73,760 matches
-
așadar, un Ou absolut, cu miezul, cu centrul omagiat de poetul matematician, care introducea în planul edificării și legenda, avertismentul, punerea în gardă: Și mai ales te înfioară/ De acel galben icusar,/ Ceasornic fără minutar./ Ce singur scrie când să moară/ Și ou și lume. Te-nfioară/ De ceasul galben, necesar... E drept că ideea Oului-monument ar fi putut să-i aparțină și lui Salvador Dali cu efectul suprarealist știut. Plagiatul nu e însă în firea lui Ion Barbu, - cred că ar
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
a 6-a pentru ziua a 7-a". Dar e o diferență: acum facem un lucru încărcat cu responsabilitate, ziarul îl citesc sute de mii de oameni, pe atunci eram cu totul liberi și "scriam" doar pentru noi... Dan a murit în 91 și atunci am scris ultimul text cu umbra lui în suflet. Dan a murit straniu, într-o noapte, singur, gol și ud, electrocutat de un calorifer electric, care i-a vărgat pielea. Textul era așa: " Cred că Dan
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
încărcat cu responsabilitate, ziarul îl citesc sute de mii de oameni, pe atunci eram cu totul liberi și "scriam" doar pentru noi... Dan a murit în 91 și atunci am scris ultimul text cu umbra lui în suflet. Dan a murit straniu, într-o noapte, singur, gol și ud, electrocutat de un calorifer electric, care i-a vărgat pielea. Textul era așa: " Cred că Dan s-a gândit mult în noaptea aceea, când curgeau amperii în el, dacă să mai trăiască
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
Foarte interesant! Un scurt dosar de presă Care parte dintre ziarele din București au editorializat despre cartea fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Note proaste de sus pînă jos. în JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă e supărat că memorialiștii care au murit nu mai au loc de cei vii, printre care îl integrează și pe fostul președinte Constantinescu pe care îl consideră "Emil C. pe numele său de scriitor". Totuși să fim serioși, oricît de scurt ar fi un editorial, nu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
și a luat-o la fugă, dar cînd a ajuns acasă a constatat că ar mai fi putut întîrzia, deoarece toți ai casei erau morți. Copiii fuseseră omorîți în paturile lor, înjunghiați în inimă cu un cuțit mare de bucătărie. Muriseră aproape fără să se trezească din somn. Dar John Poe avea beregata tăiată și, după vraiștea din cameră, era clar că momente lungi se zbătuse prin încăpere, înainte de a se prăbuși peste vechiul televizor. Ecranul aparatului era mînjit cu sînge
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
pe tema singurătății individului pe de o parte, pe tema loialității pe de alta. Singuri sînt comandanții fiecăreia dintre părțile implicate în conflict (vezi atît personajul lui Hal Moore, interpretat de către Mel Gibson, cît și cel al conducătorului vietnamez), singuri mor și soldații pe cîmpul de bătaie, tot așa cum singuri se întorc și răniții dintr-un război pe care nu l-au înțeles - fără onoruri, fără drapel, fără recunoștință. Și totuși una dintre ideile constante acreditate de această peliculă, peliculă lipsită
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
natura ta umană... Oceaniei și primitivilor din Pacific nu îi rezistară nici Renașterea, grandilocventă, în ciuda (sau tocmai din cauza) echilibrului ei perfect; nici realismul clamoros al secolului XIX, pânzele gigantice ale fotografilor celebri cu scenele lor de bătălie teatrale unde ostașii mor cu mâna la piept, ori cu brațul întins implorator spre împăratul impasibil. Față făcu, - după mine, - Oceaniei primitive, arta romană, fântâna expusă pe pardosea având ghizdul cam de trei metri și ceva, concretețea existenței atât de civilizate în raport cu Oceanul măreț
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
ori convinși/ că veți schimba/ fața mîncată de vărsat a zilei.// Ați vorbit politicianului/ despre politica voastră cu față umană/ așa cum îi stă bine unui bărbat de rasă.(...) Voi sînteți toți Bărbații Secolului,/ voi emiteți legi și vă supuneți lor/ murind și revenind la viață/ după fiecare dragoste.// Stați în laboratoare și disecați sunet cu sunet/ cuvintele toate/ preocupați de cerul cu ploile lui și de pămînt" (Bărbații Secolului). Sînt notele unui imn închinat sexului "tare" de către o femeie care-l
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
vorba lui Chandler, "a unui dement eliberat pentru bună purtare" și dacă băncile n-ar fi ocupate, de la răsăritul soarelui până binișor după apus, de eterna grupă vigilentă a pensionarilor. Ca-n poveștile cu paranormali, deși se mai întâmplă să moară, ei rămân nemuritori la punctul de observație! Cititorul sătul de nesfârșitele mele cârteli se va întreba: "Dar ce ai făcut tu ca să schimbi toate acestea?" Mulțumesc de întrebare! Ceva-ceva am făcut. De pildă, vreo două sezoane am săpat, am însămânțat
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
doctor la Universitatea din Timișoara, a descifrat mecanismele lingvistice ale lui M. Eliade în construcția universului său fantastic. Alt fost elev al Catedrei udineze, Luca Bernardis, a întreprins o originală comparație între Jurnalul lui Mircea Eliade și volumul Dragostea nu moare a celebrei Maitreyi (Dagupta): povestea relației lor de dragoste reflectată literar în Maitreyi și realitatea pe care o acreditează, după ani și ani, veritabila eroină a romanului. în Italia, ca și în România, va trebui să se țină seama de
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
un mic orășel, remake al unui film realizat în 1948 de către Fei Mu, unul din pionierii filmului chinez; mult timp pus la index, pentru că a ales Hong Kongul ca loc în care să-și petreacă ultimii ani de viață - a murit în 1951 - și nu Chină lui Mao, considerat de "dreapta" în istoria oficială a cinematografiei chineze și reconsiderat de abia în anii '80, filmul lui din 1948 fiind apreciat acum drept cel mai bun film chinez din toate timpurile, noua
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
e dată pentru totdeauna. Mai devreme sau mai tîrziu, ea dispare. Așa s-a întîmplat cu greaca și latina, cu slavona, cu aramaica și hitita, așa se va întîmpla și cu engleza. Va veni momentul cînd și această limbă va muri, dînd naștere altor lăstare. Epoca globalizării abia a început. Dar schimbările, după cum am spus, au loc într-un ritm rapid și ireversibil. Ne îndepărtăm tot mai mult de culturile arhaice. Construim o nouă civilizație, care își va avea valorile ei
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
broderii pe canavaua existența (chiar acceptarea invaziei de termeni englezești sau de argou mai ales "romaní") denotă, ca întotdeauna, "ceva". Toți - sau mai toți - cunoșteam, "înainte de-", cum se pune (adică, "de revoluție", ori "de 1989" etc.), zicală "Să(-i) moară capră vecinului!". Nu are rost să discut din care cauza acest animal blajin, poate cam prostuț, dar nepretențios sí scoțând lapte chiar de pe râpi mai ponosite, este evocat sí în alte zicale, ca de pildă în cea care îi opune
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
aduce un folos celui care proferează blestemul. Dar câți au observat puterea general destructiva a acestei invectine (uneori reluate cu zâmbet ironic sau măcar în glumă)? Iată constatarea momentului actual: actualitatea. Logică blestemului aparent "simplu egoist" este ca, astfel, vor muri caprele tuturor vecinilor. Cu o scrâșnire din masele, să spunem că asistăm, azi, la crăparea tuturor caprelor, si ca putem, ca emblemă actuala, să anunțăm părăstasul - mai elegant spus "recviemul" - caprei tuturor vecinilor vecinului. Într-o colectivitate de "vecini" (un
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
avuției prin lăsarea în paragină a fabricilor sau a hotelurilor (capre ale vecinului-Stat), ca să fie achiziționate mai ieftin sau "pe un leu" - "un dolar" -, sau cu licitatii-fantoma, cu comisioane depășind cu mult suma vânzării; amplificarea corupției de toate felurile (să moară "capra-Stat", să moară cea a concurentului, să fac scăpat, eu, Justiție, pe ucigașul "caprei vecinului"); să spăl banii "crăpării caprei"; să dau afară pe ("să intre în șomaj") x, nu y și nu eu; să nu mai aibă cu ce-
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
în paragină a fabricilor sau a hotelurilor (capre ale vecinului-Stat), ca să fie achiziționate mai ieftin sau "pe un leu" - "un dolar" -, sau cu licitatii-fantoma, cu comisioane depășind cu mult suma vânzării; amplificarea corupției de toate felurile (să moară "capra-Stat", să moară cea a concurentului, să fac scăpat, eu, Justiție, pe ucigașul "caprei vecinului"); să spăl banii "crăpării caprei"; să dau afară pe ("să intre în șomaj") x, nu y și nu eu; să nu mai aibă cu ce-și ține zilele
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
particulare ori costul "meditației", ori peșcheșul pentru diplome (ca să derive, de aici, tendința ori, poate, îndemnul către furtișag din partea părinților). Să mai înșir, aici, navală drogurilor și a medicamentelor sau a alimentelor străine, încurajată de principiul că "nu capră mea moare din asta, ci dimpotrivă". Sau "copiii străzii", scoși din canale, duși la familiile care-i refuză, si revin în stradă (dar nu au mai avut "canalele"); sunt caprele "altora", nu "a mea"; cu parte din salariul unui parlamentar sau din
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
remediat oarecum, în ultima vreme). "Aurul României", iar in curand imensă rezervă de gaze naturale din Marea Neagră (bogații vândute "afară", aproape pe nimic: vezi "comisionul" gras), chiț că rămân ținuturi pe vecie sterpe ori poluate. Flotă? a pierit când a murit "capră vecinului"; un frumos vapor recent lansat pe valurile Dunării nu va face croaziere ca să câștige neamul de capre autohtone, ci vecinii vecinilor, din Haiti sau de aiurea. S-au vândut copii (câte "organe" de ființe românești au intrat pe
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
ia în discuție piese și vremuri deja intrate în manualele de istorie și care să pună astfel în discuție dramaturgia românească postbelică, merită atenție. Cu o observație privind confuziile de personaje și inconsecvențele, inadmisibile într-o analiză critică: "provocat, șVasileț moare în cursul unei încăierări, nu se sinucide, așa cum eronat au afirmat unii critici" (pagina 240), pentru ca la pagina 241 să găsim "Ștefan și Vasile trăiesc drama existențială a înstrăinatului și fiecare alege soluții diferite, primul optînd pentru reîntoarcerea în spațiul
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
oarecum paradigmatic pentru întreg ciclul cu acest nume. Se intitulează Un timp postum: Un timp postum ne-nghite, mult mai lacom/ că timpul vieții noastre. Ce-i uitarea/ decît surîsul ipocrit al morții?/ Dar vine-un timp cînd nu mai mori, cînd toate// excursiile-ating aceeași rîpă./ Abia țîșnind din moartea ta, Ființa/ - atît cît poate fi în tine - iese-n/ zig-zag că fluturele din omida.// Cei care spun că-i glorie această/ cadere-ntr-un alt timp sînt doar vampirii./ Ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
Nicolae Manolescu A murit Chiper Ivasiuc, soția romancierului dispărut la cutremurul din 1977, ea însăși prozator și reporter, leneșa autoare a unei singure cărți, personalitate cunoscută a lumii noastre literare din ultimele decenii. Deși era de un sfert de veac bolnavă, moartea Țiței ne-
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
că tipul de război preferat acum de americani este cel... din avion! Administrația americană a cerut aceste minime garanții (în fond, niște petece de hârtie!) tocmai pentru că se confruntă, la ea acasă, cu vehemente proteste: Nu ne trimiteți fiii să moară pe pământ străin!" Americanul de rând nu înțelege, în ruptul capului, de ce au soldații lor datoria să apere democrația în țări care, în mod evident, nu vor să audă de democrație. "America first" a fost sloganul dominant al ultimelor campanii
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
în titlul articolului. Memoria lui Preda în declarații la miliție În titlu de o necruțătoare exactitate în ADEVĂRUL: "Pitiți după colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele lor radare Polițiștii de la circulație dau amenzi, iar oamenii mor în continuare ca muștele pe șosele". Poate că a sosit momentul ca fluierașii din poliția rutieră să-și schimbe filosofia de pîndari cu una de prevenitori ai accidentelor. Poliția de la circulație ar trebui să se vadă în trafic, patrulînd în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
descoperi care era limba originară. Împăratul Frederic al II-lea, de pildă, a pus ca doi copii să fie duși într-un loc pustiu unde nimeni să nu le vorbească, spre a se descoperi care era limba originară. Copiii au murit. Cred că un cititor care s-ar confrunta fără nici o influență cu un text, ar muri și el, într-un fel. Oricum, experiența e imposibilă. Nu suntem niciodată inocenți. Nu există cititor virgin. Î.: Se învață cititul - așa cum se învață
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
copii să fie duși într-un loc pustiu unde nimeni să nu le vorbească, spre a se descoperi care era limba originară. Copiii au murit. Cred că un cititor care s-ar confrunta fără nici o influență cu un text, ar muri și el, într-un fel. Oricum, experiența e imposibilă. Nu suntem niciodată inocenți. Nu există cititor virgin. Î.: Se învață cititul - așa cum se învață scrisul - o dată cu fiecare nouă lectură? R.: Cred că da. Fiecare text, într-un fel, îi propune
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]