26,385 matches
-
poeziei mânjite până la noțiune"... ( v. Denaturarea poeziei, în "Cuvântul liber", nr. 27, din 11 mai 1935). Când pune, însă, chestiunea "poeziei proletare", Gherasim Luca nu înțelege totuși să invite la "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", ci distinge atent între producțiile de circumstanță, "care să completeze, să întregească și să anime ( un) program educativ pentru muncitori" și "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
poeziei proletare", Gherasim Luca nu înțelege totuși să invite la "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", ci distinge atent între producțiile de circumstanță, "care să completeze, să întregească și să anime ( un) program educativ pentru muncitori" și "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic. Numai atunci va păli o poezie socotită reacționară, când ei i se va opune una care
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai este decât o "delicioasă pagină de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
poeziei mânjite până la noțiune"... ( v. Denaturarea poeziei, în "Cuvântul liber", nr. 27, din 11 mai 1935). Când pune, însă, chestiunea "poeziei proletare", Gherasim Luca nu înțelege totuși să invite la "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", ci distinge atent între producțiile de circumstanță, "care să completeze, să întregească și să anime ( un) program educativ pentru muncitori" și "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
poeziei proletare", Gherasim Luca nu înțelege totuși să invite la "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", ci distinge atent între producțiile de circumstanță, "care să completeze, să întregească și să anime ( un) program educativ pentru muncitori" și "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic. Numai atunci va păli o poezie socotită reacționară, când ei i se va opune una care
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
primă cu ceea ce va deveni, puțin mai tîrziu, imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și țărani..." etc.). 4. Zdrobite cătușe a fost înlocuit în 1953 cu Te slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și țărani..." etc.). 4. Zdrobite cătușe a fost înlocuit în 1953 cu Te slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu impunea solemnitatea cuvenită", ci pentru că se ofilise iremediabil. Cît timp se mai putea
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
spunem adevărul". Scriitorii noștri, adaugă Anghel, au aderat sincer la socialism. Ei trebuie, deci, să fie stimați. De unde provin neînțelegerile? Explicația e falsa mitologie despre scriitori, creată chiar de ei înșiși. E o mitologie romantică, preluată de societate. Scriitorii sînt muncitori, producători însă de valori speciale. Propune ca Partidul să creeze o fundație pentru finanțarea marilor opere... Miu Dobrescu ia cuvîntul pentru a rectifica o afirmație a lui Anghel, că scriitorii ar duce-o prost. Dă niște cifre penibile, pentru a
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
cîștigăm. Scriitorul nu poate trăi din scrisul lui. Îl atacă și pe Eugen Barbu, "care publică mai mult decît scrie" și care i-a zis odată că breasla trebuie lichidată. Ileana Mălăncioiu mai spune că nu vrea "să scrie lozinci". "Muncitorul e dus la manifestație după ce-și termină lucrul, pe cînd scriitorul e silit să scrie lozinci în timpul lucrului lui..." Ultimul căruia i se dă cuvîntul, la insistențele lui Jebeleanu și ale altora, este Leonid Dimov (cu o barbă lungă
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
părea înspăimântător, oribil. E cea mai crudă dintre morți. Istoricul și patriotul român a fost autorul lucrărilor Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor (1845), Despre starea socială a muncitorilor plugari în principatele române în deosebite timpuri (1848), Mersul revoluției în istoria românilor (1850), Chemarea economică a principatelor dunărene (1850), Mișcarea românilor din Ardeal (1851) și Românii sub Mihai Vodă Viteazul - lucrare fundamentală rămasă din păcate neterminată, ce relevă o
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
pe vremea copilăriei mele. Pășeam parcă într-un cimitir. Podoaba stațiunii, care era hotelul zidit în stil baroc, părea surpat. Măreția lui era vestejită de trecerea anilor, pe care edilii nu s-au străduit să o elimine. Un grup de muncitori se străduiau să înlocuiască plăcile deteriorate ale pavimentului largei terase, unde în plin sezon, pe vremuri, tineretul se zbenguia executînd primii pași ai modernului dans, numit charleston, melodia cîntată sub arcușul viorilor, dirijate de faimosul violonist Pongras. Spre clădirea stabilimentului
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
pe-acolo, scările rulante mergeau ceas, un brăduț urâțel dotat cu o boxa din care curgeau colinde trona modest în mijlocul incintei, iar pavajul de marmură era proaspăt lustruit. Azi dimineață, scările rulante nu mai mergeau. Erau oprite și încercuite de muncitori care le gâdilau pe ici pe colo, prin punctele esențiale. Rezultă că experiența acumulată cu ocazia sutelor de vizite de lucru ale lui Ceaușescu încă le mai folosește românilor. Un singur lucru se pare că au uitat când s-au
Văruind vei dobândi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21166_a_22491]
-
București. Nu am cuvinte să exprim cât de MEGAULTRASUPERHORROR este acea zonă. Iar, dacă cobori din mașină (căci am fost nevoită să fac și asta), e la fel de MEGAULTRASUPERHORROR. Un șir interminabil de mașini agresive, care nu te lasă să traversezi, muncitori care cară câte-o țeavă și ți-o bagă în ochi, pickamere care sparg trotuarul și timpanele. Chiar nu am cuvinte să exprim cât e de oribil. Sunt convinsă că nu se poate mai rău. Și nu, nu am fost
Am fost în iad by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21274_a_22599]
-
Îmi venea să le otrăvesc și p-alea. Am citit de nu știu câte ori declarații de-ale hingherilor, care sunau cam așa: “Domne, noi ne-am dus să săltăm haita de 60 de maidanezi care terorizează Casa Presei, dar au ieșit muncitorii de la Tipografie și ne-au alungat, așa că nu am putut să luăm câinii”. Mi se pare incredibil, halucinant, SF! Niște oameni care sunt plătiți să salte maidanezi se scuză că nu i-au lăsat cetățenii să-și facă treaba. Dacă
Maidanezii au ucis din nou. Să ieşim noi să sterilizăm primarul? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21282_a_22607]
-
și ne-au alungat, așa că nu am putut să luăm câinii”. Mi se pare incredibil, halucinant, SF! Niște oameni care sunt plătiți să salte maidanezi se scuză că nu i-au lăsat cetățenii să-și facă treaba. Dacă nu sunt muncitorii de la tipografie, atunci sigur sunt niște babe care-i aleargă. Ies babele din blocuri, înarmate cu polonice, și îi împiedică pe hingheri să-și facă treaba. Eu nu pot să accept o astfel de explicație, oricât m-aș strădui. Nu
Maidanezii au ucis din nou. Să ieşim noi să sterilizăm primarul? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21282_a_22607]
-
atunci sigur sunt niște babe care-i aleargă. Ies babele din blocuri, înarmate cu polonice, și îi împiedică pe hingheri să-și facă treaba. Eu nu pot să accept o astfel de explicație, oricât m-aș strădui. Nu te lasă muncitorii sau babele, vino în mă-ta însoțit de poliție și rezolvă!!! Cât despre autorități, nu-mi permit eu să scriu explicit ce aș vrea să le transmit, fiindcă tre’ să fiu o doamnă, dar vă invit s-o faceți voi
Maidanezii au ucis din nou. Să ieşim noi să sterilizăm primarul? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21282_a_22607]
-
Simona Tache Părinții mei au fost și sunt săraci. Muncitori, cu salarii modeste. Copil fiind, pe vremea comunismului, nu mi-am permis prea multe răsfățuri. Maximum de răsfăț a fost o casă pe care le-a repartizat-o alor mei fabrica la care lucrau, la un preț mic (nu știu
Să ajutăm copiii să cânte by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21308_a_22633]
-
îți iese Bucureștiul în cale? Pentru mulți, poate fi peronul Gării de Nord, pentru alții e vorba de cele două benzinării de la ieșirea de pe A1 sau de Casă Presei sau de unul dintre hipermarketurile de pe Centura Capitalei. Pentru navetiștii săraci din Ilfov, Muncitorii care coboară la primele ore ale dimineții în stația București Basarab halta urca pe scheletul albăstriu, lung de peste 200 de metri, pentru a ieși prin stradă Halta Grivița (vechea denumire a stației C.F.R.) pe Calea Griviței în dreptul stației de metrou cu
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
fost desființată odată cu începerea lucrărilor la pasajul început de Băsescu și terminat de Oprescu. * Stradă Halta Grivița se înfunda în două buticuri care vând țigări și alcool ieftin. Au mușterii chiar și la 6 dimineață, cănd tot se găsesc doi-trei muncitori care nu-și pot începe ziua de lucru fără o sută-două de “săniuța”. În spatele buticurilor e o scară metalică pe care se urcă pe platforma ruginita, încadrată, în toată lungimea ei, de o cușcă de fier, ca și cum balustradă singură n-
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
zăbovești puțin pe pasarelă și să arunci o privire spre depoul circular București Călători ori spre Atelierele C.F.R. Grivița. În 1933, aici a avut loc una dintre cele mai mari greve muncitorești, reprimata brutal de guvernul Vaida-Voievod. Pe 15 februarie muncitorii s-au baricadat în hala mare și au protestat împotriva reducerii salariilor (era în timpul Mării Crize). Timp de o zi și o noapte, sirenă, folosită pentru a anunța începutul și sfârșitul turelor, a sunat din oră în oră. La comanda
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
contrapartida, care nu dă bine în diorama idilica a interbelicului românesc. Ca si pasarelă Grivița, grevele de la uzinele cu același nume sunt un fragment din istoria Bucureștiului pe care l-am uitat la capătul unei străduțe care nu duce nicăieri. Muncitorii pășesc în fiecare zi pe platforma acestui Arc de Triumf al separației dintre săraci și mai puțin săraci, în lumina rece a aceluiași răsărit pe care-l vor ignoră, cel mai probabil, și copiii lor. :: The One, februarie 2014 Ca
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
decor. Invata-ne pe noi a vana HIDRA cu ochi închiși căci oricum nu o vede nimeni dar ...n-am îndoială că o simte toată lumea. De ceva ani simt și înțeleg...astia-s mulți, dar noi suntem tineri, deștepți și muncitori ! Nu mă mai tem și îi și îndemn pe altii la curaj și perseverenta.Stiu că dacă pleacă unu, nu se rezolvă mai nimic. Că tot avem evul mediu la universitate. “Proști, dar mulți” :)...Șunt mandru că șunt român...NU
Proști, dar mulți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82426_a_83751]
-
finlandezii sunt o nație cu o dedicație și o putere de muncă mult superioare celor ale popoarelor balcanice. Calități care se reflectă și în venitul mediu per capita: peste 2,000 de euro lunar. Dar finlandezii nu sunt doar niște muncitori disciplinați, sunt, ca mai toate popoarele nordice, si niste foarte creativi și simpatici inventatori de obiecte. Am avut ocazia să vizitez Fiskars, un sătuc idilic care găzduiește o comunitate de inventatori, autorii unei celebre foarfeci ergonomice, vândută până astăzi în
Ţara soarelui de la miezul nopţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82605_a_83930]
-
împiedicate să mai circule pe drumurile cu trafic intens. Eu am avut ocazia să văd un superb dric lângă BRAȘOV. La CODLEA în curtea bisericii evanghelice am surprins această caleasca mortuara. http://victorperdevara.wordpress.com/2009/07/24/poze-din-veloturul-romaniei/000-108/ Muncitorii care ascultă Tokio Hotel? e răsuflat subiectul.....
Cică vreau să introduc dricurile eco by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82663_a_83988]
-
sper, și să pun umărul, să-mi aduc contribuția mea. Ceea ce e deosebit de greu, într-un sistem în care nu se poate trăi din salariul minim. Pentru că ăsta e adevărul, într-o țară vestică, într-un sistem corect conceput, si muncitorul care vine să-ți zugrăvească baia, din salariul lui de necalificat, e capabil să-și plătească o chirie, să pună ceva pe masă, și să-și trimită copiii la scoala. Sistemul însă, ăla e cel mai greu de schimbat, și
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]