57,196 matches
-
A vorbit în Limba Română", "Într-o zi de secerat, / în Olteț m-au botezat, / Să cresc nalt și luminat - / Mi-au dat prune cu păsat" și "Respir printr-un izvor, / și am Dor / și am crez; - / Eu cred că munții gândesc" sau "Acum / Înalță-te / prin Fașa Destinului / Îmbrâncușază-te sus" O astfel de lectură pervertește și dacă, prin absurd, un singur vers bun s-ar strecura într-un poem, acesta are toate șansele să rămână insesizabil. Dintr-un inexplicabil instinct
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
lui Călinescu. Acest fel din urmă de a proceda este și singura sugestie a naționalismului lui Agârbiceanu (în Istoria sa, și Călinescu îl așează în capitolul Tendința națională, lîngă Goga și sămănătoriști), îndeajuns de obiectiv ca observator al satului de peste munți și cu un idealism moral bine temperat. La debutul său, cu volumul de povestiri potrivit intitulat De la țară (aceasta fiind }ara Moților), apărut în 1905, Agârbiceanu a produs o impresie destul de puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
parte se mîntuie extrapolîndu-se în "vidul" scriptic, în indicația nulă a degetului care nu arată nimic, ca o ( re)naștere întru text. Un soi de "a doua viață" a autorului, într-o limbă, firește, "mare", limba imprescriptibilă a poeziei: "din munte nu se vede nimic acolo între cărți/ filele scrise mărunt, răvășite sub picioare/ în bătaia unui vînt care îți aprinde doar sîngele./ o, femeie cu sexul indolent și mereu receptor, care te naște/ în timp ce tu o posezi/ cu unghiile rupte
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
un fotoliu, o priveam cum se dezbracă. După care îmi reînnoiam ultimatumul către Führer, care făcea o criză de nervi. Și tot așa mai departe, cu viteză maximă. Când eram student la Madrid și făceam excursii cu Pepín Bello prin munți Guadarrama, mă opream câteodată ca să-i arăt panorama extraordinară, vastul amfiteatru înconjurat de munț și îi spuneam: "Închipuie-ț că în jurul nostru sunt ziduri cu creneluri, șanțuri și metereze. Tot ce e înăuntru îmi aparțne. Am soldaț și țărani. Am
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
moldovenisme (venghercă, ogheal, smidă, medean etc.), iar senzualitatea se reduce la ocheadele ușor libidinoase ale bărbatului de cîte ori îi iese în cale cîte o munteancă durdulie. De la Hogaș ne-au rămas două cărți, Amintiri dintr-o călătorie și În munții Neamțului, dacă ne luăm după ediția postumă și titlurile din 1921. Cea de a doua s-a bucurat de prefața lui Sadoveanu. Alte două încercări de strîngere în volum a însemnărilor de drumeție risipite prin reviste dăduseră greș, cînd autorul
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
în volum a însemnărilor de drumeție risipite prin reviste dăduseră greș, cînd autorul mai era în viață, din pricina colosalelor erori de tipar, una, și a unui incendiu care mistuise tipografia Vieții Românești, a doua. Titlul ambelor fusese Pe drumuri de munte, reluat de Streinu în ediția lui din anii ^40, dar și de alții mai tîrziu. Proza lui Hogaș nu este atît de greu de clasat cum s-a crezut. Autorul însuși mărturisește, în prefața la ediția ratată din 1912, a
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
Hogaș un scriitor atractiv, care te îmbie nu numai la drumeție, dar și la citit. El se află undeva la mijloc între clasicismul lui Odobescu și barocul lui Bogza. E vădit îndrăgostit de fraza amplă, muzicală (pagina despre furtuna din munți, Caragiale o învățase pe de rost iar lui Bogza i-a sugerat una asemănătoare din Cartea Oltului), de alegerea savantă și de referința la antichitate. De Odobescu îl apropie și curiozitatea pentru botanică: listele de denumiri latinești ale plantelor întîlnite
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
tovarăș pe Pisicuța, o iapă la fel de costelivă ca și Rosinanta. Drumeții merg pe la hanuri și stîne în care descoperim ușor cîte o notă din Caragiale (cu hangițele lui malefice) ori din Sadoveanu (ciobani sculpturali printre picioarele cărora se vede panorama munților, haiduci moderni și călugări plesnind de sănătate). E greu de uitat părintele Ghermănuță, care aduce apă de la izvor în comănacul său de tinichea, mai ales după strașnicul chef din chilia în care-și invită oaspetele. Bătălia Pisicuței cu musca e
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
la Amara se aleg trei astfel de pseudomonarhi: Trifon Guju, Petre Petre și Toader Strîmbu, care, după ce-au cunoscut cîteva momente de glorie, sînt sacrificați ritualic. Și în Răscoala figurează „centrul sacru", raportabil la Olimpul rîvnit de Hercule, la muntele înalt care deschide drumul Paradisului pentru Roland, la cetățile sfinte precum Troia sau Ierusalimul. E moșia Babaroaga ce întrupează „valoarea de pămînt al făgăduinței și de tărîm al originilor". Nici țăranii, fie înstăriți, fie nevoiași, nici boierul Miron Iuga, nici
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
ca în logica unui univers concentraționar, relațiile se degradează, oamenii devin fiare, fata devine, din înger, bătaia lor de joc, și totul devine un infern, care trebuie ras de pe fața pămîntului {i va fi ras. Acțiunea se petrece, teoretic, în Munții Stîncoși. Practic, ideea genială a regizorului (inspirată, după propria-i mărturisire, de teatrul brechtian) e de a filma totul într-un spațiu abstract, convențional, ca suprafața unei scene de teatru, pe care sînt desenate, cu cretă, o casă, o mină
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
pentru noii angajați cursuri de igienă, despre folosirea corectă a toaletei, despre rolul sulului de hârtie roz și al eventualei bucăți de săpun. Ne place sau nu ne place, și aceste lucruri se învață. Or, ciobanul analfabet pogorât din vârful muntelui avea cu totul altă idee despre igiena corporală decât o avea angajatul care-și petrecuse toată viața în birou. Așa se explică faptul că suntem și astăzi, în anul 2003, campioni europeni la așa-numitele boli ale „mâinilor murdare": boli
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
cum cad prin ani, limpezi ca lumina zilei. În vale, faptele clipei, descumpănite, galopează, strigând din vârf de copac în vârf de copac, dar amuțesc în aerul mai rarefiat decât cel al prezentului, și alunecă, precum rândunicile, din vârf de munte în vârf de munte, până ce dau de platourile cele mai depărtate, de la hotarul ființei. Acolo toate acțiunile noastre, limpezi ca lumina zilei, se prăbușesc nu în abis, ci în noi înșine. Conexiune Privește copacul cenușiu. Cerul a curs prin fibrele
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
limpezi ca lumina zilei. În vale, faptele clipei, descumpănite, galopează, strigând din vârf de copac în vârf de copac, dar amuțesc în aerul mai rarefiat decât cel al prezentului, și alunecă, precum rândunicile, din vârf de munte în vârf de munte, până ce dau de platourile cele mai depărtate, de la hotarul ființei. Acolo toate acțiunile noastre, limpezi ca lumina zilei, se prăbușesc nu în abis, ci în noi înșine. Conexiune Privește copacul cenușiu. Cerul a curs prin fibrele lui jos, în pământ
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
rocher din sudul Atlanticului, murea Napoleon... Apropierea poate fi întâmplătoare, și chiar și așa opoziția de destine rămâne pregnantă. � Ar mai fi de spus că Bonaparte s-a născut, și el, pe un mare rocher Corsica întreagă fiind un munte ieșind din Mediterana.) Perpetua comparație cu corsicanul nu este deloc gratuită, iar în epocă era curentă paralela dintre cele două personalități, oarecum similare prin grandoare în domeniul de activitate al fiecăreia. De câteva ori, destinele lor se vor încrucișa, încă
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
frumos, în șir, jur împrejurul unei coline pe care se înălța biserica cu turla ascuțită purtând în vârf un glob strălucitor. Cărarea din fața morii ducea spre pădurea ce se întindea până departe, pe dealuri tot mai înalte până când deveneau adevărați munți. Aș fi vrut să ajung până acolo unde pădurile de brad încetau și se iveau doar stâncile colțuroase și pe ele, albind ici-colo, zăpada. Dar Sibyle mă aducea îndărăt, la moară, ca să-mi arate singurele ființe ce se iveau în
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
a o striga. Când a sunat de șase ori la orologiul din tablou, am văzut fata fluturându-și batista, vânătorul salutând-o cu mâna la pălărie. Eu însumi mă plimbam prin preajma morii, mergeam pe drumul ce duce prin pădure, spre munte, mă pierdeam undeva, înainte de a ajunge la stânci... Deschizând ochii, am văzut la ceasul din tablou ora șapte. Nu peste mult ne luam rămas bun de la cele două doamne în holul întunecos unde le întâlnisem pentru întâia oară. Sibyle s-
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
în lacurile tale alpine și să-și zvînte obielele pe acoperișurile casei tale abia isprăvite, cînd Dumnezeu este alungat cu biciul din bătătură, cînd numai vulturii dau ocoale enorme acolo, la ei, în văzduh, și cînd doar corbii mișcă aerul munților și înnegresc orizontul, cum se mai poate numi cineva Sf. Gheorghe?) Această denumire medievală mi s-a părut întotdeuna o sfidare, o incredibilă obrăznicie, un atentat imperialist la ordinea politică și socială, o insultă nerușinată la adresa marelui frate de la Răsărit
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
și a transformat bisericile în staule. (Cînd Palatul de iarnă a căzut, și o dată cu el toate palatele din Urali și pînă la Rodopi și din Vladivostok pînă la Zagreb, cînd colectivizarea s-a făcut pe fundalul turistic al pelerinajelor de la munte la cîmpie, de la cîmpie la canal și de aici direct în vaginul dilatat și în uterul nesătul al gropii comune, cînd Brașovul a fost botezat Stalin și Oneștiul, Oneștiul cel ,,mîndru că pe harta țării" a fost botezat și el
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
el stă la Arcuș cu mobilul închis și pregătește surpriza! În ciuda acestui mister, lumea întreagă e așezată cum se cuvine: Gabi e zîmbitoare, Radu e gazdă și Lorena-i virgină!) Acum totul e clar, Sf. Gheorghe e în inima țării, are munți și grădini, primărie și teatru, hoteluri și cluburi, are oameni care umblă cu treburi și gagici cu părul bogat și cu picioare mișto, dar, evident, nu are și un magazin de antichități. Nu, așa ceva nu are, confirmă și Gabi, și
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
Tastaman. Această mare actriță era întruchiparea frumuseții conștiente de sine. Venea către spectator dăruindu-se rolului, nu numai prin frumusețe, expresivitate, inteligență, dar și prin vocea unică, de neînlocuit, cu tonalități de o cuceritoare tinerețe și frăgezime, asemenea izvoarelor de munte. Acel minunat fluid feminin, inexplicabil și unic, exprimând ingenuitate și molipsind de optimism și melancolie s-a oprit. Dar vocea cristalină a Vasilicăi Tastaman va rămâne în sufletul celor care au văzut-o jucând, care au admirat-o, care au
VOCEA by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/14045_a_15370]
-
Mihai Mandache În lipsa unor figuri carismatice precum Vaclav Havel sau Lech Walesa, grupurile de partizani care se refugiau în munți pentru a înfrunta aparatul de represiune al partidului-stat au devenit simboluri ale rezistenței anticomuniste din România și au căpătat un statut aproape legendar. Volumul Cazul Șușman în judecata răchițenilor (Casa de Editură Napoca, 2005), scris de Teofil Răchițeanu și Teodor
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
Teodor Boc, este o încercare de a demonstra că nu toți partizanii își merită aureola de eroi. Cazul pe care îl studiază cei doi autori este al lui Teodor Șușman, care în perioada interbelică fusese primar al comunei Răchițele, din Munții Apuseni, iar după instaurarea comunismului a devenit conducătorul unui grup de partizani. Volumul are un evident caracter polemic; el a apărut ca replică la o altă carte, Suferința nu se dă la frați, scrisă de istoricii clujeni Cosmin Budeancă și
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
cei doi istorici că i-au creat lui Șușman o imagine de erou, fără a consemna fărădelegile pe care acesta le-ar fi comis, atât în perioada în care a ocupat funcția de primar, cât și după fuga sa în munți. Lucrarea de față pornește de la aceleași fapte pe care le relataseră și istoricii clujeni în volumul din 2002: Teodor Șușman, om înstărit, a fost îndepărtat de comuniști din funcția de primar și anchetat pentru vânzarea unor bunuri pe care refuzase
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
funcția de primar și anchetat pentru vânzarea unor bunuri pe care refuzase să le predea statului. Convins că regimul comunist va fi răsturnat în curând de trupele americane (după cum auzise la postul de radio Vocea Americii), Șușman a fugit în munți, împreună cu fiii săi și cu câțiva oameni de încredere. Securitatea și armata au declanșat o masivă operațiune de capturare a partizanilor. Toți sătenii care erau suspectați că au oferit ajutor fugarilor au fost arestați, torturați și condamnați la ani grei
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
obligându-i pe oameni să-l care în spate, plătindu-i pe cei care îl înjurau mai bine (considera că înjurăturile îi poartă noroc) și declarând că după moarte vrea să fie aruncat într-o râpă. După fuga sa în munți, fostul primar devine un infractor periculos, care îi silește pe țărani să-i ofere provizii, îi jefuiește pe casierii care transportau salariile muncitorilor forestieri din zonă, își ucide cu sânge rece principalul adversar politic, după ce îl torturase câteva zile. Mai
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]