268 matches
-
Sadova este situată la circa 80 km de municipiul Suceava, reședința de județ și la distanță de 2 km nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
cunoscută și ca Avenul V5 sau Avenul din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
55%). Pentru 5,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Giurgeni", făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era alcătuită din satele Băneasa, Fundu Șiștarului, Giurgeni, Golani, Muncelul de Jos și satul de reședință Valea Ursului, ele având o populație totală de 1495 de locuitori ce trăiau în 358 de case. În comună se aflau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi (dintre care 4 fete
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
frumusețe de fată pe numele Nimilica, care este descrisă ca fiind foarte prietenoasă cu oamenii ”mici” pe care-i ocrotea și îngrijea. Feciorii își aveau gospodăriile separate de ale părinților, unul pe creasta dealului Mal, iar celălalt pe coama dealului Muncel, numit Dâmbul lui Galoș, ceva mai sus de Secătura. Cei doi frați ar fi avut doar o singură secure cu care să-și taie lemnele de foc, și, ca să nu sufere vreunul din această pricină, seara când unul își tăia
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
ar fi sosit cu soția și cei șase copii ai lor. În scurt timp și la scurte intervale trec și se așează în creierul pădurii de aici și celelalte familii de năpăstuiți venind peste Plaiul Poenii, al Pălcușii și a Muncelului. Nu trece mult timp și apărură călugării Tarasie, Melachie și Panait izgoniți din schitul lor din nordul țării de furia catolicilor. La sfatul lor, mica comunitate ridică o mică biserică-mănăstire, fără turn, fără clopote, numai cu o mică toacă așezată
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
ciocnit aici cu o oaste a lui Urban. Lupta s-a dat între sat și Valea Rea pe podișul numit Podul Obrejii. În această scurtă ciocnire a căzut un ofițer ungur, înmormântat în cimitirul satului. Sătenii s-au refugiat la Muncel și pe vale în sus. 1849 În urma înfrângerii revoluției maghiare, Ungaria devine parte integrantă a Imperiului Habsburgic, iar Transilvania autonomă ca mare principat. Primul ministru austriac de interne Bach desființează iobăgia și introduce serviciul militar obligatoriu. Șesurile iobăgești intră în
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Militar al Capitalei la 23 august 1944). Regimentului 70 Infanterie au luptat cu aceeași vitejie și pe frontul din Moldova, străbătând și luptând în localități precum Voinești, Pietroși, Șipotul, Vulcana de Sus, Pucioasa, Bucov, Dolceasca, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Vitănești, Muncelul, Ivești, Mărăști, Măgura Cașinului, Valea Doftanei. Ca o răsplată a eroismului și spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de cadrele și ostașii regimentului, drapelului acestuia i s-a conferit Ordinul ,Mihai Viteazul” clasa a III-a, în baza
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn. Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei Grădiștea, centrul de la Costești a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului. Distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 p. Chr., cetatea a fost grabnic refăcută și apoi definitiv distrusă și apoi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevăzută cu patru turnuri de apărare, situate în colțurile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificației. Situată pe coasta de sud, însorită, a dealului Muncelului, despărțită fiind, printr-o vale îngustă de înălțimea pe care se păstrează ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Alături de construcțiile civile trebuie remarcată existența aici a unui sanctuar circular cu stâlpi de piatră, descoperit pe terasa a IV-a. El a fost
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
înconjoară comună Păușești-Măglași și celelalte dealuri din această zonă subcarpatica. Începând de la nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
roșii, roșii uscate, castraveți murați ș.a., iar o parte din producție este exportată în Rusia și statele Uniunii Europene. SA „Combifuraj” este specializată în producerea făinii de grâu, a uleiului de floarea soarelui, comercializarea nutrețurilor și aditivilor pentru animale. SRL „Muncel Agro” se ocupă cu cultivarea porumbului, grâului, cartofilor, soii, merelor, producerea făinii, pastelor făinoase și oferă servicii de prelucrare și pregătire a terenurilor agricole. La Corjeuți activează o pizzerie, câte o agenție a Băncii de Economii și a Moldinconbank, asociația
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
astăzi suntem martori. Apele care brăzdează versanții ambelor masive șanț colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagră, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș). Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 sC, care pot fi depășite în depresiuni, cu precipitații bogate (800-1200 mm/an și pe alocuri peste 1200 mm/an), cu vânturi frecvente și puternice. La
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
plină de dudău”", încât îi era frică oricui a "„umbla prin ea”", iar "„casele egumenești se dărâmau”". În anul 1903, Nicolae Iorga scria că "„Cetățuia ... era singură, pustie și, într-o seară”" când s-a urcat "„pe coasta rotunjită a muncelului”", a fost speriat de strigătul huhurezului care viețuia "„sub bolțile pivnițelor părăsite”". Mănăstirea ajunsese o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, zidurile bisericii fiind măcinate de infiltrația apei pluviale, iar turla de pe naos era pe jumătate descoperită. Aceasta este
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
înclină treptat spre sud. Între Olt și Bistrița Vâlcii limita trece prin sudul depresiunii Râmnicu Vâlcea - Băbeni Bistrița, prin estul dealurilor Șirineasa, Culmea Ciorași, Pădurețu, Piscu Pârvei - Firijba și cuesta Dealului Mestecenilor intre Mănăilești și Popești. Limita de est, spre Muncelele Argeșului, dată de valea Topologului, nu este tranșantă, stilul reliefului dintre Olt și Topolog fiind în multe privințe asemănător celui de la est de Topolog, dar cuprinde slabe reflexe ale tectonicii proprii Subcarpaților de la vest de Olt. ■ La vest de Valea
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
sociale de stat pentru seria ce începe după 10 iunie. Joi, 3 iunie, erau disponibile bilete în stațiunile: Amara (afecțiuni ginecologice și reumatismale, 11 iunie, Hotelul Lebăda), Băile Felix (reumatism, 11 iunie, hotel nenominalizat, Hotelul Crișana; 15 iunie, Hotelul Padiș/Muncel), Băile Herculane (reumatism, 11 iunie, hotelurile ARGIROM și Dacia; 12 iunie, Hotelul Cerna; 13 iunie, Hotelul Apolo; 14 iunie, Hotelul Minerva), Predeal (afecțiuni nevrotice, 11 iunie, Hotelul Carpați), Saturn (reumatism, 11 iunie, Hotelul Hora), Slănic Moldova (boli digestive și respiratorii
Agenda2004-23-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282502_a_283831]
-
sc. C ap. 37 țel. 210052 8774 BODEA GHEORGHE (n. 1951) Sibiu, Str. Steflesti nr. 2/66 țel. 247081 092558047 17885 BOLDEA ANA (n. 1967) Sibiu, str. Vasile Carlova nr. 19 ap. 47 15979 BOTEZATU DANIELA RODICA (n. 1962) Sibiu, str. Muncel, nr. 3, bl. 43/23 țel. 245076 094642045 15978 BUCUR CRISTINA (n. 1964) Mediaș, str. Lupeni, nr. 5, bl. 82/22 țel. 843395 841567 3813 CÂRTOG NICOLAE (n. 1952) Sibiu, B-dul M. Viteazu nr. 18 bl. P15 ap. 18 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
231735 563434 DOBROTA ELISABETA Sibiu, str. Semaforului, bl. 28, ap. 49 țel. 213354 DRAGAN SIMONA DIANA Sibiu, str. Iezer, bl. 7, sc. A țel. 069/427948 DUMITRIU COSTEL Mediaș, str. Virgil Madgearu, nr. 7 țel. 821404 FILKER MARCELA Sibiu, str. Muncel, nr. 3 țel. 069/211594 444117 FOGOROSI MIHAELA Sibiu, str. Ștrandului, bl. 2, ap. 6 țel. 211271 HAȚEGAN GHEORGHE Mediaș, str. Lotru, nr. 2, bl. 93, sc. B, ap. 19 țel. 069837691 ISTRATE DORINA Sibiu, str. Semaforului, nr. 9 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
fost observate (în cursul unei eclipse). Însăși orientarea marilor piramide indică cunoștințe de astronomie practică destul de exactă. Observații s-au făcut și în ce privește o serie de stele luminoase. Geto-dacii - o mărturie interesantă o constituie sanctuarele rotunde, ca cel de la Grădiștea Muncelului , ca materializarea unui sistem calendaristic. Conform acestei ipoteze, ar fi vorba de unul dintre calendarele cele mai precise ale antichității, anul dac corectat fiind de 365,29 zile cu o diferență în plus de 0,05 zile față de anul tropic
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
siguranță nume moștenite din latină sau formate în romîna străveche, sunt greu de particularizat, prin diferențiere de entopicele geografice sau sociale, care, în majoritate, probabil că funcționează în paralel și ca apelative. Cum să demonstrezi că toponime ca Apa, Cîmpulungul, Muncelul, Muscelul, Săcelul, Valea etc. sunt străvechi, cînd ele sunt înțelese încă la nivel apelativ și puteau fi deci, „botezate“ abia acum cîteva sute de ani? O atestare cît mai veche ar fi marcat un punct de pornire sau de raportare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de stînga al Jiului; sat din județul Hunedoara); Defileul Jiului (defileu din Carpații Meridionali și parc național din Munții Vîlcanului, Munții Parîngului și Depresiunea Petroșanilor); Gruiurile Jiului; Jiu-Paroșeni (localitate din județul Hunedoara); Cheile Jiețului (rezervație geologică din Munții Parîngului); Muncelul Jiețului (vîrf din Munții Șureanului); Dolj (< sl. dolîjiu, „Jiul din vale“); Gorj (< sl. gorŭjiu, „Jiul de la munte“). Numele sub care apare în Îndreptarul lui Ptolemeu este Rabonus (Rabon) și Ratabon. Xenopol crede că Jiu este urmașul toponimului Gilpil, consemnat de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimului din lat. *Sumcellus < summ(i)cellus, derivat diminutival din lat. summus, -a, -um, „ascuțit“ (cu u urmat de nazală > î, ca în aduncus, „adus“ > adînc). Denumiri create după un model similar nu sunt rare pe teritoriul romînesc: Ascuncelul, Delcel, Muncel, Muscel, Săcel etc. Vasile Frățilă, care a cercetat în amănunte toponimia zonei Tîrnavelor, în care se află localitatea Sîncel, precizează că vechea vatră a satului este situată în apropierea a două vîrfuri (denumite Kicui și Kisc, deci Picui și Pisc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
inscripție nedescifrată, probabil în traca (dar cu caractere grecești) pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în scriere continuă; posibilă inscripție dacica pe un vas de lut descoperit în Munții Orăștiei la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea familie indo-europeană, familia paleo-balcanică, ramura traco-dacă sau protolimbă anterioară apariției limbilor indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere cu alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota: dakota
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
găsit lângă Giurgiu vreo 250 de bucăți, și mai ales o mare câtime de Lizimahi. De aceștia ne spune Wolfgang Lazius că s-ar fi găsit deodată 40,000 lîngă râul Streiu; mai multe alte mii s-au aflat lângă Muncel, la Grădiștea nouă. Ele poartă inscripția B a a iX i o g A i oi \*>a%o q și au o greutate obișnuită de 3 galbeni. Numeroase sunt și drachmele de la Apolonia (Avelona), Dirachium (Du-razzo) și din Iliria (Albania
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și vesele, cum nu se mai pomenesc în zilele noastre. Așa îmi aduc aminte de boerii cei mari cari veniau pela Mircești: Niculai Pisoschi, care era sotnic și pe care Alecsandri îl iubea ca pe un frate. Apoi Catargi dela Muncel, Lupu Bogdan dela Gădinți, Sturdza dela Miclăușeni, toți cu cucoanele lor. Apoi, Smărăndița Docan, Sturdza-Șcheianu, Bogdăneștii, cei trei frați: Lupu care ținea pe Mărioara, fata Docanului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri și Leon dela Dobreni care a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]