470 matches
-
trie domnia domniei mele. La văleat 7224 (1716) începând piternica împărăție turcească războiu cu nemții la leat 7225 (1717), trimis-au și nemții de la Ardeal pe un căpitan anume Pivoda cu o samă de cătane ș-a luat pre domnul muntenesc anume Neculaiu Mavrocordato din scaunul domniei din tărgu din București, noembre 11, cu toată casa lui și-l duse în cetate, în Sibiu. După care pis-a în gând și pentru noi ca să ne e și a trimis pe un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe la bisericile domnești și boierești”. Marii boieri merg până acolo încât stabilesc ca o carte să coste 10 lei: „De vreme ce ,... fiind lipsă aici în țară, s-au cumpărat tot câte 12 și 13 lei, care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-au socotit prețul după cum s-au arătat mai sus”. Marii boieri au totuși o părere bună despre „lăcuitori” și în consecință spun: „Sânguri lăcuitorii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova nici din pământul muntenesc, nici din orice familie străină, mai cu seamă că Luminatul Prinț Dimitrie Cantemir ne-a arătat credința sa; și toată familia sa, partea bărbătească, o vom susține pe Tronul Moldovei cu titlul de Suveran, afară numai dacă vreunul din acea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
clavecin, armonii lunare, ciudate note etc., universul întreg stând sub semnul muzicii (Văzduhul e o harpă până-n nervi...), iar un aport, deloc neglijabil, în alcătuirea imaginarului artistic îl are cromatica (de exemplu, albastrul de Voroneț sau: Bujorii albi din scoarța muntenească). Tot pe filieră simbolistă, în poemele lui Horia Zilieru sunt prezente sinesteziile (Înmiresmat e gerul. Aud zborul / de îngeri în lumina lăcrimată subt desfrunzirea smirnei...; E verde frigul dincolo de tine...; planeții bat mioapele timpane...). Antologia Astralia se deschide cu selecții
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
scăpăciuni... că câți egumeni au fostu... au vândut bucatile și s-au dus, unul... cu moscalii și au lăsat m(ă)n(ă)stirea pustii și datoare; altul... au prăpădit în zilile domnii mele... și s-au dus în Țara Muntenească și acmu au rămas numai beserica și oarece din moșii. Și ni s-au rugat acești... egumeni să pui egumăn pi popa Ionichie... cu această tocmală: el să aibă a trimite câte triidzăci de lei bătuți în tot anul,... fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
românești, alcătuind un singur stat: România Mare. Din filele cărții se poate vedea că relațiile franco-române datează de multă vreme, încă din timpul Cruciadelor. La una din aceste confruntări armate întru apărarea credinței creștine a participat, la Nicopole, și oastea muntenească, sub conducerea vestitului Mircea cel Bătrân. Pe parcursul timpului, aceste relații s-au amplificat, ele cunoscând, în zilele noastre, o adevărată înflorire. - Mă gândesc, domnule, că altfel nici n-ar fi fost posibile întâlnirile noastre, de care eu una mă bucur
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
lor să nu găzduiască pe nimeni... A scris, la Iași, Dumitru Filip...” „Ei ce zici, fiule? Am avut drteptate? Au ba?” Ca întotdeauna, ai avut dreptate, părinte. „Și acum ai să dai peste un înscris al lui Gavril Movilă, domn muntenesc, care la prima vedere nu ți-ar cam folosi, dar, studiat cu băgare de seamă, îți dezvăluie lucruri nebănuite.” Tocmai țin în mână actul despre care vorbește sfinția ta. „Ce scrie, fiule?” Gavril Movilă „voievod a toată Țara Românească” scrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor, 1959. Materialul inedit se află la Institutul de Arheologie Iași și în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 48. b) Vatra satului: de-o parte și de alta a Pârâului Muntenești, la nord și vest de școală, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 231. 13. Bereasa (comuna Dănești), județul Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
el poemelor merg În acest sens. Luniță luminătoare este un veritabil cîntec lăutăresc. Stilul acela isteț și imperativ, pe care Îl vom afla peste un veac În CÎnticele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu, apare Întîi aici. Stil prin excelență muntenesc, iute și colorat, stil de petrecere În durere, de rîs În plîns cum! zice Nichita Stănescu, un prețuitor al acestui gen de lirism: „Luniță luminătoare Și stele strălucitoare, Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie. Dați lumină Înfocată PÎn cărarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În mediul periferiei urbane). Publicîndu-le În Poezii deosebite (1831) și Spitalul amorului (1850), Pann le-a fixat formula și le-a reintrodus În literatură. Ele vor circula și vor influența, de aici Înainte, poezia română, purtînd marca stilului său: spectaculos muntenesc, cîrtitor ironic, colorat... 25. Îndepărtîndu-ne puțin pe tema erosului, să observăm că Pann precede poezia, indiferent de subiectul ei, de o extraordinară literatură de programe. Prefețele, explicațiile, dedicațiile se țin lanț: nici o broșură nu apare fără un cuvînt către cititor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
începea regiunea muntoasă. Întâi merseră cu trăsura de-a lungul unei ape repezi rostogolindu-se printre bolovani, în satul în care ședea pietrarul, pe care-l găsiră fasonând piatră de construcție cu un ciocan greu, turtit la amândouă capetele. Mirosul muntenesc specific, amestecând emanațiile bradului și ale turmelor de oi, învioră pe arhitect. Stătu câteva minute rezemat de balustrada podului, privind la spumele apei. Podul se găsea în partea cea mai lată a văii, constituind centrul satului, ce se întindea de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se raporta cu atâta strictețe. Acestea sunt concepute ca ilustrări ale vechii înțelepciuni orientale, menite să ilustreze latura de moralist clasic a autorului. George Călinescu notase și el această tendință de localizare a acestui orientalism, metamorfozată aici într-un balcanism muntenesc, dar și explorarea zonelor tulburi ale percepției senzoriale: ,,Abu Hasan e o experiență de sugestie ce duce la alterarea percepției adevărului’’. Nicolae Ciobanu vedea în povestea orientală capodopera basmului nuvelistic românesc, constatând că ,,tema moralizatoare este subsumată incitantei problematici a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
1639. Domnitorul întărea niște stăpâniri de sate și moșii lui Ștefan, căpitanul de Tecuci, și altora, specificând că hotarele satelor Sineștii și Dumbrăvița „să fie precum din vechi au ținut din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă până în Sirețelul muntenesc”, Bârlovița și moara lui Cioașcă identificându-se și localizându-se pe hotarul sudic al Umbrăreștilor, după cum aflăm din alte surse documentare scrise și orale. Acesta este perimetrul străbătut de hotarele umbrăreștene în ceea ce privește teritoriul pe care secole de-a rândul au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dimirlia de 34 litri (un litru de capacitate = 1 kg greutate), având în vedere că părinții noștri încă foloseau kila ca unitate de a aprecia cantitatea de cereale și pe care o aproximau la 800 kg, deci apropiată de kila muntenească, aceptându-o pe aceasta am obține pentru cifrele de mai sus următoarea situație: uium de la măciniș la morile din cele două sate umbrăreștene: 6.800 kg grâu; 5.440 kg mălai; 13.328 kg păpușoi la Umbrărești; 2.550 kg grâu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim menționată „groapa lui Cioașcă”. În documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui Cioașcă”, este localizat greșit pe „hotarul muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele hotar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că ele existau și făceau parte integrantă din moșiile și satele aferente, deoarece, la puțin timp după ce Gavril Conachi intră în stăpânirea averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din problemele ce privesc economia Moldovei”. Relevând traseele principale ale drumurilor moldovenești, amintește și de cel „numit cu numele generic de «drum moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe rând orașele Dorohoi-Botoșani-Hârlău-Iași-Vaslui-Bârlad-Tecuci și sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca punct de vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o victorie. În noroi cu otomanii Mircea cel Bătrân (domnitorul Țării Românești între anii 1386-1418) a câștigat numeroase bătălii datorită istețimii sale native. În celebra confruntare de la Rovine, armata otomană condusă de sultanul Baiazid Fulgerul a fost zdrobită de către oastea muntenească a lui Mircea. Domnitorul român s- a folosit în luptă de relieful accidentat și noroios, câștigând astfel un avantaj decisiv care i-a asigurat victoria în înfruntarea cu un adversar superior numeric. Un cronicar bulgar consemnează despre acea bătălie: „Lănci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
domn al Țării Românești între anii 1593-1601), răsună ecourile biruinței de la Călugăreni, pe Valea Neajlovului, repurtată împotriva turcilor lui Sinan Pașa. Atrasă într-un loc strâmt și mlăștinos, armata otomană nu și-a mai putut desfășura forțele superioare numeric celor muntenești, fiind învinsă prin geniul militar al lui Mihai Vodă. Însuși Sinan Pașa a căzut în Neajlov, pierzându-și dinții. Acestea sunt doar câteva din cele mai cunoscute exemple care ilustrează iscusința strategică a marilor conducători de oști ai poporului nostru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cutumiare. Dar, varianta moldovenească a vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc nu coincidea cu norma graiului în măsura în care integrase elemente specifice altor graiuri. Rezultă din aceasta că norma limbii populare și norma limbii literare au permanent un statut diferit și pot avea chiar orientări și conținuturi diferite. La Eugen Coșeriu se constată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
regatului maghiar de către Soliman Magnificul, în bătălia de la Mohacs, a însemnat dispariția principalului protector sau aliat, după circumstanță, pe care se baza Țara Românească pentru a rezista presiunii turcești. Stăpânirea semilunii se întindea peste axele strategice în care debușau drumurile muntenești, fie direct la Dunărea de Jos, fie indirect, prin Ardeal, la Dunărea de Mijloc. Astfel, domnitorilor munteni nu le-a mai rămas decât să recunoască de bunăvoie suzeranitatea Înaltei Porți 63. Spre deosebire de Țara Românească, soarta Transilvaniei a fost strâns legată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
românească 117. Dar poate ar trebui să ne uităm spre Transilvania, mai degrabă, ca un areal de convergență între graiurile bănățene (din zona Hunedoarei), cele crișane (din zona Clujului), cele moldovenești (din zona Bistriței și a Mureșului superior) și cele muntenești (din zona Brașovului și Sibiului). În Moldova, există tendința de a observa în specificul graiurilor, determinat de fenomenul palatizării, o influență slavă (pe filieră rusă sau ucraineană). Ar fi nevoie să vedem dacă nu cumva, de fapt, această amprentă are
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Transilvania. Influența celor două mitropolii s-a suprapus cu aproximație, în logica unor conexiuni geografice, peste divizarea lingvistică a Transilvaniei între graiul ardelenesc din nord, mai apropiat de cel moldovenesc, și graiul ardelenesc din sud care se confundă cu cel muntenesc. În Ardeal, al cărui pământ fusese cotropit de diverse puteri convertite la catolicism sau, mai târziu, protestantism, ortodoxia a avut statutul de religie tolerată. Considerați schismatici, românii au ajuns să fie persecutați pentru credința lor și au fost supuși unui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
toamna în declin.". Albastrul de Voroneț trezește acorduri muzicale și amintiri robite de tăceri: "Ce înger de pe Voroneț mi-nvie albastru-n pleoape? " Poezia interioarelor nu desprinde nostalgii produse de mătăsuri, plușuri, mobile de mahon, ca la parnasieni, ci scoarța muntenească undită cu bujori albi și cu ramuri înghețate pe sticla ferestrelor. Poetul descrie tablouri cu bujori, natură moartă, cheamă mirosuri și creează beții olfactive, adevărate paradisuri în descendența lui Anghel și a lui Mihai Celarianu. Ca și aceștia, cântă nuferi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]