1,225 matches
-
XIII-XIV: ''orașul Baba Saltîk este cel din urmă pe care-l stăpânesc tătarii. Intre el și începutul Împărăției grecești (bizantine) sunt 18 zile de mers într-un pustiu lipsit în întregime de oameni''. La mijlocul secolului XIV sub presiunea poloneză, maghiară, munteană și moldoveană, Hoarda de Aur pierde controlul asupra Dobrogei. De situație vor profita însă otomanii, care vor cuceri regiunea la sfârșitul secolului al XIV-lea. Din acest moment, pentru cinci secole Dobrogea va deveni un teritoriu în care se vor
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni.[22] Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Gh.I.Brătianu,,,Recherches sur Vicina
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
a principatului[iv]. Inițial, Țara Moldovei era lipsită de ieșirea la mare. Cetatea Albă (Moncastro) se afla în mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri. Cîmpia Bugeacului era un fief al dinastiei domnitoare a Basarabilor munteni, de la care regiunea și-a primit primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri. Cîmpia Bugeacului era un fief al dinastiei domnitoare a Basarabilor munteni, de la care regiunea și-a primit primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă denumire a Republicii Venețiene - n. a.). Dacă voievozii munteni erau sprijiniți în veleitățile lor pontice de către unguri, atunci cei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă denumire a Republicii Venețiene - n. a.). Dacă voievozii munteni erau sprijiniți în veleitățile lor pontice de către unguri, atunci cei moldoveni - de polonezi. Explicația acestui fenomen ține de factorul economic. Muntenia avea acces spre piața europeană prin intermediul celor șapte orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al Coroanei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Coroanei Ungare. Principalul partener comercial al Munteniei era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să rămînă credincioși suveranului lor. Cu toate acestea, litoralul Bugeacului a ajuns destul de repede în stăpînirea Moldovei, deoarece se includea perfect în granițele ei naturale formate din rîuri (Dunărea de Jos, Milcov și Nistru), Marea Neagră și Carpații Orientali. În afară de aceasta
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
pentru a-și păstra statutul de nobil). Dealtfel, nu știu cum Iancu de Hunedoara (Ianuș Huniadi), dar Matei (Matiaș) Korvin, la sigur că nu mai cunoștea nici un cuvînt românește. [v] Fenomenul în cauză a fost destul de răspîndit printre români. Astfel, aceeași mocani munteni împreună cu cei din Ardeal și Maramureș au populat cîmpiile deluroase ale Bugo-Nistriei. Asemănările dintre arhitectura tradițională din satele de peste Nistru și cele maramureșene este pur și simplu izbitoare, la fel ca și folosirea în vorbirea curentă a unor regionalisme și
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
anul 1500, mănăstirea este ocrotită de domnii de peste Carpați. Peregrinările, schimbul de cărți, de antimise și alte obiecte de cult, între români, au fost permanente, astfel că aici se găsesc cărți de cult tipărite și donate de domni și ierarhi munteni și moldoveni. Deși a căzut pradă tunurilor generalului Bukow, mănăstirea a fost refăcută, dar la puțin timp, o nouă furtună se abate asupra ei. Stăpânirea străină pedepsește pe călugării și credincioșii din jur, care au participat la răscoala lui Horea
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
poate fi eliberat din registrul comic în care l-a fixat Caragiale în schița Boborul, din 1896 și în piesa Conu Leonida față cu reacțiunea. Pentru autoare, acest episod face parte din mișcările antidinastice și republicane inițiate de liberalii radicali munteni, roșii, care de fapt reprezintă o profundă criză constituțională. Liberalii reproșau lui Carol intenții dictatoriale. Prin acțiunile din august 1870 se căuta să se rezolve și preponderența în cadrul statului între liberali și conservatori. Cu toate că beneficiase de sprijinul lui Napoleon al
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
prințul N. Bibescu, formată din Lascăr Catargiu, I.E. Florescu, ginerele fostului domnitor Gh. Bibescu. În acest noian de interese era dificil ca o mișcare antidinastică să reușească. Poate chiar acest context a fost favorabil lui Carol de Hohenzollern. Liberalii radicali munteni vor fi autorii agitațiilor antidinastice supărați că nu mai pot guverna și nostalgici după o iluzorie Republică a la francaise. În anul 1870, roșii manifestă ostilitate nu numai față de Carol, față de monarhie, dar și față de Prusia, deoarece au căzut în
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
Giurgiu (Libra Film) Regia: Tudor Giurgiu UN ETAJ MAI JOS (România - Franța - Suedia -Germania) Producător: Dragoș Vîlcu (Mulți Media Est) Regia: Radu Muntean CEL MAI BUN REGIZOR (LUNGMETRAJ) DAN CHIȘU BUCUREȘTI NONSTOP TUDOR GIURGIU DE CE EU? RADU JUDE AFERIM! RADU MUNTEAN UN ETAJ MAI JOS CORNELIU PORUMBOIU COMOARA CEL MAI BUN ACTOR ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (ÎNTR-UN FILM DE LUNGMETRAJ FICȚIUNE) TEODOR CORBAN Pentru rolul COSTANDIN din filmul AFERIM! GHEORGHE IFRIM Pentru rolul ACHIM din filmul BUCUREȘTI NONSTOP EMILIAN OPREA
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo [Corola-blog/BlogPost/100193_a_101485]
-
sale generații de întemeietori, cu inerentele ei erori, stângăcii, căutări de forme și structuri adecvate realității istorice si estetice, după cum afirma în „Mărturisenie”, articol apărut în Foaie pentru minte,inimă și literatură nr. 30 din 1845. Prin prietenia arătată scriitorilor munteni, sprijină și Asociația literară care se înființase la București în 1847, și care va deveni în 1866, Academia Română. Prin activitatea sa a fost unul dintre primii fondatori ai literaturii române despre care putem vorbi începând cu anul 1830. Va muri
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
cum a văzut că a făcut și soția sa. - Mi-a făcut plăcerea. Franco era un bărbat bine legat, un brunet înalt de peste un metru optzeci. Era un adevărat taurin, unde în limba celtică „tau” înseamnă munte, deci un adevărat muntean, chiar dacă orașul Torino este așezat într-o câmpie delimitată de râurile Stura di Lanzo, Sangone și Pad care traversează orașul de la sud la nord, iar de la marginea orașului se văd Alpii în zare. Maria - Antoneta nu-i moștenise tenul măsliniu
MANUSCRIS IN LUCRU, CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382020_a_383349]
-
buni...” HORA UNIRII: Hai să dăm mâna cu mâna/ Cei cu inima română,/ Sa-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarbă rea din holde piară!/ Piară dusmania-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Mai muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfratire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi și la durere;/ Unde-s doi, puterea crește,/ Și dușmanul nu sporește!/ Amândoi suntem
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
în Vale Că Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale...să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Iar din cer se bucurau străbunii, Dar azi trădarea,iar își face loc. Să ne strângem mâinile cu toții Și țara cu hora s-o-nconjurăm, Să n-o lăsăm iar pradă la alții, Căci doar unindu-ne o apărăm. Noi, munteni,moldoveni și ardeleni, Toți suntem strănepoți ai dacilor, Nu ne dăm țara pe mâini de fameni Și-o vom păstra întreagă pruncilor. Noi, în ianuarie sărbătorim Toți românii strânși în hora mare, Unirea prin Cuza,astfel cinstim, Din țară, la
24 IANUARIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374310_a_375639]
-
de natură mesianica a Credinței ortodoxe și vreau să slujesc acestei Credințe în mod desăvârșit până la moartea mea. Îi iubesc pe oameni și, pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii”. (Sfanțul Valeriu Gafencu) Zorii primăverii anului 1953 a adus familiei de munteni creștini din Vlașca, Alexandru și Georgeta-Elisabeta, un Mărțișor divin, un suflet cu hâr: pruncul Gabriel. Toată copilăria să a fost o Dumbrava minunată a bucuriei. Educația i-a fost călăuzita de ființele cele mai dragi: Mama și Bunica-Dăscălițele de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
N.Iorga , Studii și documente , vol IV , București , 1902, p. 20. 13.Relatată de preotul Haralambie Tudor de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii Rumânești , în Cronicari munteni , vol. I, p. 373. 19.Radu Crețeanu crede că acesta nu a murit la Șoplea , că s-a întors la Ciovârnășani sau la Topolnița , trăind cel puțin un an după bătălie (ibidem p. 944 ) .Greu de crezut . Referință Bibliografică: DR.
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
au strâns acolo, căci omul bun e ca o comoară, de aceea trebuie prețuit, după cum ne-a amintitun copil, participant la clacă. După șezătoare a urcat pe scenă grupul elevilor din Vădeni, ce ne-au încântat cu dansurile specifice zonei muntene, dar și cu minunatele costume naționale pe care le purtau. Ritualul nunții, cu bărbieritul mirelui, gătitul bradului, pregătirea miresei pentru ceremonie, dar și ruperea colacului acesteia, colac rupt deasupra capului tinerei ce se mărită și aruncat în cele patru zări
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
are un puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
convoi rusesc, condus de generalul Anrep d’Elmpt, a pătruns în Principate trecând Prutul pe la Leova (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2), la data de 3 iulie 1853, îndreptându-se spre București pe traseul: Fălciu-Bârlad-Tecuci-Focșani-Buzău și intră în capitala munteană la 15 iulie, „...binecuvântat de mitropolitul Nifon” - după afirmația lui Nicolae Iorga (Istoria românilor, vol. 9). La 28 iulie, ajunse la București însuși Gorceacov, iar grosul trupelor sale, pătrunseră în Moldova, trecând Prutul pe la Sculeni și deplasându-se prin Iași
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]