261 matches
-
și capacității de luptă a clasei muncitoare și Partidului Comunist Român, au dovedit justețea orientării generale a mișcării revoluționare din România, iar evoluția luptelor de clasă și antifasciste în etapa următoare le-a confirmat pe deplin. Experiența și învățămintele luptelor muncitorimii ceferiste și petroliste din 1933 au contribuit la victoriile istorice ale insurecției naționale, ale revoluției populare și construcției socialiste obținute de poporul nostru sub conducerea Partidului Comunist Român.“ (Luceafărul, 17 februarie 1973) DEAC Mircea, critic de artă „Perspectivele fascinante sunt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
simulacru al pluripartitismului, chiar dacă rolul dominant revenea partidului comunist. E interesant de observat faptul că directivele partidului comunist posedau cel puțin intuiția teoriei clivajelor multiple, eliminând dușmanii de clasă (partidele burgheze și aristocrate) și organizând un monopol riguros asupra reprezentanților muncitorimii constrângându-i pe social democrați să fuzioneze cu ei interzicând existența partidelor social democrate și țărănești. Activitatea acestor formațiuni a fost total neglijată de specialiștii occidentali, care le considerau, grăbindu-se puțin, simple "curele de transmisie" în serviciul statului. Astfel
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și de unele state africane sau asiatice care nu au nici a 7-a parte din posibilitățile noastre. Din păcate, unii au distrus și vândut tot ceea ce le-a căzut în mână din patrimoniul 21 statului, devenind astfel multimiliardari, iar muncitorimea se reprofilează pe meserii de căpșunari, agricultori transfugi, sau muncitori ocazionali și sezonieri, prin alte țări, deoarece la noi nu se mai găsesc locuri de muncă. Iar cei din conducerea statului și parlamentarii sunt preocupați doar de cucerirea unui fotoliu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prin alte țări s-a procedat ca și la noi, dar nu cred că și ceilalți au aceeași "înțelepciune și logică" precum noi, care am autodistrus întreaga economie, devenită peste noapte neproductivă și transformată în mormane de fiare vechi, lăsând muncitorimea pe drumuri. Industria am rezolvat-o: ori am vândut-o compactă precum fabrici, uzine, combinate ori am desfăcut o și am vândut-o la fier vechi tot la străini. Din agricultură au făcut parcele mici de 50-100 de ari și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
completeze. Colaborează la diferite reviste - „Zodiac”, „Herald”, „Stânga”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Vitrina literară”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” - și ziare - „Dimineața”, „Adevărul”, „Epoca”, „Jurnalul”, „Timpul” ș.a. - cu nuvele, schițe, povestiri, reportaje din viața periferiei și a muncitorimii etc. Mai folosește pseudonimele P. Damian, Paul Damian, Pion ș.a. Lucrează în presă - corector, secretar de redacție, redactor. În 1935 se căsătorește cu Rodica, sora mai mică a lui B. Fundoianu. Călătorește în străinătate, face sejururi îndelungate în Franța, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
din februarie 1948: Andreas Ruhring, Guido Petrovics, Adolf Matias, Kurt Streitfeld. De asemenea, mai plecaseră 24 de conducători ai organizației Deutsche Jugend (Tineretul German), patru conducătoare ale organizației de femei Frauenwerk (Munca Femeilor), cinci șefi ai Deutsche Arbeiterschaft in Rumänien (Muncitorimea Germană din România), un conducător al organizației Bauernschaft (Țărănimea Germană), doi conducători ai organizației Wirtschaftsamt, trei conducători ai organizației Deutsche Mannschaft (Echipa Germană), conducătorul organizației Presă și Propagandă, Haltrich Ludovic, opt conducători ai organizației Einsatzstaffel (Eșalonul de Acțiune) (ASRI, fond
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1918, subtitlul devine „Organul Partidului Social-Democrat din Ardeal”, cu sediul la Sibiu, pentru ca, de la numărul 7/1919, în subtitlu să se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
22 aprilie 1932. Având un profil politic și social, V.n. se consideră „singurul ziar care trăiește prin și pentru cititorii săi”, redacția fiind asigurată de un colectiv condus de Al. Sahia. Principalele rubrici vizează probleme caracteristice ideologiei comuniste („Fabrici-Uzine-Ogoare”, „Situația muncitorimii ceferiste”, „Din bezna închisorilor” etc.). În aceeași direcție, Petru Comarnescu semnează articolul Rațiunea ca soluție creatoare, unde combate curentele filosofice antiraționaliste, iar Al. Sahia publică nuvela Revoltă în port. Publicația cuprinde și rubrici consacrate domeniului literar: „Revista presei” și „Curier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290475_a_291804]
-
politică stalinistă: cercul "Petöfi" în Ungaria, grupul "Po prostu" în Polonia etc. Acestea creează un program care, fără să înlăture complet socialismul, caută să-l îmbine cu democrația și cu națiunea, adică prezintă obiective la care se pot adapta reprezentanții muncitorimii. Aceștia din urmă au beneficiat din partea noului regim de avantaje apreciabile (garanție socială, concedii plătite, posibilitatea unei ascensiuni sociale pentru ei și copiii lor), dar nu sînt muțumiți nici de înfeudarea țării lor de către Uniunea Sovietică, nici de condițiile de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Gomulka nu a tras învățăminte din acest prim avertisment. În decembrie 1970, la Gdansk (fostul Danzig) și în alte porturi ale Balticii izbucnește o mișcare grevistă, urmată curînd de revolte violente ai căror actori sînt de această dată reprezentanți ai muncitorimii. La originea acestei mișcări, care amintește de cea din Poznan din 1956, se află hotărîrea guvernului de a mări în același timp normele de lucru și prețurile la alimente, blocînd totodată salariile. Neavînd nici un contact cu masele, Gomulka și echipa
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a aliaților ei din sînul PC, ci din partea clasei muncitoare însăși, pe care partidul se presupune că o reprezintă și datorită căreia își justifică legitimitatea. Pentru prima oară într-o țară comunistă, o mișcare ce s-a născut în rîndurile muncitorimii a reușit să răstoarne guvernul și să anuleze hotărîrile pe care conducerea vroia să i le impună în mod arbitrar. Desigur, va fi nevoie de încă douăzeci de ani pentru ca erodarea socialismului birocratic să ducă la explodarea blocului de est
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Dispariția economiei socialiste și a unor mari aglomerări industriale a creat în ultimele decenii o populație săracă, obligată să se reorienteze profesional, să suporte o drastică scădere a nivelului de trai și să se confrunte cu lipsa unui viitor previzibil. Muncitorimea din fabrici și chiar muncitorii agricoli din IAS-uri se confruntă cu o pierdere de identitate. Pentru aceștia răspunsul la întrebările legate de modul în care trăiau înainte de 1989 în comparație cu perioada postcomunistă se poate baza chiar pe referințe concrete. Comparația
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că statul român nu putea fi decât un stat țărănesc, deoarece: o poporul român era un popor de țărani; o munca țărănească condiționa toată viața economică și socială. -În perioada 1919-1924, țărăniștii au susținut “lupta de clasă” a țărănimii și muncitorimii împotriva “burgheziei obligarhice". -După 1924 au propus ”apărarea de clasă” împotriva agresiunii la care era supusă țărănimea din partea burgheziei. -În 1935 țărăniștii susțineau colaborarea tuturor forțelor sociale în cadrul “statului național țărănesc” pe baza unei reale democrații. În perioada interbelică s-
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
inaugurând revoluția culturală, care a presupus: promovarea cultului personalității și reîntoarcerea la un regim autoritar de tip neostalinist; formarea „omului nou” de tip sovietic și „ruperea cu trecutul”; blamarea a tot ceea ce era românesc, național; glorificarea clasei țărănești și a muncitorimii; promovarea învățăturilor lui Karl Marx, Engels și Lenin; excluderea din Academia Română a unor mari personalități culturale; Lucian Blaga; Constantin Rădulescu-Motru; Simion Mehedinți, etc; publicarea cărților sovietice; politizarea învățământul; epurarea sistemului de învățământ; mistificarea istoriei românilor (prin negerea valorilor acestora); înființarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
după moartea lui Ștefan Gheorghiu, Istrati a publicat un lung articol comemorativ ce era de fapt o despărțire de cei care-i fuseseră tovarăși, articol ce prefigurează Spovedania unui învins, cartea în care avea să se despartă de comunism. ŤSărmană muncitorime, de la cine îți aștepți tu mîntuirea!... Cînd îndrăznesc să te conducă și să-ți dea pildă oameni cari nu se pot ridica cu un deget deasupra nimicurilor zilnice, cînd pe unii îi roade ambiția, pe alții prostia furioasă și cînd
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
care luptase cinstit o viață întreagă. Nu bănuia (să fi fost atât de neștiutor?) ce fel de "socialism" ne aduceau "salvatorii". Luând în considerație asemenea convingeri pe care le împărtășea, fără îndoială, și public, de asemenea, vechile lui simpatii pentru muncitorime, pentru revendicările ei sociale și economice (printre altele, scrisese cu însuflețire despre I. C. Frimu) și nu mai puțin, dragostea lui față de Israel, față de evreii pământeni, cărora le-a luat apărarea întotdeauna, regimul comunist l-a primit pe fostul profesor de
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
moment dat, Facultatea de Filologie? - Am plecat din Facultatea de Filologie, fiindcă se înăsprea chestiunea dosarului meu. Eram fiul unui căpitan de armată și mi se spunea că provin dintr-o familie ce făcuse parte din aparatul de reprimare a muncitorimii, deși tatăl meu murise în '38 și nu avusese nicio legătură cu aceste evenimente. Dacă m-ar fi dat afară din facultate pentru asta, mă puteau lua la armată, la armată cea de 3 ani. Apoi, ca să nu intru în
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
schimb, îi batem de la distanță cam pe toți (înafara turcilor) la capitolul "sindicalizare". Media europeană este de 30 la sută, pe când noi atingem un impresionant 58 la sută. Să nu ne hazardăm - acest indicator trădează cu totul altceva decât forța muncitorimii. Pur și simplu, el este semnul îngrijorător al prezenței statului în viața economică. Altminteri, cu cât o economie e mai etatizată, cu atât sindicatele sunt mai mari. Dar nu neapărat și mai eficiente. Ele joacă un anumit rol doar în
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
împotriva clasei exploatatoare de până ieri. Astăzi ne dăm seama că opera lui a fost una dintre armele de nimicire în lupta împotriva mentalității și procedeelor exploatatoare și a fost într-adevăr o necruțătoare oglindire critică a realității. În trecut muncitorimea a iubit pe Caragiale ca pe un tovarăș de luptă, azi ea îl sărbătorește cu strălucire ca pe un tovarăș de biruință, care-i îngăduie să vadă ceea ce a făcut-o ieri să sufere și mai ales o împiedică să
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
la substanța creației autentice. E o poziție bizuită pe un amestec de criterii, făcînd uz de o retorică ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un marxism " satisfacție intelectuală, cu care să te prezinți în societate mai deștept și tare pe
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
în România, e mai de stînga decît mulți bugetari fermecați teoretic de ideile liberalismului. Dar inclinațiile sale către stînga sînt reticente față de mesajul PDSR-ului, ele ar merge către PD, dar nu spre acest PD care își ridică în cap muncitorimea, cu măsurile sale reformatoare. E de asemenea posibil ca acest partid să capete voturi și din partea celor care au votat cu Convenția, mizînd pe o schimbare profitabilă. Ciudățenia acestui partid e că pentru a-și putea păstra consistentă electorală de
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
de la unele nume de profesii se formează derivate în -ime (profesor - profesorime), de la altele (cum ar fi medic) - nu. Sufixul e interesant și pentru că unele dintre cuvintele formate cu ajutorul său au cunoscut în ultimele decenii o intensă folosire ideologică: burghezime, muncitorime, burghezo-moșierime primeau definiții rigide și conotații oficiale clare, pe care le-au pierdut în edițiile mai noi ale dicționarelor; moșierime nu mai e, în DEX 1996, o "clasă socială exploatatoare...". în textele actuale sînt destul de frecvente derivatele, mai vechi sau
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
în acelea cantate duios de romanticii întârziați de pe Bahlui și Dâmbovița, supremul merit s-a redus la sanctificarea ideii de sărăcie, iar marea obsesie la apărarea unei economii băltind de combinate ruginițe și fabrici conectate direct la triunghiul Bermudelor (cu muncitorimea ei derutata cu tot). Ar merita, de dragul amuzamentului - că altceva oricum nu ne-a mai rămas! - să încercăm să-i identificăm, din filmele de televiziune, pe purtătorii de pancarte din '90-'96, care protestau dramatic împotriva "vânzării țării" și să
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
pe care nu le-ar putea ocoli, cred, oricine ar vorbi despre ea. Mai întâi ceva despre această „internațională” din supratitlu, o „interna- țională” asumată („a mea”). Simbolic, poate fi vorba de o trimitere la „Internaționala” ca imn consacrat al muncitorimii mondiale și al comuniștilor. Concret însă memorialistul trimite la realitățile originii familiale și la limbile vorbite de el în familie. În familia în care copilărise și în mediile în care trăise ulterior mereu ca „multiplu minoritar”. Citim în cuvântul înainte
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
partinică și triumfalistă. Să nu ne înșele schimbarea de vocabular. Rusescul "proletar" a fost substituit de formele lexicale sinonime "muncitor" și "muncitoresc". Doctrina însăși s-a remaniat. "Dictatura proletariatului" a fost înlocuită cu "democrația populară" și alianța, mereu invocată, dintre muncitorime și țărănime. Proletcultismul a fost rebotezat realism socialist, dar niciodată repudiat în sensul lui tezist muncitoresc, adică proletar. Clasa muncitoare a fost recunoscută doctrinar drept clasa conducătoare în comunism, iar arta trebuia să fie pe măsura ei. Că puterea a
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]