5,117 matches
-
din această înșiruire), la care Emil Boldan îi adaugă pe A. Toma, Al. Sahia, Ion Călugăru, evidențiați în mod deosebit, plus Geo Bogza, M. Beniuc, Miron Radu Paraschivescu, Magda Isanos, D. Corbea, Virgil Teodorescu, "îndrumați și influențați de partidul clasei muncitoare, de P.C.R." (p. 119). Se pregătește o nouă epocă, aceea cu adevărat importantă, pentru care s-a frământat și s-a opintit toată istoria noastră: comunismul. Să rezumăm liniile de forță ale istoriei literaturii române de la începutul secolului al XIX
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
de la începutul secolului al XIX-lea (!) și sub influența decisivă a revoluției socialiste sovietice încă de la începutul secolului XX (p. 113), hipertrofiind importanța publicațiilor socialiste. Modernismul lovinescian, avangardismul și gândirismul sunt percepute și prezentate ca odioase diversiuni burgheze împotriva clasei muncitoare. Salvarea vine de la eliberarea de sub jugul fascist. Istoria și literatura se instalează pe un făgaș de "transformare revoluționară", tendință exprimată din nou printr-o frază aluvionară, gerunzială, triumfalistă, capabilă să adune și să depoziteze toate clișeele: "Participând cu însuflețire la
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
literatura se instalează pe un făgaș de "transformare revoluționară", tendință exprimată din nou printr-o frază aluvionară, gerunzială, triumfalistă, capabilă să adune și să depoziteze toate clișeele: "Participând cu însuflețire la măreața revoluție culturală inaugurată și condusă de partidul clasei muncitoare, care se manifestă mai ales prin lupta de lichidare a analfabetismului și prin răspândirea culturii în largile mase ale poporului; valorificând critic, potrivit concepției marxist-leniniste, moștenirea literară a trecutului, punând la baza operelor lor spiritul de partid, orientându-se în
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
a analfabetismului și prin răspândirea culturii în largile mase ale poporului; valorificând critic, potrivit concepției marxist-leniniste, moștenirea literară a trecutului, punând la baza operelor lor spiritul de partid, orientându-se în concepția lor despre lume și viață după ideologia clasei muncitoare, având mereu în față marele exemplu al literaturii sovietice, scriitorii de după 23 August 1944 pășesc cu tot mai multă siguranță pe drumul realismului socialist, nouă metodă de creație care afirmă, în sectorul artistic, idealul socialist" (p. 119-120). Noua literatură, singura
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
claselor exploatatoare - care formează o galerie întreagă de canalii, de proști și de înfumurați, venali și fățarnici, nemernici și ticăloși" (p. 106). Mari continuatori ai clasicilor, în linia realismului critic, sunt considerați Al. Vlahuță și D. Th. Neculuță, "primul poet muncitor din țara noastră, șcareț folosește metoda de creație a realismului critic la un nivel superior" (p. 108). Următoarele paragrafe sunt consacrate, în ordine, lui G. Coșbuc, Duiliu Zamfirescu și Delavrancea. Surprinde, desigur, din perspectiva de astăzi, valorizarea lui Neculuță, în
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
a îmbrățișat în perioada de fascizare a țării" în Gorila și Amândoi. Camil Petrescu este valorizat fără rezerve pentru creația epică și dramatică în care înfățișează "drama intelectualului în societatea burgheză" și elogiat pentru "operele create de pe poziția ideologiei clasei muncitoare" după 23 august 1944, limită sacrosantă. Cezar Petrescu lărgește aria romanului românesc, surprinzând "diferite aspecte ale putreziciunii societății burgheze" (p. 114). Cei patru maeștri privilegiați beneficiază de paragrafe separate și e evident că singurul tratat cu reproșuri grave e Liviu
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
-nsuflețirii noastre vamă./ Cei ce nu ard dezlănțuiți ca noi,/ În flăcările noastre se destramă" - o spune răspicat, dar elegant metaforic Nicolae Labiș în poemul declarativ și mobilizator Viitorul. Alții, ca Victor Tulbure, invocă mai abrupt răzbunarea și "mânia lumii muncitoare". Maria Banuș dărâmă cu patimă tot "bâlciul" vechii orânduiri. Demonstene Botez cheamă și el la judecata aspră a săracilor "feciorul unui vechi chiabur". Comunistul Lazăr de la Rusca din poemul lui Dan Deșliu, omorât de "haita de chiaburi", stârnește "ura mare
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
mai mult de jumătate) din ceea ce va fi, dacă puterile autorului și sprijinul cititorilor îl vor ajuta s-o ducă la bun sfârșit, spre a aborda apoi cronica anilor de la jumătatea secolului XX, când puterea a trecut în mâinile clasei muncitoare. Autorul consideră că e cea mai de seamă datorie a sa să consemneze faptele acestei a doua Cronici; și e nerăbdător s-o încheie pe cea dintâi, spre a se consacra Cronicii vremii sale". Mai târziu, cu ocazia primei reeditări
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
fluid al viselor de oameni cu foamea-n gât, pierzând tot mai mult timp la cozi tot mai dese. Imobilismul mediului scanat și radiografiat de romancier se datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa muncitoare, chipurile, în postură conducătoare), ci și unei repetitivități biologice, la nivelul diferitelor generații. Cu diferențele de rigoare, tot mai șterse pe măsură ce romanul avansează, copiii vor reitera greșelile părinților și vor retrăi, când va veni vremea, dramele lor. Sistemul socio-economic, regimul
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
educarea și munca cu informatorii, casele de întâlniri și conspirative ale organelor Securității Statului, verificarea muncii informatorilor, retribuirea informatorilor (p. 204-216), aducând precizări savuroase despre "organizarea și conducerea muncii informative la sate" (p. 217-230): lucrătorul operativ "leagă prietenie cu țăranul muncitor la care doarme și căruia întotdeauna îi plătește corect, la timp și mulțumitor pentru găzduire sau alte servicii ce-i aduce. El leagă prietenie cu alți țărani muncitori la care mănâncă și de asemenea plătește corect și mulțumitor. El leagă
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
muncii informative la sate" (p. 217-230): lucrătorul operativ "leagă prietenie cu țăranul muncitor la care doarme și căruia întotdeauna îi plătește corect, la timp și mulțumitor pentru găzduire sau alte servicii ce-i aduce. El leagă prietenie cu alți țărani muncitori la care mănâncă și de asemenea plătește corect și mulțumitor. El leagă prietenie și cu țăranii de la care închiriază o căruță cu caii pentru un timp mai scurt sau mai îndelungat, după împrejurări. Tot pentru a-și crea relații printre
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
viteji zidim altare / Și-avem doar gloanțe pentru trădători!". Ura față de dușman întețește iubirea față de cei ce împărtășesc aceeași credință cu tine (și invers) și în versurile comuniștilor, precum în Lazăr de la Rusca: "crește ura în popor / în tot omul muncitor / pentru crunții bogătani" etc.; "Ura crește de cucută / pentru cei ce stau s-asmută (...) Crește tare, crește zid / dragostea pentru partid" (s.n.) (Dan Deșliu). Iubirea și ura intră într-un paralelism sintactic sinonimic și la Eugen Frunză: "De știi iubi
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
religioase citite de scriitor la reuniunea grupării "Rugul aprins". Ancheta formula învinuirile destul de clar, iar acuzația trebuie să fi avut în vedere și acest poem, deși nu o făcea explicit: "Numitul Vasile Voiculescu este cunoscut ca element dușmănos al clasei muncitoare și URSS prin scrierile sale. După 23 August 1944 a scris o seamă de poezii pe teme mistice, cu un caracter dușmănos și ostil regimului democrat popular. Cunoscându-se sentimentele sale ostile, a fost atras de Mironescu Alexandru în grupul
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
care nu mulți ortodocși o au, și mai ales dobândită recent, - ceea ce, având în vedere strictețea regimului politic de la noi, nu era ceva obișnuit. Dar mi-o mai aduceam aminte și pentru felul cum arăta, - slăbuță, păr deschis, castaniu, cuminte, muncitoare, curată. Și mai era ceva, - îi lipsea un deget de la mâna stângă, - dreapta, inelarul... Nimic personal nu îndreptățea visul avut. Dar parcă este neapărată nevoie de logică... Nu era nici o obsesie... Nu mă gândisem deloc la ea. Poate că doar
Note cu femei din '58 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8448_a_9773]
-
Articolul 3 Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea rațională a personalului din unitățile socialiste, a căror aplicare a fost prelungită prin Decretul nr. 476/1983, nu se aplică posturilor din unitățile la care se transfera personalul muncitor din aparatul central al Academiei Republicii Socialiste România și cel al filialelor și bazelor Academiei. Articolul 4 Decretul nr. 314/1976 pentru organizarea aparatului central al Academiei Republicii Socialiste România se abroga. * Anexele au fost comunicate instituțiilor interesate. ------------
DECRET nr. 97 din 16 martie 1984 privind măsuri de reorganizare a aparatului central al Academiei Republicii Socialiste România şi a unităţilor din subordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106649_a_107978]
-
siguranței în exploatare, funcționalității și calității construcțiilor nr. 8/1977, Legii contractelor economice nr. 71/1969, pe baza sarcinilor stabilite în planul național unic de dezvoltare economico-socială și a Decretului nr. 93/1984 privind retribuirea în acord global a personalului muncitor din activitatea de construcții-montaj prin preluarea lucrărilor în antrepriza. Suma globală reprezentînd drepturile de retribuire a întregului personal muncitor care execută lucrările prevăzute în acest contract se stabilește în limita manoperei prevăzute în devizele lucrărilor, ținînd seama de sarcinile de
DECRET nr. 139 din 17 aprilie 1984 privind încheierea contractelor de acord global prin preluarea în antrepriza a lucrărilor de construcţii-montaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106656_a_107985]
-
stabilite în planul național unic de dezvoltare economico-socială și a Decretului nr. 93/1984 privind retribuirea în acord global a personalului muncitor din activitatea de construcții-montaj prin preluarea lucrărilor în antrepriza. Suma globală reprezentînd drepturile de retribuire a întregului personal muncitor care execută lucrările prevăzute în acest contract se stabilește în limita manoperei prevăzute în devizele lucrărilor, ținînd seama de sarcinile de creștere a productivității muncii. În suma globală de mai sus este cuprinsă și cota procentuala pentru retribuirea personalului din
DECRET nr. 139 din 17 aprilie 1984 privind încheierea contractelor de acord global prin preluarea în antrepriza a lucrărilor de construcţii-montaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106656_a_107985]
-
DECRET nr. 135 din 17 aprilie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului muncitor din transportul maritim, transportul fluvial și activitatea portuara Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 În întreaga activitate de transport maritim, transport fluvial și în activitatea portuara se introduce formă de retribuire în acord global pentru realizarea într-un anumit termen
DECRET nr. 135 din 17 aprilie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului muncitor din tranSportul maritim, tranSportul fluvial şi activitatea portuara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106653_a_107982]
-
putea obține venituri mai mari dacă realizează prestația contractata într-o durată mai scurtă de timp decît cea stabilită sau cu un număr mai mic de personal; prin prelungirea duratei de execuție sau folosirea unui număr mai mare de personal muncitor veniturile pe persoană vor fi în mod corespunzător mai mici, suma prevăzută în contractul de acord global rămînînd aceeași. Capitolul 2 Organizarea formațiilor de lucru, contractarea și executarea prestațiilor în acord global Articolul 5 Unitățile de bază în activitatea de
DECRET nr. 135 din 17 aprilie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului muncitor din tranSportul maritim, tranSportul fluvial şi activitatea portuara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106653_a_107982]
-
prestațiilor și de îndeplinire a indicatorilor tehnico-economici stabiliți prin plan; ... e) îmbunătățirea permanentă a structurilor organizatorice în vederea raționalizării activităților auxiliare și reducerii personalului indirect productiv și funcționăresc, creșterii continue a productivității muncii. ... Capitolul 3 Retribuirea în acord global a personalului muncitor din transporturi și din activitatea portuara Articolul 11 Sumele cuvenite pentru retribuirea personalului care lucrează în acord global se determina astfel: a) pentru formațiile de lucru constituite la nivel de navă, grupa de nave și secție din transportul maritim și
DECRET nr. 135 din 17 aprilie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului muncitor din tranSportul maritim, tranSportul fluvial şi activitatea portuara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106653_a_107982]
-
locale, unitățile sînt obligate să asigure condiții de lucru și de pregătire a personalului sînt obligate să asigure condiții de lucru și de pregătire a personalului muncitor, perfecționarea pregătirii profesionale a acestuia, respectarea ordinii și siguranței în circulația rutieră. Personalul muncitor din transportul local este obligat să contribuie activ la realizarea tuturor sarcinilor unității, să manifeste solicitudine și să aibă o comportare demnă în relațiile cu cetățenii, să asigure bună exploatare și întreținere a mijloacelor de transport, a instalațiilor și a
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
și a eficienței activității de comerț exterior; - ridicarea continuă a eficienței în activitatea economică a întreprinderilor, precum și în toate domeniile vieții sociale. (2) La stabilirea cotei de participare la beneficii consiliul oamenilor muncii va avea în vedere: ... a) contribuția personalului muncitor la realizarea beneficiului planificat și obținerea unor beneficii peste plan; ... b) retribuția tarifara; ... c) vechimea în unitate. ... Articolul 7 Obiectivele urmărite de sistemul de retribuire se realizează prin: a) diferențierea retribuțiilor în funcție de nivelul de calificare cerut pentru efectuarea lucrărilor și
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
cursurilor de calificare, pînă la categoria și treaptă avută, pe bază de probă practică și verificarea cunoștințelor de către comisia tehnică de încadrare și promovare a muncitorilor. La determinarea vechimii în meserie se poate lua în calcul și perioada lucrata că muncitor calificat în altă meserie. ... (6) Muncitorii necalificați, care execută lucrări grele și foarte grele, atunci cînd se califică și lucrează în aceeași unitate, pot fi încadrați de la început în una din treptele primei categorii de muncitori calificați. Articolul 18 (1
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
cheltuielilor materiale și creșterea productivității muncii, caracterizînd eficientă activității colectivelor de oameni ai muncii din unitățile economice, spiritul de răspundere cu care folosesc fondurile încredințate de societate. ... (2) În raport cu rezultatele obținute, muncitorii tehnicienii, inginerii, economiștii și celelalte categorii de personal muncitor din unitățile economice beneficiază anual de venituri directe bănești și de alte drepturi materiale provenite din beneficiile realizate. ... (3) Sumele cuvenite individual sub formă de participare la beneficii se stabilesc de către consiliul oamenilor muncii, în condițiile prevăzute de lege și
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
beneficiarii excursiei. Fondurile valutare pentru excursii colective în străinătate se repartizează direct întreprinderilor, în cadrul unei cote din fondul valutar total stabilit prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, pentru turism. Fondurile repartizate pe întreprinderi pot fi folosite numai pentru personalul muncitor al acestora. ... Articolul 52 (1) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se acordă integral cu condiția îndeplinirii valorii producției nete, exprimată potrivit specificului fiecărei ramuri, precum și a producției fizice contractate. În cazul nerealizarii acestora, fondul de participare se
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]