735 matches
-
acestor teorii burgheze despre libertatea absolută a creației a putut duce la lansarea unor asemenea formulări confuze ca aceea a "redării adevărului integral". Reflectarea veridică a vieții în literatura realist-socialistă nu se poate face în afara concepției despre lume a clasei muncitoare, singura obiectivă din punct de vedere istoric". Se trage un semnal de alarmă că, datorită liberalismului (considerat un neoestetism), s-au manifestat și unele forme de estetism, cum ar fi: "Conceperea imaginii artistice ca un organism închis, autonom, analiza procedeelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și conducerii Partidului Muncitoresc Român, care în acești doisprezece ani, cîți s-au scurs de la eliberare și pînă astăzi, n-au pierdut un singur prilej să arate o desăvîrșită încredere în noi, scriitorii, nu au pierdut conducerea partidului și clasa muncitoare un singur prilej să ne arate nu numai încrederea pe care o au în noi, dar și dragostea pe care ne-o poartă nouă ca oameni, și dragostea pe care o au pentru izbutirile noastre în literatură". Autorul lui Desculț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
muncă, nu se poate sustrage controlului obștesc" (E.I.). Aici decelează autorul volumului Evadați din Zoorlanda un alt postulat, al calității superioare a noului public, a cărui judecată, după opinia lui G. Călinescu, e mai justă decît a cronicarului profesionist. Clasa muncitoare e vigilentă, ea știe nu numai cum se scrie literatura ce urmează să o citească, ci și cine trebuie s-o scrie, cum aflăm consemnat din partea unui cititor în "Flacăra", nr. 32/1948, p. 17: "Am întîlnit în Flacăra nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-l smulgi! Numai că forma aceasta de agricultură nu era cu putință în cazul lui Sașa. Sașa Ivasiuc își pierduse dinții în anchetă. Își răsuci capul în direcția soldatului, deschise gura și îi arătă gingiile goale. Pe apărătorul cuceririlor clasei muncitoare, cioturile de os rămase în maxilar, operă a căpitanului Enoiu, superiorul său din Ministerul Afacerilor Interne, îl impresionară neplăcut. Dovedeau limpede că are de-a face cu un sabotor. Pentru șiretenia și reaua lui credință, banditul merita să fie împușcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
importante ale conștiinței, și anume religia și dreptul, a fost un adevărat curent "naturalist". Ulterior, burghezia s-a amestecat atât cu părți din vechea nobilime, cât și cu parveniți din "aristocrația muncitorească" și din alte pături sociale. "Proletariatul" descris de muncitoarea Flora Tristan (1803-1844) în Preumblări prin Londra (1842) a fost preluat de Engels, fără să citeze pe Tristan, în scrierea sa despre situația grea a clasei muncitoare din Anglia. (7, vol. 5, p. 24) Alte detalii, la pătimașul P. Johnson
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
culturală, stilurile de viață și habitusurile culturale aveau traiectorii constitutive bine circumscrise și spații de variație atent limitate. Modul cognitiv dominant de reflecție și instituire era reprezentat de binomul disjunctiv sau/sau. Ambiguitatea era eliminată, maniheismul separator era tranșant. Clasă muncitoare sau clasă privilegiată, organizare (și planificare) centralizată sau piață, cetățean sau străin, muncă sau timp liber, război sau pace, conducător sau supus, fapte sau valori, sat sau oraș, industrie sau agricultură, familie sau non-familie, politic sau non-politic și tot așa
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la aproape întreaga populație; c) angajarea subiectivă, chiar dacă uneori aparentă, pe calea reproducerii stării existente. Fiecare dintre aceste trei instanțe funcționau astfel încât să asigure reproducerea structurii sociale a ordinii comuniste. Atribuirea identitară era una clasială, adică fiecare era „alocat” clasei muncitoare, țărănimii cooperatiste sau „păturii sociale” a intelectualității. Categoria activiștilor de partid, deja profesionalizați în varianta „revoluționarilor de profesie”, aparținea clasei muncitoare conducătoare și impunea codurile culturale ale ordinii comuniste. Omogenizarea socială, respectiv ștergerea deosebirilor și opțiunilor clasiale, era de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și ea, gata, moț la mașină. La noi, știi ce-a fost, dar nici așa, în câteva zile să te faci lucrătoare." Vica are simțul onoarei și se vrea un exemplu pentru celelalte, interesele sale merg exclusiv spre colectivul de muncitoare pe care le vrea eficiente. Ea este "managerul" Anei Roșculeț, îi intuiește calitățile și o învață să le exploateze. În comunism femeia demonstrează, între altele capacități aproape paranormale de autooptimizare. Pentru Tomiță, exponent al falocrației reacționare, infracțiunea supremă este superioritatea
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
își topește în efortul pentru binele colectiv energia, ea își defulează frustrările în muncă. Sau dacă nu defulează frustrări, se poate spune că-și sublimează libidoul în prelucrarea bumbacului, tot spre binele colectiv. Filatura este un stup bine organizat de muncitoare entuziaste, femei angajate în procesul de producție pentru care lucrul are o finalitate, să zicem, estetică. Ele sunt ajutate în problemele personale (casă, copii etc.) de statul atotmilostiv cu supușii, putând astfel să-și dedice energiile unui scop nobil, să
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
un dispozitiv care le aruncă și le direcționează către un storcător uriaș. Alte benzi rulante conduc niște portocale roșii către alt storcător, În timp ce o altă mașinărie amestecă uleiul de măsline cu șprițuri scurte de ulei din coajă de portocale. Trei muncitoare În halate albe supraveghează procesul. Una dintre ele, o frumusețe brună, Îi face semn cu mîna și Îi arată o ușă glisantă de sticlă, Îndemnîndu-l să se alăture celorlalți vizitatori, care gustă din produsele finite. Uleiul de măsline strălucește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că, atunci când aveam să deschid ușa, bucătăria avea să sclipească datorită soarelui reflectat de suprafețele lustruite, că toate cănile, farfuriile, castroanele, cratițele și tigăile fuseseră spălate și puse la loc. (În dulapurile corecte. Voiam ca zânele să fie nu numai muncitoare, ci și deștepte.) În loc de asta, în timp ce-mi croiam cu grijă drum printre resturile petrecerii, găseam cu greutate un pahar întreg care să-mi servească să dau pe gât cele două foarte necesare pastile de Disprin. Nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu înțeleg însemnătatea teoretică a cuvântului. Cestiunea e fără contestare socială: am fi socialiști însă numai atunci când am propune o soluțiune socialistă. Departe de noi asta. Din contra, soluțiunea ce-o propunem nu poate fi decât conservatoare, reacționară chiar. Clasele muncitoare trebuiesc scăpate de {EminescuOpXII 324} paraziți; paraziții însăși trebuiesc, prin o riguroasă organizație, siliți la munca la care se pricep. La tăiat lemne Serurie, la cîrciumărie Carada. Nu oameni mari cu abecedarul în mână, nu escroci și tâmpiți în demnitățile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
majoră” (construirea socialismului în industrie, transformarea socialistă a agriculturii, munca pe șantierele socialismului, schimbarea mentalității țăranului mijlocaș, restructurarea morală a intelectualului, lupta pentru pace, împotriva imperialismului etc.) și să vegheze inclement la menținerea creației pe făgașul trasat de „avangarda” clasei muncitoare, la sporirea neîncetată a „purității” ei ideologice comuniste. Principiile orientative formulate îndată după instaurarea „democrației populare” nu și-au pierdut, pe parcursul evoluției istorice, nimic din rigiditatea inițială, dar în aplicarea lor au început să apară, cu timpul, nuanțări. Impactul unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
de război a Germaniei era, pentru Lenin, „punctul culminant al tehnicilor capitaliste moderne la scară largă, al planificării și organizării” și o considera prototipul economiei socializate. După toate probabilitățile, dacă statul respectiv ar fi fost condus de reprezentanți ai clasei muncitoare, ar fi existat bazele unui sistem socialist. Viziunea pe care o avea Lenin asupra viitorului se aseamănă foarte tare cu cea lui Rathenau, dacă lăsăm, desigur, deoparte aspectul, deloc minor, al preluării puterii prin revoluție. Lenin și-a dat repede
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
comunicau instrucțiunile. Dacă, asemenea lui Lenin, considerăm partidul de avangardă o mașină de produs revoluția, atunci ne dăm seama că relația dintre acesta și clasa muncitoare nu este foarte diferită de cea dintre Întreprinzătorul capitalist și aceeași categorie socială. Clasa muncitoare este necesară În procesul de producție, iar membrii ei trebuie pregătiți și instruiți, În timp ce organizarea eficientă a muncii lor e lăsată pe seama specialiștilor. Obiectivele finale ale revoluționarilor sunt, desigur, extrem de diferite de cele ale capitaliștilor, Însă problema mijloacelor cu care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
lui Lenin de a transforma partidul de avangardă Într-un stat-major al clasei muncitoare era nu numai irealistă, ci și deplorabilă din punct de vedere moral. Logica lui ierarhică nu ținea cont de inevitabila autonomie (individuală și colectivă) a clasei muncitoare ale cărei interese și acțiuni nu puteau fi niciodată „standardizate” precum produsele În serie. Mai mult, chiar dacă o asemenea disciplină ar fi putut fi impusă, partidul s-ar fi privat astfel de forța creativă independentă a proletariatului, care era, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
principală și recurentă a criticii pe care o făcea Rosa Luxemburg lui Lenin - și bolșevicilor În general - era aceea că metodele lor dictatoriale și lipsa de Încredere În proletariat aveau ca rezultat o politică educațională inadecvată, ce Împiedica dezvoltarea clasei muncitoare mature și independente, de care era nevoie pentru revoluție și pentru crearea socialismului. Astfel, Luxemburg Îi ataca și pe revoluționarii germani, și pe cei ruși, deoarece puneau conștiința partidului de avangardă În locul celei al proletariatului, neținând cont de faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
presei și deplina libertate de reunire, fără o confruntare liberă de opinii, viața se stinge În toate instituțiile publice... Viața publică adoarme treptat... În realitate, conduce doar o duzină de capete luminate șliderii de partidț, iar o elită a clasei muncitoare este invitată să le aplaude discursurile și să aprobe cu unanimitate rezoluțiile - În cele din urmă, totul devine afacerea unei clici... o dictatură În sens burghez”. Alexandra Kollontai și opoziția muncitorilor față de Lenin După revoluție, Alexandra Kollontai a fost, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
dezvoltării. Un oarecare grad de standardizare era implicit, chiar și În cazul celor mai nobile obiective ale planificatorilor. Marea lor majoritate erau puternic angajați În realizarea unei societăți mai egalitariste, În satisfacerea nevoilor fundamentale ale cetățenilor (mai ales ale clasei muncitoare) și În punerea la dispoziția oricui a avantajelor societății moderne. Dar să vedem care era tipul uman căruia Îi erau adresate toate aceste beneficii. Era un individ foarte abstract. Figuri diverse, precum Le Corbusier, Walther Rathenau, colectivizatorii din Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
socialiștilor, problema agrară se putea rezolva prin exproprierea totală. În schimb, socialiștii se pronunțau clar împotriva colegiului unic. Efectele negative ale impunerii colegiului unic erau evidențiate de C. Dobrogeanu Gherea încă din decembrie 1913, într-un interviu acordat ziarului „România Muncitoare.” Acesta considera că, având în vedere stadiul înapoiat de dezvoltare al statului român și numărul mic al țăranilor știutori de carte, colegiul unic ar putea deveni un „factor reacționar”. Socialiștii erau adepții votului universal și se pronunțau vehement împotriva colegiului
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
corespunzător, putea accede până la cele mai înalte funcții în partid și în stat. Pentru aceasta erau necesare studiile liceale, să ai origine sănătoasă adică să nu provii din familie de chiaburi sau de legionari și să nu ai condamnări. Clasa muncitoare era pepiniera de recrutare a viitorilor activiști. Partidul se ocupa de pregătirea superioară și de cea postuniversitară în domeniul politic și al conducerii, prin școlile de specialitate care porneau de la trei luni și mergeau până la patru ani, fiind urmate de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lăsate fără ajutor medical, silite să sape și să astupe gropi în pământul înghețat, să care greutăți mari dintrun loc în altul sau să îndeplinească alte munci istovitoare și inutile”. Cu toate acestea au fost semnalate acțiuni de rezistență ale muncitoarelor, tarăncilor etc. Un asemenea exemplu este cel al femeilor din satele Radi și Umaga, ce au refuzat „să îndeplinească ordinul titoiștilor de a da hrană pentru participanții la manevrele militare”. Ultimul articol al acestei extinse broșuri, apărut mai întâi în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
construi socialismul în nicio țară „fără ajutorul Uniunii Sovietice, fără sprijinul democrațiilor populare, fără sprijinul mișcării muncitorești internaționale”. Nouă pătură conducătoare iugoslavă a înlăturat din funcțiile importante ale aparatului de stat pe „adevărații reprezentanți ai clasei muncitoare și ai țărănimii muncitoare, punând în locul lor elemente naționaliste, șovine și fasciste, reprezentante ale burgheziei”. Pe de altă parte sunt desființate organizațiile „democratice” ale minorităților naționale, „conducătorii cinstiți ai acestora sunt arestați și nimiciți”. O adevărată dramă este considerată imposibilitatea cetățenilor iugoslavi de a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Acțiuni radicale sunt prezente în raionul Belgrad, țăranii sârbi recurgând la incendierea comitetelor sătești și a cerealelor aflate în depozitele amenajate de acestea. Relevant pentru atmosferă ostilă regimului de la Belgrad, ce domnea în țara noastră, ni se pare atitudinea unei muncitoare de la I.C.S. „Alimentară” Târgu-Jiu, Dănița Pandilovici, o emigranta desigur, care îi critică public pe liderii patriei sale. Invocând „Apelul de la Stockholm”, se angaja că va milită „pentru înlăturarea regimului fascist și pentru readucerea Iugoslaviei în rândul popoarelor libere, făcând ca
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și derivate chimice. În Parlament „în locul aleșilor națiunii se află călâii fasciști”, s-au pierdut drepturile la asociere, a întrunirilor și manifestațiilor, au fost lichidate libertatea presei, inviolabilitatea personală și a domiciliului, s-a procedat la restituirea clădirilor („în timp ce masele muncitoare locuiesc în bordeie și bărăci”) etc. Autorul articolului consideră foarte periculoasă înlocuirea prevederii conform căreia „toată puterea emană de la popor și aparține poporului” cu alta, care în fond s-ar putea traduce prin legiferarea unei formule constituționale ce impune o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]