regula a fost Încălcată). În ceea ce privește numirile independenților, desemnările au avut sprijinul președintelui: Daniel Dăianu, Ilie șerbănescu sau Andrei Marga. Această multiplicitate a logicilor de recrutare a fost completată de procesul de selecție pentru cel de-al doilea eșalon al puterii. Spre deosebire de perioada anterioară, secretarii de stat nu mai erau numiți de către miniștrii În funcție, ci de către partidele politice: „Soluția a fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aspectului pe care-l consideră important la acel moment. Este greu de urmărit dezvoltarea intrigilor și e dificil de înțeles maniera în care progresează un model atunci când semnificația axelor intrigilor se schimbă în permanență. Comentariile lui Ruth sunt tipice pentru multiplicitatea și complexitatea structurii intrigilor, în încercarea ei de a descrie perioada cuprinsă între 28 și 33 de ani, când a început să lucreze într-un domeniu complet diferit de ceea ce făcuse ea în facultate: Perioada de tranziție nu a fost
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de o zgârietură fină, lăsată de aparatul de ras). Mă simțeam uluit, când mă gândeam că ura pentru acest om era singurul lucru care încă mă lega de viața acelora care trăiau pe coasta asta adormită, de epoca lor, de multiplicitatea dorințelor lor, de gesturile lor, de cuvintele lor, care aveau să reînceapă încă de dimineață. Chipul lui Vinner se estompa, mă întorceam la starea aceea de tăcere și de uitare pe care o numisem într-o zi, fără a putea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
spații informaționale, a converti cunoștințele în cultură, pentru ca, mai apoi, acestea să ajungă la nivelul bunelor practici. 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării Educația este un proces de universalizare a ființei umane, de repliere a ei pe coordonatele multiplicității și varietății valorice. Astăzi, educația este dintr-odată globalizată și globalizantă. Este influențată de procesul globalizării, ale cărei efecte le amplifică, la rândul ei. Din punct de vedere structural și organizațional, asistăm la întronarea unor modele ce transcend particularitățile lingvistice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la acea identitate. Gândirea transversală evită deopotrivă modelul autoritar și hegemonic al verticalității (de exemplu, deciziile de sus în jos, pe baza unor principii sau legi mai mult ori mai puțin universale) și pe cel particular și dispersat al orizontalității (multiplicitate haotică și incoerentă de opinii particulare, ce nu țin seama decât de propria perspectivă). Beneficiile (și, până la urmă, necesitatea) acestei perspective a raționalității transversale se evidențiază atât la nivel epistemologic, cât și social. Caracterul integrat al raționalității transversale, viziunea sa
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
că „modernismul înțeles ca un set de idei a falimentat și, prin urmare, este legitim ca setul de idei care-i succedă să fie denumit postmodernism” (Oden, apud Veith, 1994, p. 27). Prin înlocuirea concepției moderne asupra lumii cu o multiplicitate de concepții despre lume, postmodernismul a înlocuit cunoașterea cu interpretarea. Anthony C. Thiselton afirmă că „postmodernismul semnalează o pierdere a încrederii în strategiile globale de planificare socială și în criteriul universal al raționalității” (Thiselton, 1995, p. 11). Secularizarea, globalizarea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
definitiv acolo, și trebuia să fiu informat - în gândirea lui - până la cele mai mici amănunte despre câte ale lumii se petrecuseră, să-mi cunosc consătenii, dacă s-ar putea până la ultimul, posibilitatea de a fi ocrotit de orice surprinderi în multiplicitatea eventuală a viitoarelor relații, încât dacă n-aș fi trăit în comuna aceea o bucată de timp ar fi trebuit să cred că intru într-una din metropolele Europei. Lung își înflorase biciul în ajun cu petale de postav colorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o singură dată ceda, era pierdut. Misterele baroce care se petreceau de cealaltă parte a zidului, erau lucrarea diavolului, de asta era sigur, dar întotdeauna se ferise chiar și de forme mult mai inocente de imprecizie. Lipsa de limite. Amestecul. Multiplicitatea. Pentru el, acestea erau doar alte denumiri pentru Îndoială. Și când căzu, căzu de sus. O flacără pâlpâie într-o colibă aflată pe dealul din Assam, fante gălbui, unsuroase ivindu-se în spațiul liber dintre stinghiile de bambus. Andrew, tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nici „realitatea” lui Isus Cristos nu poate fi tradusă de o singură minte, fie chiar și genială. Pentru Biblie, „realitatea” este întotdeauna mai bogată decât expresiile pe care i le putem da și pe care i le dau autorii biblici. Multiplicitatea expresiilor care se manifestă în tensiunile și contradicțiile textelor este una dintre trăsăturile majore ale Bibliei. În consecință, cititorul este invitat să depășească toate opiniile pentru a-și aținti privirea spre „realitatea” și „adevărul” pe care îl descoperă puțin câte
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
timpului. Întrucât, ceea ce este fragmentar, ceea ce este particular, ceea ce este frugal, sunt prezente în natură în toată complexitatea lor ca și în fiecare individ, activitatea teoretică greacă s-a articulat în două direcții: explicarea teoriei inerente mirării originare, experimentate în fața multiplicității realității naturale; depășirea multiplicității accidentale și alogice prezentă în fiecare individ concret. Rezultatele unui astfel de demers sunt în primul caz (în cazul naturii) elaborarea unei conexiuni cauzale-metafizice, în al doilea caz (în cazul individului) elaborarea noțiunii de substanță. Întreaga
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fragmentar, ceea ce este particular, ceea ce este frugal, sunt prezente în natură în toată complexitatea lor ca și în fiecare individ, activitatea teoretică greacă s-a articulat în două direcții: explicarea teoriei inerente mirării originare, experimentate în fața multiplicității realității naturale; depășirea multiplicității accidentale și alogice prezentă în fiecare individ concret. Rezultatele unui astfel de demers sunt în primul caz (în cazul naturii) elaborarea unei conexiuni cauzale-metafizice, în al doilea caz (în cazul individului) elaborarea noțiunii de substanță. Întreaga istorie a filosofiei grecești
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ca idee la Platon și ca substanță la Aristotel. În conceptul grec de activitate teoretică sunt implicite câteva elemente importante pe care trebuie să le clarificăm. Acțiunea teoretică înseamnă, înainte de toate, descoperirea problemei. Prima reflecție se concretizează ca mirare în fața multiplicității devenirii, însă actul mirării înseamnă deja depășirea a ceea ce apare imediat, a fenomenului, care constituie deja o problemă, adică ridică o întrebare, un „de ce?”. Fără o problemă nu există teoretizare, întrucât aceasta nu este ceva spontan, ci un demers speculativ
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
În momentele de sublim, ce așteaptă, ce preîntâmpină spiritual omul captiv fluxului cotidian și, totodată, predispus experienței și creației artistice? Calmul acestei așteptări se aseamănă cu liniștea premergătoare furtunii. Este vorba despre acea așezare la sine pregătitoare, acea retragere din multiplicitatea răsfirării ființei spre unitatea tensiunii interioare. În mijlocul naturii, fiecare prezență, odată cu apropierea furtunii, încearcă convertirea neputinței de a se ascunde în fermitatea înfruntării nervozității vijelioase. Aici asistăm la o neglijare eficientă a exteriorității, la un abandon temporar al formelor de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
stigmatul depărtărilor unde au fost ancorate secvențial și efemer. Multiple experiențe și conexiuni existențiale sunt, în contextul retragerii la și întru fundamentele lumescului, abandonate unei uitări ce se instituie ca factor cenzurant. Reculegerea individuală implică o secționare a proiecțiilor spre multiplicitatea prezențelor și acțiunilor exterioare sinelui, o respingere a tentației de răspuns și replică la stimulii cromatici ce învăluie perforator unitatea ego-ului. Globul conștiinței se închide în forma-i sferică ce își asumă plutirea inviolabilă și distantă, suspensia depărtată și refractară
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Ceea ce înseamnă mai întâi că sociologia în viziunea sa necanonică nu se reduce la a reprezenta existența socială după modele prestabilite (cum este pozitivismul modernității); mai curând, menirea sociologiei este de a prezenta, prin comprehensiune, ceea ce există socialmente în toată multiplicitatea formelor și interacțiunilor socioculturale experiențiale, în "policulturalismul și politeismul valorilor". Apoi, pentru că Michel Maffesoli crede, fără rezerve, în postulatul sociologiilor fenomenologice și subiective: "a ști să trăiești și a ști să spui merg împreună"; cu alte cuvinte, trăitul social este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lucruri". Care să fie atent la sensul realității. Nu numai să reprezinte existența conform modelelor stabilite, din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea, într-un minuscul canton al lumii: Europa Occidentală, ci să prezinte ceea ce este, în multiplicitatea lui, în policulturalismul lui, în politeismul lui de valori. Împotriva ambiției conceptuale (cine nu face concepte în zilele noastre?), ambiție paranoidă a voinței de cunoaștere, să revenim la ceea ce Heidegger numea "indicația formală". Indicația arată. Și aceluia căruia îi arătăm
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cotidiene. În acord cu simțul comun, gândurile cele mai penetrante știu bine că ideile sunt cele care conduc lumea. Nu rămâne decât să ne îndepărtăm față de conformismul intelectual. Chiar să-l disprețuim, într-atât evidențele lui aplatizează bogăția realului, reducând multiplicitatea diferențelor la unitate. De aici, necesitatea de a pune în ordine o heterologie, adică o cunoaștere a multiplului, singura capabilă să recunoască bogăția trăirii. "Ceea ce este binecunoscut, spunea Hegel, tocmai pentru că este bine cunoscut, nu este cunoscut cu adevărat". Și
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
modestie sau la mai multă prudență, care, din înțelepciunea antică, este caracteristica esențială a inteligenței. Inteligență care, etimologic, este această capacitate de a uni, de a pune împreună lucruri disparate. Un centru de unire, într-un fel ezoteric, respectând diversitatea, multiplicitatea modurilor de a fi și de a gândi. A fi atent la misterele ființei înseamnă a recunoaște ceea ce, în fenomenele sociale, se elaborează dincolo și dincoace de simpla conștiință rațională. În acest sens, va trebui să revenim la rolul instinctului
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
locuiesc o durere". Și contra doxei, această opinie savantă (creștină, occidentală, modernă) a surmontării, ne descurcăm. Această "descurcare" este prezentă în fiecare zi: ne acordăm cu ceilalți membri ai tribului. Și este frapant să observăm extraordinara toleranță care prevalează în multiplicitatea relațiilor sociale, juvenile în special. Acceptăm, de asemenea, corpul. Nu ca muritor ("soma, sema", după proverbul creștin: acest corp, acest mormânt), ci ca pe ceva limitat, desigur, din care putem face totuși o unealtă de juisare. Spunem da naturii. Aceasta
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
legea nașterii periodice a unui contrariu în celălalt (71d ) și mișcarea circulară a contrariilor ( sau în opoziție cu mișcarea rectilinie ( sau de neconceput întrucât ar provoca fixarea, imobilizarea fenomenelor, proceselor la un moment dat (72 b). Lumea sensibilă ( , supusă efemerității, multiplicității elementelor, unui schimb continuu de contrarii se definește prin opoziție cu Lumea inteligibilă (), tărâmul ființei sau realității autentice (, echivalentă cu substanța, esența () (e.g. Phil.42 c1). Lumea ideilor este obiectul științei veritabile (), Ideea de Bine ( Unu) devine cauza adevărului () (Rep
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a ilustra pe de o parte influențele (tradiția filozofică asumată), pe de alta inovațiile (originalitatea) autorului și de a demonstra unitatea concepției filozofice macrobiene. Partea întâi Matematică Capitolul 1 Crearea Sufletului Universal Matematica este știința intermediară între dialectică și inteligibil, multiplicitatea matematică orientată, pe de-o parte, spre unitate prin determinări (raporturile dintre număr și figura geometrică), pe de alta, spre unități ideale, este aptă de a se uni cu sensibilul, cu diversul. Acestea sunt premisele în fundamentarea teoriei pythagoreice a
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
între principiul limită ( în text și cel de ne-limitare ( în text ) în cadrul conceptului de Unu, definit ca acord al contrariilor, expresia absolută a -ului ca armonie dintre imperfecțiunea terestră și perfecțiunea divină. Monada este element și cauză a oricărei multiplicități (I, 6, 7 - fons et origo numerorum; I, 6, 8 haec monas initium finisque omnium, neque ipsa principii aut finis sciens), adică toate numerele, pe de-o parte își găsesc principiul în unitate, pe de alta sunt compuse în mod
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
naturam) lucrurile tind să se distingă unele de altele până la difuzia, la diversitatea sensibilului (I, 6, 9, cum se animandae immensitati universitatis infundat; Plotin V, 1 ). Pe de-o parte, se raportează la Divinitate; Intelectul o face să devină cognoscibilă multiplicității de ființe. Fiecare idee sau formă este o expresie a Intelectului, solidaritatea lor este analogă științei, Lumii Inteligibile și spiritului universal; este cea care conferă ordine Lumii Sensibile, raporturi raționale, este modelul autentic (). Pe de alta, la Suflet (Comm. I
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
prin structura și natura sa (Intelectul are o esență unică, structură armonioasă) și divizibilă (pară, feminină) prin faptul că emană Sufletul, este cauza existenței celei de-al treilea hypostas și prin conținerea în sine a tuturor ființelor în diversitatea și multiplicitatea lor. Capitolul 3 Teoria elementelor Aceste două numere (3 și 4), netratate separat, fac obiectul unui studiu detaliat (Comm. I, 6, 21 - I, 6, 44) care cuprinde întreaga argumentație a lui Macrobius în sprijinul teoriei platoniciene a elementelor. Unul dintre
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]