1,239 matches
-
asupra unei a doua lumi”. Fără a fi fost înconjurat de prea multe persoane religioase, dar visându-l, în copilărie, pe Dumnezeu prin „imaginea unei femei venerabile, cu chip nelămurit, nespus de bătrână, înfășurată în văluri albe” - o Doamnă Dumnezeu, Mumă esențială - Orhan Pamuk își trăiește totuși existența de „musulman cultural”, asimilând (și citând în carte) marii filozofi medievali, enciclopediile, istoriile Imperiului. Înțelegere ferită de stindardul politic: „Mă tem ca nu cumva, pătrunzând în universul islamului politic, a cărui relație cu
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
occidentul degenerat). Ghertoiul: ești o copilă îndrăgostită acuma ai timp să te Maturizezi Eu: ce te face să crezi că nu sunt matură? Ghertoiul: Vârsta ta (Pe șapte rânduri în caz că nu m-aș fi prins că a mea, nu a muma-sii sau a lui Traian Băsescu) Eu: Asta este o asumpție destul de mare... Ghertoiul: de a învăța de a vorbi POSH nu este destul să fi matur ești la început dragă am spus la început ești o fată frumoasă ,poti
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
nu bănuiește! Am avut grijă. Dar nu știu ce-i cu mine, nu-mi iubesc băiatul cel mare, de parcă el este vinovat de felul în care a venit pe lume! ― Asta nu-i bine, femeie! Tu ești mamă, nu fii pentru unii mumă iar pentru băiatul tău cel mare, ciumă. L-ai botezat și cu numele meu, așa că, iubește-l și pe el! Referință Bibliografică: Necăjitul fragment povestire / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2263, Anul VII, 12 martie 2017. Drepturi
NECĂJITUL FRAGMENT POVESTIRE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384763_a_386092]
-
exemplu de cât de murdar ați putea să îi vorbiți, totuși (dar numai după ce îi vorbiți despre mușchi, atenție!!! “*&^^%%()8&^%$ # &^$ în mă-ta aia proastă și în tac-tu ăla bețiv, să vă &^%%$# &&^^%$ pe toți, că nu vă mai suport, &^%%$$#$ muma în &^%%$# și în *&^%(^%, astăzi și mâine, de nenorociți care sunteți!“. O să-l excite îngrozitor și chiar că o să ai parte de niște momente de neuitat. :lol:
Noi secrete pentru un sex de neuitat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19184_a_20509]
-
și petală sărutului cu-otrăvi de orhidee. FETIȚA CU CHIBRITURI Prima dată a mers cu mine că nu știa cărarea la Sfânta Duminecă, dar i-am spus să nu treacă peste puntea unde albia apei e seacă. ...o speriam cu Muma Pădurii, dar cum râdea după spaimă! Se alinta copilul: „Hai, mă...?!” După mine desculță fugea alergând prin miazănoapte de brazi prin livada cu vrăjitul iaz al Sfintei Vineri din care băuseră norii de-au rămas până azi ca toți îndrăgostiții
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
tot lungul frontierei cu noi»“. Recursul la 1919 „După 22 de ani, Banatul trunchiat își vede zorii reîntregirii. Statul conglomerat jugoslav pe calea desmembrării lasă descătușat Torontalul, pe care nimic nu-l mai poate opri ca să revină astăzi la Patria Mumă. Cu răni sângerânde încă, Țara noastră are datoria să ia sub ocrotire teritoriul care de veci ne aparține[...] “ („Curierul Banatului“, 13 aprilie 1941); „La 1919 Banatul a fost sfâșiat în două, la masa verde, din considerațiuni politice dușmănoase nouă, iar
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
acestui pământ cuvenit României“. („Biruința“, 4 mai 1941). Acesta este tonul articolelor aproape zilnice, unele pe pagini întregi, care apăreau în ziarele vremii, sub titluri precum: „Momentul istoric al Banatului“; „Pretindem Banatul întreg“; „Românii din Torontal cer anexarea la Patria Mumă“; „Situația românilor din Timoc“; „Soarta românilor din Timoc“ („O problemă scoasă de destin la răspântia istoriei și care nu se poate rezolva decât prin împlinirea ideii de unitate a tuturor românilor“); „Trăiască România Mare cu Banatul și Timocul alipite pentru
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
patru volume de acest gen, în acest an. Obiectivul, a fost îndeplinit numai cu ajutorul venit de la Dumnezeu.Îi mulțumesc pentru puterea de muncă pe care ne-a oferit-o și pentru harul cu care ne-a investit.Mulțumesc și în mumele poetului Ion Vanghele. Îi mulțumesc că ne-a păzit de rele și că ne-a lăsat limpezimea minții, astfel încât să putem fi clari și conciși în ceea ce am transmis prin scris. Sunt conștientă că tot ce am scris împreună, va
ÎN MEMORIA POETULUI ION VANGHELE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384863_a_386192]
-
apărută pe lume. Amândouă erau liniștite după chinurile prin care trecuseră. Gligor se aplecă să dibuie mai bine cum arată fiică-sa de aproape. Nu-și putea da seama cu cine s-ar asemui mai bine, cu el sau cu mumă-sa. Când se aplecă cu lampa în mână deasupra lor, să le vadă mai acătării, răsuflarea caldă a respirației sale și mirosul de cărbune, o trezi din somn pe proaspăta mămică. Avea doar douăzeci și doi ani, fiind mai mică
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
chini, c-or mai veni șâ alțî copchii pi lumi, dacâ amu baierile sâ dizlegară. - Șâ cum avețî ghi gând s-o bochezați ca numi? întrebă curioasă bătrâna moașă. - Păi, eu zâc sâ-i spunim Natalia dupâ bunicâ-mea șâ Galiția dupâ mumă-mea. Veta simțindu-se vinovată față de soțul său că nu i-a născut un băiat, de parcă de ea ar fi depins totul, acceptă propunerea tatălui, cum s-o cheme pe cea mică. - Dacâ tu, măi omuli, așa îțî doreșchi s-
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
șanse minime de supraviețuire. - Mama lor de proști ! De ce dracu’ nu i-au scos afară tâmpiții ăia de gazatori dacă au văzut că - la măsurători - concentrația de metan a sărit de opt la sută ? În pușcărie cu ei, tu’le muma lor de incompetenți ! - Au murit și ei șefu’ ! Și mult mai timid, reducându-și vocea la un minim-minimorum: - Dumneavoastră le-ați spus să nu raporteze decât peste zece la sută concentrația de metan în abataj, pe când normele prevăd doi la
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384439_a_385768]
-
Poezie > Credinta > TU, REGE AL LUMINII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Nepământescu-Ți tată, voința își îndrumă Către curat ogorul, cu numele Marie, Sortită dintre toate, să-ți fie Ție mumă Și să Te zămislească, spre-a lumii bucurie. Pe Iosif l-a pus strajă, la toată biruința De a Te naște-n iesle, pe paiele sărace Și gazdă pentru Magii, care-și strigau credința, Că Fiul Celui veșnic, s-a
TU, REGE AL LUMINII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384649_a_385978]
-
toți, chiar și pe proful ce-mi dăduse odată un patru, doar pentru că nu i-a plăcut mutra mea în acea zi. -Ghici cine este? Glasul a sunat ca un clinchet de clopoțel , cristalin și blând. -Știu cine ești, ești Muma Pădurii. -Nu, nu ai ghicit. -Ești zâna cea bună. -Călduț -Ești Crăiasă Florilor de iasomie -Călduț -Ești Mari, iubirea, dragostea, motivul pentru care trăiesc. -Ai ghicit, te eliberez, îți redau libertatea. -Sunt liber să te iubesc, să te divinizez, să
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
Eminescu ci) tovarășe Ceaușescu ca să interzici invocarea instrucțiuni de aplicare a legii sub pedeapsa cu moartea cum ai făcut-o. Da! Din toate legile emană neîncrederea. Ca pe vremurile de tristă amintire legea este făcută cu dus și-ntors. Legea-i mumă și ciumă-n același timp. Deși nimeni nu este în afara legii, nimeni nu mai este nimeni ci nimeni are nume și prenumeiar funcție de acesta se aplică sau nu. Și bineînțeles tot legiuitorul stabilește prin lege pentru cine legea nu există
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
menții energia necesară parcurgerii vieții. Este deci mâncatul inclusiv procurarea hranei un scop al vieții? Nicidecum! Procurarea și consumarea hranei este numai un element care mijlocește actul de procreare indiferent dacă apoi te închini și preamărești pe Dumnezeu sau nu. Muma noastră care ne hrănește pe toți, om, pom sau animal, este o stâncă goală care, cândva, a fost chiar foarte fierbinte încât nu putea exista apa (vinul dacă nu ai apă în corp). Primul capitol al Bibliei, Geneza, constată că
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia. Cea mai emoționantă intervenție a aparținut părintelui martir Boian Alexandrovici care a venit special de la Negotin pentru această dezbatere și cu lacrimi în ochi a cerut pentru a nu știu câta oară ca tară muma să nu-i părăsească acum pe românii din Valea Timocului. Obiceiurile și tradițiile românilor din Valea Timocului și Banatul Sârbesc au fost principalele teme abordate la cea de-a treia dezbatere din cadrul campaniei de cunoaștere a românilor de pește Dunăre
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
melesteu, Vremea călduță se numea molășniță, Buruienii de dragoste i se zicea năvalnic, Folosul se numea priință, Dopul sticlei se numea stupuș, Tava de mâncare se chema tabla, Secolul era pentru noi vac, Belșugul,norocul se numea zloată, Și mama - mumă ! Ce-am putea scrie și mai ales ce-am înțelege unii dintre noi, folosind aceste cuvinte? Cam cum ar suna ele, legate în fraze? Să încercăm. „Miercuri desniță, se sculă drăcoaia de vecină, luă apă tăcută din ciutură, barba Lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma pe hogeag, de ziceai că-i pară-n curtea ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
de patrie, în tronurile de la palatele Victoria și Cotroceni! ...Țărani. Oameni ai pământului. Adică, autentici cunoscători ai pământului. Nu precum “alde Marincea”, directorul Institutului de Geologie-București, care, deși s-a bâlbâit cumplit, cu toată ceata lui de afoni într-ale Mumei Geea, servili și cu totul ignobili (încurcând teribil mințile oamenilor... afară de mințile OAMENILOR LOCULUI, CARE SIMȚEAU ȘI SIMT CUM SE CUTREMURĂ, EGAL ȘI MEREU: RÂNDUIELI VALAHICEȘTI MULTIMILENARE, ȘI GLIE, ȘI VIAȚĂ, ȘI ADEVĂR, ȘI DREPTATE DUMNEZEIASCĂ!) - tot a fost mătrășit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
România, pe la Giurgiu, iar într-o sapatamana urma să atace Ambasada Israelului în România, împreună cu un grup întreg de palestinieni. Dacă pentru cetățenii români oprimați de regimul comunist, Securitatea lui Ceaușescu era „ciumă”, cu teroriștii arabi securiștii erau mai degrabă „muma”. Colonelul (r) Ion Botofei povestește în cartea din 2014 că securiștii au dejucat atacul terorist plănuit în 1973 mai mult cu vorba bună decât cu armamentul din dotare. „Pentru misiunea asta cu Amabasada Israelului la București, grupul (terorist - n.r.) se
România și lupta împotriva terorismului [Corola-blog/BlogPost/93464_a_94756]
-
globalizarea plasează un grav semn de întrebare în însăși esența identitară (a noastră și a tuturor) pare că spune ceva despre nevoia de a ne conserva specificul ființei noastre bimilenare. Și asta cu atât mai abitir cu cât, în patria mumă, diriguitorii noștri din București, Brașov, Timișoara, din Oltenia sau Moldova și până în Maramureș sunt din ce în ce mai dispuși să arunce în pierzanie valorile trecutului. Peste șaizeci (60 !) de muzee sunt în primejdie să dispară cu toate semnele trecerii noastre prin timp ca
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
zurliu, umflat în pene: — Am inventat lucruri multe, Chestii vrute și nevrute, Dar nu-mi sunt recunoscute. Ca să-ți dau exemplu, uite: Am inventat scărpinatul, Mersul pe jos și căscatul, Ața pentru mămăligă, Dinții de la săpăligă, Țărușul, urechea acului, Curba și pe Muma dracului, Coaja oului de broască, Râsul, moțul de la bască, Apa călduță și scrumul, Privirea spre stânga, fumul, Spuma ieșită din lapte Mătreața și multe alte... Toate -jur!-, absolut toate De mine sunt inventate. Mi-au furat idei și alții, Fel
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
baie și Huțan, de un să-l iei că ierea dus pă la cozi, ș-atunci ce să facă biata femeie, a ieșit pă geamu ăla mic În balcon, goală, goluță, numa-n țîțe și cur, cum a făcut-o mumă-sa, da ușa de la cameră ierea și ea Închisă pă dinăuntru și țașa doamnă Oprișan dă-i-nainte acum știu că ești vie nimic nu se pierde nimic nu se cîștigă nici măcar nu se transformă) Vă este frică de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe luuuume, cântă Johnny mulțumit. ― Auzi, domnu’ Johnny, spune într-un târziu Horea, cu accentul lui ardelenesc care te băga în boale, ca român te fericesc și te gratulez, dar ca derector ce mă aflu, te bag în pizda lu’ mumă-ta, că n-am pus geană pe geană. Ai și strâmbat pereții dând-o cu capul de ei pe amărâta aia. ― Maestre, poporul german trebuie pedepsit pentru războaiele astea netrebnice din veacul ce cu onoare slujim, hotărăște Johnny - și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]