1,285 matches
-
să mă duc dar, mă interesa să meargă mecanismul. La 6 martie 1990 a ieșit aprobarea. Țin minte că secretara lui Petre Roman, sătulă de telefoanele mele, nu a mai așteptat să sun eu și mi-a telefonat ea. “Domnule Muntean, mâine va fi o zi mare.” / “ Da, 6 martie 1945 ... ” / “Nu, nu, nu ... iese hotărârea. Să le spuneți celor de la Constanța și de la Sibiu să vă numească printre ctitori.” / “Dar, ce treabă am eu cu ei!?” / “S-a hotărât să
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
141 de ani în spate. Săptămâna viitoare sunt invitat la o emisiune la Realitatea TV, invitație care mă cam neliniștește puțin ... trebuie să vorbesc unor oameni, să am grijă ce spun. Mi-a zis cineva un lucru foarte frumos: “Domnule Muntean, cel mai cinstit dintre toți candidații la Președinție ai fost dumneata.” Am încercat întotdeauna să nu mint. Într-un interviu acordat unei televiziuni de la Iași m-au întrebat: “Presupunând că ai ieși președinte al românilor, ai un guvern?” Zic: “N-
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Jecan Ionela POPOVICI SARĂ ALESIA, Școala Gimnazială Nr. 25 Sibiu, Prof. coordonator Benchea Valeria 2. Nivel gimnazial Premiul I SUCIU ȘERBAN, Școala Gimnazială Nr. 21 Sibiu, Prof. coordonator Lăură Galaftion Premiul al II-lea MUNTEAN GEORGIANA, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Lorinczi Maria-Daniela Premiul al III-lea GAVRILUȚ CRISTINA, Școala Gimnazială „Ioan Luca” Neamț, Prof. coordonator Iftimie Corina BEJAN ALEXANDRU, Școala Gimnazială Nr. 21 Sibiu, Prof. coordonator Lăură Galaftion 3. Nivel liceal
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
își pierduse cunoștința... -Domnule, domnule vă simțiți bine ?! Întrebarea a auzit-o ca venind din depărtare, străduindu-se să înțeleagă ce se întâmplă. Privirea a devenit mai clară zărind pe cineva aplecându-se spre el . - Ați pățit ceva ?! Orgoliul de muntean își cerea dreptul... Cum să aibă ceva, el, omul muntelui, obișnuit cu oboseala și cățăratul. Ce întrebare era asta ?! -Nu, n-am nimic! Ce putea să spună?! Și dacă spunea, avea o șansă de a fi crezut? -Nu, nu, n-
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și istorie, B., 1975). Părerea noastră a fost menționată de universitarii ieșeni A. Vraciu în „Cronica“ (5-09-1975) și Limba daco-geților, Timișoara, 1980, p. 45 și 162-164 și Ion
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
istorice, I, B., 1971, p. 64). Cu prea multă ușurință s-a trecut și peste afirmația lui N. Densușianu că în vechime dacii mai erau numiți Dai sau Davi (Strabo, Plaut Terențiu, Horațiu) și erau considerați ca un popor de munteni: astfel că Davi nu însemna altceva decât „munteni“. (Dacia preistorică, passim). Suntem în măsură să venim cu câteva precizări. Astfel, în domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
get și de het, la fel cum în greaca veche getikos are semnificația „care conduce, conducător“ (Kynigetikos „care conduce câinii“, MDE, 218 ne face să ne gândim la celebra lucrare a lui Alex. Odobescu). Așadar noi insistăm asupra etimologiilor: dac „muntean“ și get „câmpinean, râurean, locuitor de la șes“ fiind denumiri diferite pentru același popor, vorbind o singură limbă, cum au afirmat contemporanii lor greci ori romani. Aceasta a fost situația la un moment dat în perioada istorică, anume atunci când faptele strămoșilor
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... Citește mai mult Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM - DOUĂ ETIMOLOGII., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Tecuci, Galați • ILIE Ionel - București • JANIK Gabriela Ligia - Aldingen, Germania • LEONTE Mihai - Moldova Veche, Caraș Severin • MARIN Ionel - Focșani, Vrancea • MĂTCAȘ NICOLAE - Chișinău, Rep. Moldova • MERTICARU Mihai - Piatra-Neamț, Neamț • MIHALACHE Alexandra Laura - Slobozia, Ialomița • MILIVOIEVICI Viviana - Timișoara • MOCANU Geta - Galați • MUNTEAN Monica Andreea - Timișoara • NISTOR Felicia - Tulcea • OPRIȘAN Mărioara - Însurăței, Brăila • PAL FRANCISC - Toronto, Canada • PÂRLEA Gheorghe - Miroslovești, Iași • PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj (IN MEMORIAM) • POP Stelu - Turda, Cluj • POPESCU Constanța - Răzvad, Dâmbovița • POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania • PRESADĂ Theia
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) – LISTA FINALĂ A AUTORILOR ANTOLOGAȚI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370463_a_371792]
-
Vrancea ♣ DRAGNEA Gabriel - București ♣ DUȚĂ Ion - Novaci, Gorj ♣ FERARIU Luminița - Torino, Italia ♣ GHERA Ion - Ohaba-Mâtnic, Caraș-Severin ♣ GHICAN Vasile Sevastre - Tecuci, Galați ♣ ILIE Ionel - București ♣ LEONTE Mihai - Moldova Veche, Caraș Severin ♣ MIHALACHE Alexandra - Slobozia, Ialomița ♣ MILIVOIEVICI Viviana - Timișoara ♣ MOCANU Geta - Galați ♣ MUNTEAN Monica Andreea - Timișoara ♣ NISTOR Felicia - Tulcea ♣ PÂRLEA Gheorghe - Miroslovești, Iași ♣ POPESCU Constanța - Răzvad, Dâmbovița ♣ POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania ♣ PRESADĂ Theia - Dublin, Irlanda ♣ ROMAN T. Florin - Arad ♣ STROIA George-Nicolae, Adjud, Vrancea ♣ STROIA A. Gheorghe - Adjud, Vrancea ♣ TIHON Tit - Roman, Neamț
ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE – PROIECT… BUN DE TIPAR!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370730_a_372059]
-
blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
succed ritmic în octombrie și noiembrie (Austria, Germania, Spania, Turcia) îi pune capăt România, urmată de Finlanda (pe 6 decembrie). Apoi e liniște și vine vremea colindelor. Sărbătorile laice iau o pauză și revin abia în februarie, prin Țările Baltice. Muntenii răstoarnă nămeții și fac cărare prin zăpadă ca s-ajungă la crâșma sătească, unde se încălzesc la un vin fiert. Cei de la șes se bucură în schimb de acalmie și de lipsa forfotei turistice din sezonul estival. Lumea artistică se
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
Moldova și Transilvania. Constantin Brâncoveanu a continuat politica tradițională a voievozilor români, susținând Biserica Ortodoxă, moral și material, prin construirea de lăcașuri de cult, înzestrarea lor cu danii, tipărirea cărților de învățătură creștină. Desfășurarea războiului curților i-a impus domnului muntean o politică abilă, ajutând românii din Transilvania, dar și menținând echilibru între Habsburgi și Poartă. Datorită „politicii pungilor cu aur” ce erau trimise otomanilor, Constantin Brâncoveanu a fost întărit în scaun succesiv în 1696, 1698, 1700 și 1704 de către Imperiul
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
PRIVIND POZIȚIA MEA GEOGRAFICĂ! (ȚARA VRANCEI) Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIVIND POZIȚIA MEA GEOGRAFICĂ ! (Țara Vrancei) Sunt prins ca într-un clește, la Hartă privire, Nord = moldoveni, în Sud = munteni, bine le-o fi ! Prin mine Milcovul mai curge a UNIRE, Iar ardelenii, de li-s drag, m-or și iubi ! Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima curată, Legătura strâns rămână Între noi, viața toată! Virgil Ursu
PRIVIND POZIȚIA MEA GEOGRAFICĂ! (ȚARA VRANCEI) de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370268_a_371597]
-
08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului TRECUTUL ESTE GARANȚIA VIITORULUI DACIA STRĂBUNĂ (fragment din “Istoria decojită a neamului românesc” de Gheorghe Șerbănescu 05/09/2004) Se pornește de la ideea greșită ca dacii au fost un popor de păstori sau de munteni, un fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat-o romanii, prin romanizare. Nimic mai utopic, nimic mai neadevărat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramură din trunchiul dac și prima lor civilizație au primit-o
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
UNIREA 1859 Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ne bucurăm sărbătorind ``Unirea`` Cum bucuratu-s-au și străbunicii! Noi, iar, simțim în suflete iubirea Pentru cei ce-au învins fulgerul fricii... Munteni și moldoveni cu-același cuget Au pus pe Cuza -Domn- în fruntea țării Mărind o hartă-n lume și în suflet Cum am putea noi da ``asta`` uitării?! Patria noastră, plină de istorii, De ani și ani și-a tot
UNIREA 1859 de LIA RUSE în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354494_a_355823]
-
ca fiind „un stegar al mișcării simboliste ... de un simbolism exterior și mecanic”, nici cum îl caracteriza Călinescu „un simbolism de factură comică ... poet care se complace în a debita enormități cu un aer serios” sau „un tip caragialian, tânăr muntean volubil, facil emotiv, incapabil de a lua ceva în serios”. Tudor Vianu a recunoscut că nu a existat un poet mai retoric decât Minulescu, iar Matei Călinescu l-a considerat un umorist sentimental. Scuzați-mi amănuntele căutate și găsite spre
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
întâmplat în Grecia, Bulgaria, Șerbia, Albania s. a. ), ci de a beneficia de un proces excepțional de transformare a acesteia într-o elită politică intelectuală și militară modernă , de tip european. Sub influența ideilor progresiste din apusul Europei fii boierilor olteni, munteni și moldoveni întorși în Patrie, pun în practică politică și socială marile reforme care au transformat radical statul și societatea românească în sec. al XIX -lea . Astfel întreaga elită politică boiereasca ajunge să susțină calea europeană a evoluției poporului român
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
nega dreptul istoric al românilor asupra pământurilor unde ei locuiau. - De asemenea, este lipsită de temei științific opinia expusă de unii istorici sovietici cum că pe baza populației romanizate, în urma contactelor ei cu slavii, s-au format două popoare separate: muntenii, datorită contactelor cu slavii de sud, și moldovenii - cu slavii de răsărit. Această pretinsă divizare etnică ar fi servit drept bază pentru constituirea a două limbi separate: română și moldovenească. Susținute în scopuri politice, aceste viziuni nu-și găsesc o
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
divizare etnică ar fi servit drept bază pentru constituirea a două limbi separate: română și moldovenească. Susținute în scopuri politice, aceste viziuni nu-și găsesc o argumentare științifică în izvoarele istorice, care îi divizează pe români după provincii istorice (moldoveni, munteni, bucovineni, olteni etc.), și nu după apartenența lor la diferite etnii. Dimpotrivă, izvoarele demonstrează că, indiferent de denumirea locală, ei toți formează un neam - neamul românesc. Izvoarele istorice nu confirmă o diferențiere strictă a influenței slave în Moldova și Țara
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
ne așteaptă să ne înfruptăm din dragostea Sa, spre a noastră mântuire, căci, mărturisește Părintele Protopop, „Omul este preocuparea de bază a lui Dumnezeu” (p. 104). Iar cuvintele în care este redată bucuria întoarcerii și a regăsirii este cea a muntenilor între care a crescut și pe care îi călăuzește: „Bine te-ai întos acasă, dragul tatei”. La rândul ei, bucuria pe care o descoperă sufletul în prezența lui Dumnezeu, precum aflăm într-un alt capitol al lucrării, „întrece orice bucurie
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
ce punctează descendența mea românească. Unii domni, respectabili de altfel, au devenit peste noapte Montano! Analizați cu atenție varianta lor și veți observa că și-au modificat proveniența, nu se mai trag din țara munților Carpați! Dacă auziți de vreun Muntean, născut în Moldova, care afirmă că nu-i român să nu-l luați în serios. Lăsând gluma la o parte, vă spun cinstit că sunt român-moldovean, ca și cei dintre Prut și Nistru. Am un singur suflet - românesc și două
Jurnalul din Canada „Xpress Bălăbăneşti”, în Viața Liberă Galați () [Corola-blog/BlogPost/339924_a_341253]