709 matches
-
cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școală se mai citea din revistă câte un articol înălțător, dar nu cred că vreun copil era atent. La fel se întâmpla cu adulții. Când am fost afectată la fabrica Suveica- după afacerea „Meditația Transcendentală” -, am participat în colectivul de muncitoare calificate și necalificate la ședințele de învățământ politic. Totul decurgea ritualistic. Stăteam în sala de mese a copiilor de la grădinița fabricii și cineva - de regulă, contabila, pentru că avea un nivel mai ridicat de instrucție și citea mai cu ușurință - lua
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după experimentul Pitești, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură din cadrul fenomenului Pitești. Așa încât unul dintre cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, în scopul reeducării „infractorilor”: aceștia vor presta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost înlocuirea familiei burgheze, fondat pe interese economice și sociale, prin „conviețuirile libere” (după modelul Lenin-Krupskaia) ori căsătoriile întemeiate exclusiv pe sentimentul dragostei. Între cele două moduri de conviețuire între sexe, diferențele etice nu erau marcate. Pentru înfăptuirea sarcinilor clasei muncitoare, „nu are absolut nici o importanță dacă dragostea capătă forma unei alianțe îndelungate și legalizate sau se manifestă în forma unei legături pasagere”, teoretiza bolșevica A. Kollontai, în acea perioadă, relațiile dintre sexe (Vasilieva, 1993, p. 103). Astfel că a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ori dorința de a uita cele întâmplate. Lotul intervievat prezintă următoarele caracteristici: femei cu vârsta actuală între 30 și 40 de ani - 14%; 40-50 de ani - 56%; peste 50 de ani - 30%. Profesiile și ocupațiile acestora, în 1989, erau: 34% - muncitoare, 30% - funcționare, 8% - intelectuale, 8% - casnice, 6% - țărănci, 4% - eleve sau studente, 10% - alte categorii. În ceea ce privește studiile intervievatelor în aceeași perioadă: 20% erau absolvente ale unei instituții de învățământ superior, 44% absolviseră liceul, 10% - zece clase și 26% - școala generală
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar care mai târziu nu te mai lasă să dormi liniștit” (M.I., 40 de ani, laborantă, catolică practicantă); „Avortul însemna să te pregătești să nu te mai întorci acasă din locul unde ți l-ai provocat” (B.E., 54 de ani, muncitoare confecționeră, ortodoxă practicantă); „Deși ți se părea că e un lucru ireal ce se întâmpla, erai conștient că trebuie să treci, cu orice risc, prin asta, deoarece un copil în plus nu mai putea fi întreținut” (M.F., 46 de ani
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
confecționeră, ortodoxă practicantă); „Deși ți se părea că e un lucru ireal ce se întâmpla, erai conștient că trebuie să treci, cu orice risc, prin asta, deoarece un copil în plus nu mai putea fi întreținut” (M.F., 46 de ani, muncitoare, ortodoxă nepracticantă); „E un mare păcat, dar ar fi fost un păcat și mai mare aducerea pe lume a unui copil pe care nu l-aș fi putut crește” (M.N., 60 de ani, casnică, ortodoxă practicantă); „În momentul în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe-o canapea și mi-a pus o sondă. Au început durerile, apoi o hemoragie puternică. M-am trezit după două zile, la spital, la reanimare. Prin niște relații, am reușit să scap de închisoare.” (A.N., 48 de ani, muncitoare, ortodoxă nepracticantă) Anexa 5 „Neștiind că sunt însărcinată, am luat un tratament pentru rinichi. Aflând despre sarcină, despre care nu știusem nici eu mai înainte, doctorul mi-a întrerupt tratamentul. Acasă, după un timp, au început niște hemoragii grozave, astfel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mea. Timp de câteva săptămâni după aceea, am fost slăbită și prea puțin conștientă de ceea ce se întâmpla în jurul meu. Am crezut chiar că nu voi supraviețui și că, de fapt, sunt bolnavă incurabil de ceva.” (B.F. 54 de ani, muncitoare, ortodoxă nepracticantă) Anexa 6 „Eram prea tânără pentru a avea un copil. Nu eram căsătorită și nici nu vedeam perspective de căsătorie cu bărbatul cu care trăiam. Greșeala mea a fost și că am crezut că el va avea «grijă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
n-au vrut să mă ajute pe motiv că nu le-am spus ce făcusem. știam că, dacă le-aș spune, mă așteaptă închisoarea. Mă simțeam aproape de moarte când doctorii au intervenit. Mi-am revenit greu.” (H.F., 46 de ani, muncitoare, ortodoxă practicantă) Anexa 8 „Am rămas marcată atât psihic, cât și fizic. Ani la rând am visat copilul pe care l-am ucis.” (A.N., 48 de ani, muncitoare, ortodoxă practicantă) „Am văzut pe Discovery un documentar despre avorturile provocate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
doctorii au intervenit. Mi-am revenit greu.” (H.F., 46 de ani, muncitoare, ortodoxă practicantă) Anexa 8 „Am rămas marcată atât psihic, cât și fizic. Ani la rând am visat copilul pe care l-am ucis.” (A.N., 48 de ani, muncitoare, ortodoxă practicantă) „Am văzut pe Discovery un documentar despre avorturile provocate. Se filmase în interiorul uterului unei femei. Când se introducea cleștele pentru a apuca fătul, acesta se strângea, se chircea ca și cum ar fi opus rezistență. Pentru mine a fost o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
romano-catolică practicantă) „Consecințele celor două avorturi ilegale au fost că n-am mai putut avea copii, nici mare dorință sexuală. După încercările făcute pentru a scăpa de acele sarcini, am rămas și cu dureri de stomac.” (H.F., 46 de ani, muncitoare, ortodoxă nepracticantă) „La doi ani după avortul provocat, m-am căsătorit. Timp de trei ani după căsătorie, cu toate încercările mele, nu am putut rămâne gravidă. Așa i-am spus soțului ce se întâmplase cu mine pe vremea când încă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vorbesc de bunul-simț. Am ajuns la „Suveica” și nu lupta de clasă și nici diferențele culturale, ideologiile incompatibile sau conflicte ireconciliabile funcționau, ci invidia cea mai lumească și suspiciunea. Eram, după insistențe făcute pentru a nu lucra în trei schimburi, muncitoare necalificată la grădinița fabricii. Munca, firește, nu-ți solicita decât rezistență fizică. și totuși, prezența mea abruptă și faptul că trebuia să mi se găsească o întrebuințare au tulburat mica lume a angajaților. Unii spuneau că am vreo rudă fugită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost niște înscenări odioase, de incriminare și stigmatizare a psihologilor, pentru că scenariul era deja făcut, psihologii și psihologia trebuiau distruse. După două luni de șomaj, la 1.07.1982 am fost repartizată de Oficiul Forțelor de Muncă, sector 1, ca muncitoare necalificată la Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918”, unde am lucrat cinci ani (ca muncitoare necalificată și, apoi, corector). Salariul mi s-a redus la jumătate (de la 2 910 lei + 10% vechime la 1 489 de lei), ca nou angajat mi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
făcut, psihologii și psihologia trebuiau distruse. După două luni de șomaj, la 1.07.1982 am fost repartizată de Oficiul Forțelor de Muncă, sector 1, ca muncitoare necalificată la Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918”, unde am lucrat cinci ani (ca muncitoare necalificată și, apoi, corector). Salariul mi s-a redus la jumătate (de la 2 910 lei + 10% vechime la 1 489 de lei), ca nou angajat mi s-au anulat sporul de vechime și concediul de odihnă. Trăind intens această nedreptate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
săptămânal mergeam în audiență la Secția de știință și propagandă a Municipiului, cu speranța că se va găsi și pentru mine un post. De pildă, la Biblioteca Centrală Pedagogică, directorul mi-a spus că nu poate încălca legea angajând o muncitoare necalificată pe post de bibliotecar. În același timp, primul secretar al sectorului 1 (din păcate, nu mai știu cum îl cheamă), la care m-am dus în audiență, mi-a spus textual: „...voi, psihologii, ce pretenții mai aveți? Voi sunteți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
socialismului, eșaloanele de tineri (foști mineri ilegaliști, foști ocnași) plecând la studii în URSS, imnuri pentru Hristo Botev, Iannis Ritsos sau Nazim Hikmet, imprecarea Wall-Street-ului, ura de clasă („și versul tău să fie fără milă”), conjugată cu „alianța dintre clasa muncitoare și țărănime”, chipul hidos al speculantului, al chiaburului („...vor chiaburi să-ndese-n cota lor/ nisip și grâu hoțește, la grămadă”; „Dar iată-ți scărmănarăm noi cojocul,/ Mineri, strungari, mulțimea de țărani”), mai apoi țăranul mijlocaș în frământarea tonică a
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
majoră” (construirea socialismului în industrie, transformarea socialistă a agriculturii, munca pe șantierele socialismului, schimbarea mentalității țăranului mijlocaș, restructurarea morală a intelectualului, lupta pentru pace, împotriva imperialismului etc.) și să vegheze inclement la menținerea creației pe făgașul trasat de „avangarda” clasei muncitoare, la sporirea neîncetată a „purității” ei ideologice comuniste. Principiile orientative formulate îndată după instaurarea „democrației populare” nu și-au pierdut, pe parcursul evoluției istorice, nimic din rigiditatea inițială, dar în aplicarea lor au început să apară, cu timpul, nuanțări. Impactul unor
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
București, Cal. Dudești 44; Alex. Moruzi 61; 63; 90; Călărași 131 bis. 3812. Ioanin Virginia, 14 apartamente, București, str. Berzei 50 bis. Sinaia, str. Furnică 25. 3813. Iliescu Theodor, 3 apartamente, București, str. Abrud 5; Sos. Crângași 67; str. România Muncitoare. 3814. Iasz Elenă, 3 apartamente, Poiana Țapului, Sos. Națională. 3815. Ionescu Octavia, 3 apartamente, București, str. Salvator 24-26. 3816. Iliescu Nicolae, 8 apartamente, București, str. Băncii 29. 3817. Iancovici Mendel și Margareta Iancu, 3 apartamente, Piatra Neamț, str. I. V. Stalin
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1956 este exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta. În 1962, reabilitată după un an petrecut ca muncitoare într-o fabrică de medicamente, intră din nou, la Iași, la Facultatea de Științe Juridice, pe care o va absolvi în 1967 la Universitatea din București. Debutează în literatura de consum cu un scenariu de televiziune (1969), publicând romanul Moartea
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
larg în literatura marxistă, motiv pentru care nu voi mai insista asupra lui. În al doilea rând, în situația unei societăți democratice. În celebra sa analiză din Materialism și empiriocriticism, Lenin (1966) ajungea la concluzia că orice angajare, cu excepția clasei muncitoare, este în mod inevitabil ideologic-mistificatoare. Punctul de vedere al lui Lenin este valabil pentru contextul unei organizări sociale represive, în care fiecare clasă socială încearcă să-și impună prin forță și/sau manipulare interesele împotriva celorlalte clase. El era cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variații accidentale, neinteresante, ce nu au nici o forță de a determina evoluția ulterioară a sistemului. Să luăm alt exemplu. Greva generală a muncitorilor români din 1920. Din punctul de vedere al structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
culturală, stilurile de viață și habitusurile culturale aveau traiectorii constitutive bine circumscrise și spații de variație atent limitate. Modul cognitiv dominant de reflecție și instituire era reprezentat de binomul disjunctiv sau/sau. Ambiguitatea era eliminată, maniheismul separator era tranșant. Clasă muncitoare sau clasă privilegiată, organizare (și planificare) centralizată sau piață, cetățean sau străin, muncă sau timp liber, război sau pace, conducător sau supus, fapte sau valori, sat sau oraș, industrie sau agricultură, familie sau non-familie, politic sau non-politic și tot așa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la aproape întreaga populație; c) angajarea subiectivă, chiar dacă uneori aparentă, pe calea reproducerii stării existente. Fiecare dintre aceste trei instanțe funcționau astfel încât să asigure reproducerea structurii sociale a ordinii comuniste. Atribuirea identitară era una clasială, adică fiecare era „alocat” clasei muncitoare, țărănimii cooperatiste sau „păturii sociale” a intelectualității. Categoria activiștilor de partid, deja profesionalizați în varianta „revoluționarilor de profesie”, aparținea clasei muncitoare conducătoare și impunea codurile culturale ale ordinii comuniste. Omogenizarea socială, respectiv ștergerea deosebirilor și opțiunilor clasiale, era de fapt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în special a legumelor) însă, din cauza prețurilor foarte scăzute pe care aceștia le oferă, se preferă modalitatea amintită anterior: „Erau bijnițarii care luau marfa... Sunt și acum, mai ales din Reșița vin o grămadă; când îi recolta, vin și cumpără” (muncitoare, 31 de ani); „Vin din Oltenia și colectează varza” (consilier local, 70 de ani). Creșterea animalelor este ocupație principală pentru două, trei familii din sat. În rest, după spusele oamenilor, fiecare familie are pe lângă casă porci, vaci, păsări, iar câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]