382 matches
-
căci se văzu înconjurat de ai săi pe dată. Abia atunci înțelese tâlcul vorbelor auzite în biserică... Îngenunchie în mijlocul bătăturii și mulțumi lui Dumnezeu pentru că-l făcuse a pricepe că femeia și copiii, gospodăria și pogoanele de pământ cu greu muncite, toate erau locul acela... Referință Bibliografică: LOCUL UNDE CERUL SE UNEȘTE CU PĂMÂNTUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1438, Anul IV, 08 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-ademenea Înspre vatra cea fierbinte. Pe măsuța cea rotundă, Cașul, abia scurs, tăiat, Ne-aștepta, legat cu fundă, Să-l ducem la botezat. Cu un colț de pâine ruptă, Înmuiată-n mierea dulce, Gura lacomă se-nfruptă
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât-o în tăcere, Și am plătit, tributului, durere, Salvând o limbă pusă în absență. Aratului pământ, i-am semănat, Nu promisiuni, ci seminții divine, Și-am proclamat durerea, ca pe-o pâine, Ce Dumnezeu a
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
S-aruncați cu "pietre"-n oameni Stând mereu ascunși la... dos! Pentru voi, să nu mai scriu, Să dăruiesc... bucăți din suflet? Să nu mai spun ceea ce cred? Să îmi opresc gândul din umblet? De dragul sufletelor calde Ce prețuiesc slove muncite Eu îmi așez dorul în versuri Și-n clipe ce se cer trăite. Copyright © 2016 D. Theiss Referință Bibliografică: Eu vă iert vorbele rele... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de
EU VĂ IERT VORBELE RELE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373448_a_374777]
-
putea speria, că nimic nu l-ar putea da înapoi din drumul lui, bine chibzuit și urmat cu strictețe, independent de lumea din jur. Care poate să se dărâme, din partea lui, el va merge înainte. Are mâini mari, butucănoase, puternice, muncite, pe care doar văzându-le îți imaginezi cât de tare te-ar durea de ți-ar strânge mâna. Face pași mari, apăsați, însă pășește lent, gânditor, covârșit de o povară pe care parcă ar purta-o în spate, deși n-
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
aș mai avea atâta chin. Dacă mai ai pe lume mama ești omul cel mai fericit, ai cea mai mare bogăție ești împlinit și ești iubit. Cinsteste-o că pe o icoană lumină sfanta-s ochii ei, saruta-i mâinile muncite adu-i în brațe nepoței. O mamă dacă ai pe lume copil rămâi, oricâți ani ai te du încet la ea în poala să te alinte, tu să stai. Mai greu este că vine-o zi, când va pleca de lângă
DACA MAI AI PE LUME-O MAMA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374006_a_375335]
-
este deschis cu Lilioara Macovei care a compus un eseu frumos, numit “Mâinile”. Multă sensibilitate și candoare, un lirism în proză care aduce parfum de proaspăt într-o atmosferă nostalgică, impregnată de dorul de mama și de mâinile ei aspre, muncite, care totuși miroseau a curat. Dar, oricât de aspre ar fi fost, mângâierea lor era totdeauna catifelată. Mâinile mamei sunt asemuite cu două petale de iris. Cuvântul de ordine în această proză este dor. Scrierea e un poem sublim dedicat
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
care, cică, i s-ar usca mâinile. Dese ori chiar și Dumineca, ziua hărăzită doar peamăririi Domnului prin asistare la slujba în care popa își „cânta” laudele Dumnezeiești. După biserică, crâșma și hora de mahala păpa jumătate din venitul săptămânii muncite. Vai de pârliții de copii ai familiei. Și astfel au fost generată sărăcia la sate și orașe. În aproape jumătate din țară preoții priveau altfel relația cu Dumnezeu propovăduind „Ajută-te singur ca să te ajute și Dumnezeu” omul, respectând postul
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
în viață de la maică-sa, care a murit cu ceilalți pe care îi avea în burtă, după ce o fătase pe asta. Treabă grea, dar a trecut. Am rămas puțin mirat de cele auzite din gura lui Marin Juncu, un bărbat muncit ce se apropia de șaizeci de ani. Aveau un fel aparte de a răspunde la ceea ce îi întrebai, nu direct și deseori am observat astfel de introduceri în textul discuției. Vezi tu casa asta?, îmi la un moment dat. Au
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
pe care politicienii de cariera nu-l au: Eu spun adevărul. Nu mă sperii să spun exact ce cred...” (pag.89) Este și el în campanie electorală și se prezintă după firea lui: direct, tare, orgolios, are o mare avere muncită, nu cere bani de la niminea pentru cea mai scumpă campanie electorală din lume. Nu vrea sa ajungă un președinte dator unuia sau altuia, unor lobbiști! Are o părere foarte proastă despre lobbiști de la Washington: „Ei câștigă mulți bani vânzând influențe
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
puterea vieții nu sunt decât în etapa prerevoluționară a vârstei ce se pregătește să se despartă de freneticii îngeri și demoni ai exoticismului mintal și să-și canalize gândul, judecata, emoțiile pe realitatea faptelor, să îmbrace haina maturității pentru actele muncite ale vieții, nu imaginate. În genere, până la pragul vârstei de treizeci de ani, omul explorează minereuul de radiu de la viață, după această vârstă extrage filoane de minereuri fără radiații. De aceea, a ne bizui pe actul responsabil al unui judecător
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
o anumită etapă a vieții. Șase dintre ele sunt deja publicate prin Editura InfoRapArt, a bunului meu prieten, Petre Rău din Galați, matematician, informatician, scriitor, ca și mine, în plus poet și editor, director al revistei literare Boema. Cea mai muncită carte, în care am pus mult suflet, a fost romanul cu tematică istorică “Adoris și Kromia”, relatând evenimente și oameni din istoria antică a lumii grecești. Paradoxal, prea puține ecouri am obținut despre această carte din partea cititorilor. În schimb, cărțile
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE DE MARIA CIOBOTARIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347363_a_348692]
-
cântec, ce ne-a purtat spre viață lin... Tot ea, FEMEIA, din pieptu-i sfânt ne-a alăptat, ne-a învățat cuvântul MAMĂ, din fașă-apoi ne-a ridicat să facem pașii fără teamă... Iar ea, FEMEIA, a fost în timp mereu muncită, a fost lipsită-n bucurii, a fost adesea umilită, dar tot cu grijă de copii... Tot ea, FEMEIA, ne este prietenă, soție, logodnică și chiar amantă, ne dă iubire și ne-mbie să ne-nălțăm în vârf de pantă... Acum
CU PLECĂCIUNE, FEMEIE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345531_a_346860]
-
l auzeam prin grinzi o priveam prin gaura cheii ștergându-și ochii doar boala mai trăia în ea pusese stăpânire pe tot ce fusese odată privirea îi era schimbată într-o poartă de trecere zâmbetul ei îmi făcea rău mâinile muncite rămăseseră pe jumătate florile artificiale de pe noptieră îi așteptau eliberarea. Referință Bibliografică: Ea, mama / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2009, Anul VI, 01 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate
EA, MAMA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378005_a_379334]
-
și calm . Culcați pe iarbă aproape umedă, cap lângă cap, cu nările și ochii larg deschiși adulmecau miresmele pământului și cercetau zarea. Parcă erau una cu cerul și pământul, într-o infinită legătură.... Bătrânul ținea în mână lui aspră și muncita o mânuța albă și mică, caldă și moale de copil . Așa era legământul : Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pământului și aburul de primăvară. Să se țină de mână ca să primească unul de la altul, prin legătură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
și calm .Culcați pe iarbă aproape umedă, cap lângă cap, cu nările și ochii larg deschiși adulmecau miresmele pământului și cercetau zarea. Parcă erau una cu cerul și pământul, într-o infinită legătură.... Bătrânul ținea în mână lui aspră și muncita o mânuța albă și mică, caldă și moale de copil .Așa era legământul :Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pământului și aburul de primăvară.Să se țină de mână ca să primească unul de la altul, prin legătură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
copii. Să poată să moară dintre ei, să poată să plece prin lume alții dar să rămână totuși unul, doi lângă ei când or avea nevoie. Și așa a fost. Și asta a funcționat de mii de generații probabil. Bătrâni munciți ajungeau să se bucure de viață prin copii lor, prin nepoții lor. Și fiecare avea pe urmă rolul lui. Părinții munceau, bunicii aveau grijă de nepoți și totul funcționa în pace, fără grabă, în tihnă. Până nu demult. Încetul cu
GENERAȚII de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376561_a_377890]
-
au, băi? Facultate? La seral, poate... Studentule, voi învățați acolo să săltați mașinile parcate necorespunzător? - Domnule agent-șef principal, acolo învățăm de toate, chiar dacă unele aspecte nu vor face obiectul muncii noastre de ofițer... - Aha! Voi veți fi ofițeri... Nu munciți ca agenții, ca pălmașii, vrei să spui tu mie, nu? Nu vă coborâți voi la munca de jos... - Nu, domnule agent-șef principal! Nu asta am dorit să spun, încercă studentul Bolnavu să lămurească problema, dar șeful patrulei era prea
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
mai afectiv mâna, ea scuzându-se de la început „că i s-au asprit palmele cât a fost la țară!” - Nu-i nimic, tovarășa Violeta, îi răspunse șeful de cabinet al soțului ei, Alexandru Popescu, mai simțim și noi o mână muncită, că d-ale de la altele... suntem sătui! Și râse gâlgâit. Bărbatul distins s-a prezentat cu numele Dumitru Popa din Ministerul industriilor, iar femeia de lângă soțul ei, Florica Oprea. - Pentru dumneata, dacă n-ai nimic împotrivă, sunt Flori. Îmi permiți
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
celor care au trădat, al călăilor. Asemeni poetului ce pot să-i doresc ,,dulcii și preafrumoasei mele, Românii": - să-și păzească, cu strășnicie: pământul ce i-a fost lăsat pentru că el îi dă energia, vitalitatea, forța românului prin cultivarea roadelor muncite, binecuvântate de bunul Dumnezeu ( Să nu se lase învrăjbit de banul străinului ca să distrugă și aerul pe care-l inspirăm! ). Tinerețea veșnică se va dobândi prin hrana de la mama natură și prin fericirea izvorâtă din ritualul dăruirii și unității fraților
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
al vremii. Munca omului de la țară avea rosturi clare, și o filosofie a ei, un fel de naturism, de panteism echilibrat, vizând armonia existențială, trăirea în conformitate cu Firea, dar și prudența asigurării (modeste!) a traiului. Aducându-și aminte de copilăria sa muncită, cu toate treburile de peste an, profesorul („de științe naturale”!) exclamă cu nedisimulată satisfacție: “Are munca asta grea o poezie a ei! (pag. 17)” - constatare robustă, de om sănătos! Pe măsura desfășurării firului epic, autorul își amintește, cu multă exactitate, dar
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
este deschis cu Lilioara Macovei care a compus un eseu frumos, numit “Mâinile”. Multă sensibilitate și candoare, un lirism în proză care aduce parfum de proaspăt într-o atmosferă nostalgică, impregnată de dorul de mama și de mâinile ei aspre, muncite, care totuși miroseau a curat. Dar, oricât de aspre ar fi fost, mângâierea lor era totdeauna catifelată. Mâinile mamei sunt asemuite cu două petale de iris. Cuvântul de ordine în această proză este dor. Scrierea e un poem sublim dedicat
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Alboi răspundea cu plăcere, la fel de calm și de cumpătat, precum se manifestase pe tot parcursul întâlnirii. Am observat la el grija manifestată față de toate piesele pe care le etalase pentru noi. Se simțea dragoste în ochii și în mâinile sale muncite când le descria, le ridica, le expunea și le punea la loc. În ochii prin fața cărora se perindaseră, în timpul vieții de până acum, atâtea lucruri și ființe, atâtea păduri și animale, atâtea flori și pericole, atâtea stele și visuri. În
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
de fiecare dată și revista noastră Cetatea lui Bucur a consemnat evenimentele pe care le creați, fiind sufletul acelor acțiuni românești. Vorbiți-ne despre dumneavoastră, despre ceea ce faceți pentru păstrarea limbii și culturii române în spațiul în care trăiți și munciți. - M-am născut într-o după amiază a lunii lui Cuptor Anno Dominii 1954. Părinții, mama Livia - Leana născută Brenici, a lu’ Crăciun din Sărcia, a fost învățătoare la Voivodinț, iar tatăl, Coriolan Marina a lu’ Păunsoare, originar din „Satul
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > NIMIC... Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nimic ,nimic nu se alege , din viața această prea muncita,grea nimic în lumea aceasta fără lege, când omul muncește în neștire altul, în urma doar culege, din raiul lor de trecători tăcuți... Degeaba îți muncește o oștire când alții schimba viața ,orânduirea stând în birouri prefăcuți, mișcând o virgulă în
NIMIC... de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378770_a_380099]