183 matches
-
înduplece să-i dea ei mărul, făgăduindu-i o mare răsplată; astfel, Hera îi promise domnia peste Asia întreagă, zeița Athena slavă și biruință în războaie, iar Afrodita îi făgădui să-i dea de soție pe cea mai frumoasă dintre muritoare, pe Elena, fiica lui Zeus și a Ledei. Paris nu stătu mult pe gânduri și-i dădu mărul Afroditei. Bibliografie Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
posibil capitol de carte o imagine de ansamblu a acestui produs apicol, fiind totodată un mijloc util pentru cercetări viitoare. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 117 Dedicăm studiul asupra mierii celebrei eroine antice, Elena, cea mai frumoasă dintre muritoare. Elena din Troia (tablou de Evelyn de Morgan, 1898) Elena (Helena) (greacă: ελένη, "cea mai frumoasă dintre muritoare"), era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cercetări viitoare. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 117 Dedicăm studiul asupra mierii celebrei eroine antice, Elena, cea mai frumoasă dintre muritoare. Elena din Troia (tablou de Evelyn de Morgan, 1898) Elena (Helena) (greacă: ελένη, "cea mai frumoasă dintre muritoare"), era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de frații săi Castor și Pollux. Regele Spartei, tatăl ei pământesc, o căsătorește cu Menelau, cu care Elena are
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
peșteră care dă înspre grădini naturale, cu o vie plină de ciorchini, izvoare care se preling prin câmpuri unde cresc pătrunjel și toporași. Spectacol care încântă ochii Nemuritorului, fermecat de priveliște. Și cu atât mai încântătoare zeița, cu care nici o muritoare de rând nu s-ar putea compara și care îi oferă patul ei lui Ulise. De ce acesta nu a zis timpului care trece "Verweille doch, du bist so schön" așa cum Goethe îi sugerează lui Faust? Deoarece Ulise a gustat din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ospitalitatea interesată a lui Calipso l-a transformat pe erou în sclavul așternutului ei, în prizonierul dorinței sale pentru un muritor. Dorința feminină trebuie să aibă însă limite pe care zeii le cunosc, căci dacă aceștia se pot îndrăgosti de muritoare, zeițelor nu le este permis să facă la fel! Cititorul modern va gândi cu siguranță că descumpănirea lui Ulise se trage din monotonia acelei vieți veșnice promise. Prizonier pe o insulă, ne având "nici corăbii, nici vâslași ca să-l călăuzească
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această ospitalitate care suspendă timpul, într-un mod paradigmatic deoarece i se oferă nemurirea. Pe acest erou al aventurii, doar făgașele temporalității umane îl interesează 281. Și chiar dacă Penelopa nu are nici măreția, nici frumusețea unei zeițe, ea este o muritoare ce va cunoaște îmbătrânirea și moartea și el vrea să o revadă. Ulise a trebuit să plătească dublul sacrilegiu al tovarășilor săi care au stricat ritualul sacrificiului înlocuind orzul cu frunze de stejar și vinul cu apă, și care au
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au prezentat în fața lui Paris pe muntele Ida, fiecare dintre ele începând să-și arate puterea si farmecele. Vrăjit de frumusețea Afroditei dar și tentat de darul promis de aceasta - de a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, Elena din Troia - Paris i-a dat chiar acesteia mărul. Alegerea Afroditei și răpirea Elenei au stat la originea războiului troian, pe parcursul căruia au continuat și “luptele” dintre cele trei zeițe care, bineînțeles, erau în tabere adverse; dacă Afrodita nu
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
cei noi, printre care se numără Hector Malot. Un aspect particular al vieții lui Jules Verne privește relația sa cu Estelle Hénin, cu care face cunoștință în 1859. Marguerite Allotte de la Fuÿe o menționează în biografia sa din 1928: "o muritoare, una singură, a captivat câteva anotimpuri această inimă ascunsă. Sirena. unica sirenă, a fost îngropată în cimitirul de corali". După spusele ei, Estelle a murit în 1885, dată preluată și de Jean-Jules Verne, care notează că ea locuia în Asnières
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
înduplece să-i dea ei mărul, făgăduindu-i o mare răsplată; astfel, Hera îi promise domnia peste Asia întreagă, zeița Atena - slavă și biruință în războaie, iar Afrodita îi făgădui să-i dea de soție pe cea mai frumoasă dintre muritoare, pe Elena, fiica lui Zeus și a Ledei. Paris nu stătu mult pe gânduri și-i dădu mărul Afroditei. Așa a ajuns să se îndrăgostească de Elena. Frumoasa Elena era însă soția regelui spartan Menelaos. Acest lucru nu l-a
Paris (mitologie) () [Corola-website/Science/298747_a_300076]
-
în Pământul de Mijloc, deși au existat și excepții. Glorfindel este una dintre ele, dar un exepmlu mai cunoscut se poate citi în "Poveste lui Beren și Lùthien", în care Lùthien se duce în Pământul de Mijloc, dar ca o muritoare. În final spiritele lor (fëar) vor copleși corpurile (hröar) și îi vor lăsa pe elfi să fie doar duhuri necontând dacă ei decid să plece în Valinor sau să rămână în Pământul de Mijloc. La sfârșitul zilelor elfii nu vor
Elf (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/307566_a_308895]
-
mare preot și augur al lui Jupiter, dacă nu are vești noi despre acel păstor care a ales-o pe Venus drept cea mai frumoasă dintre zeițe, obținând astfel promisiunea de a o câștiga pentru sine pe cea mai frumoasă muritoare. Elena este nevoită să se ascundă în interiorul templului atunci când sosește Oreste, fiul lui Agamemnon, însoțit de trei curtizane. Eroul își prezintă noile cuceriri cu aria: « Au cabaret du labyrinthe ». Acesta este la rândul lui întrerupt de sosirea lui Paris, care
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
crește și devine un tânăr frumos și curajos. Îndrăgostit de Danae, Polydectes vede însă în Perseu o piedică în calea dragostei lui. Cu gândul ascuns să-l piardă, el îl trimite pe viteazul tânăr să-i aducă capul Meduzei, singura muritoare dintre gorgone. Perseu a fost ajutat de zeii din Olimp pentru săvârșirea acestei fapte, mai cu seamă de Hermes, care îi dărui spada sa ascuțită (singura care o putea străpunge pe Medusa) și de Atena, care îi dădu un scut
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
lui Paris pe muntele Ida și au început să-și laude farmecele, promițându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumusețea lui Venus și de darul făgăduit de ea - acela de a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, pe "Helena" - Paris i-a dat ei mărul. Alegerea lui Venus și răpirea Helenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Iuno și Minerva, au sprijinit tabăra adversă, Venus i-a ajutat în mod
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Odysseus" i-a ucis un fiu, pe ciclopul "Polyphemus", l-a determinat pe puternicul zeu să-l urmărească pe erou cu răzbunarea sa, nimicindu-i pe rând corăbiile și aruncându-l de pe un țărm pe altul. Cu zeițele sau cu muritoarele de rând Neptun a avut numeroși fii și fiice, majoritatea înfățișați ca niște ființe monstruoase sau a căror forță era de temut. Printre aceștia se numărau: "ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton" etc. Vulcan - veche divinitate romană
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
lui Iupiter. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Iupiter să slujească timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El și-a ispășit pedeapsa păzind turmele lui "Admetus". Apollo a iubit numeroase nimfe și muritoare, printre care pe "Daphne, Cyrene, Marpessa, Cassandra", și uneori chiar tineri ca "Hyacinthus și Cyparisus". Zeul era înfățișat ca un tânăr frumos și înalt, cu o statură zveltă și impunătoare. Atributele lui erau multiple: inițial, Apollo era considerat ca o
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
și deci erau de aceeași natură cu Ideile), ci coruptibile și decompozabile, adică muritoare. Ele pot supraviețui doar atât cât Dumnezeu le îngăduie. Dar, "de facto", Dumnezeu vrea ca sufletele să trăiască etern și deci, chiar dacă prin natură ele sunt muritoare, de facto ele sunt eterne. Eternitatea sufletelor nu este deci principială ci este un privilegiu pentru ele, pe care îl au prin participare.
Iustin Martirul și Filozoful () [Corola-website/Science/303842_a_305171]
-
Enea este fiul Afroditei și al lui Anchises) și Paris și 12 fiice, printre care se numără și Polixene, Creuse, Laodice și Casandra. Despre Casandra, se spune că l-a făcut pe Apollo să o îndrăgească. Apollo i-a oferit muritoarei darul sibilic, de a prezice viitorul, cu condiția să i se dăruiască. Casandra a acceptat, dar odată instruită în tainele profeției, nu și-a respectat promisiunea. Zeul i-a aruncat o anatemă cumplită: prevestirile ei nu vor avea credibilitate în
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
devenit unul din cei mai viteji muritori. Pentru a evita profeția lui Calchas, Thetis îl va ascunde pe Ahile printre fiicele regelui Licomede, astfel încât să nu fie recunoscut și luat să participe la războiul troian. Elena era cea mai frumoasă muritoare, una din fiicele lui Tyndareus, regele Spartei. Mama ei era Leda, cea care după ce a fost sedusă de Zeus, metamorfozat în lebădă, a născut 4 copii: Elena, Clitemnestra, Castor și Pollux. Există însă și variante care susțin că Tyndareus este
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
prezentate în detaliu istoria, geografia și cultura Atlantidei, în paralel cu istoria, organizarea socială și cultura vechilor atenieni. După Critias, în vechime zeii și-au împărțit între ei pământul, Atlantida fiind atribuită lui Poseidon. Poseidon s-a îndrăgostit de o muritoare numită Clito de pe această insulă, cu care a avut 10 copii. Cel mai mare, Atlas, a dat numele regiunii, și a devenit primul rege al ei. În continuare, Critias descrie geografia insulei în detaliu, amintind de bogățiile naturale, de climatul
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
căsătorească cu fiica sa, până în momentul în care fiul său adoptiv va fi rege în regatele reunite Gondor și Arnor. Elrond știa, ca și Aragorn, ca daca fiica să se va căsători cu un muritor aceasta va deveni și ea muritoare, acest lucur indepartandu-l pe nemuritorul Elrond de fiica sa cât va exista lumea. Elrond era de asemenea îngrijorat pentru fericirea lui Arwen, fiindu-i teamă că la final ea va considera perspectiva morții (atât a ei cât și a
Aragorn () [Corola-website/Science/309074_a_310403]
-
lui Zeus. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Zeus să slujească timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El și-a ispășit pedeapsa păzind turmele lui Admetus. Apollo a iubit numeroase nimfe și muritoare, printre care pe Daphne, Cirene, Marpessa, Cassandra și uneori chiar tineri ca Hyacinthus și Cyparisus. Zeul era înfățișat ca un tânăr frumos și înalt, cu o statură zveltă și impunătoare. Era reprezentat, uneori, cantand la lira. Atributele lui erau multiple
Apollo (mitologie) () [Corola-website/Science/314050_a_315379]
-
denumit la romani și Bacchus sau Liber. Era de asemenea poreclit Bromius, la orfici Lyaeus etc. era una dintre cele mai importante divinități cunoscute în vechime, al cărei cult era răspândit în întreaga lume. Dionis era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui teban Cadmus și a Harmoniei. Se număra deci din cea de-a doua generație de zei olimpieni. Semele își găsi sfârșitul datorită geloasei Hera, care o determinase să-i ceară lui Zeus să i se arate în
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
fie egală și regină alături de el în Olimp a fost sora sa, Hera. Cu ea Zeus a avut patru copii: pe Ares, pe Hebe, Ilithyia și pe Hephaistos. Zeus a zămislit numeroși copii unindu-se, în egală măsură, și cu muritoarele de rând: Alcmene, Danae, Io, Europa, Niobe etc., Zeus furisandu-se si deghizandu-se in taur, vultur, lebada sau ploaie , ca sa nu fie vazut de Hera. Ca stăpân suprem și ca deținător al puterii supreme absolute, Zeus era cel care
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
înaintea lui Paris pe muntele Ida și au început să-și laude farmecele, promițându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumusețea Afroditei și de darul făgăduit de ea - acela de a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, pe Elena, fiica regelui Spartei și soția lui Menelau - Paris i-a dat ei mărul. Alegerea Afroditei și răpirea Elenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Hera și Atena, au sprijinit tabăra adversă
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]
-
Această influență a lui Fidias se regăsește la Polygnotos sau la pictorul lui Cleophon. Pictorul din Eretria asigura trecerea la stilul înflorit. Pe un epinetron el a desenat cu precizia unui miniaturist un întreg grup de personaje feminine, zeițe sau muritoare, care au poziții diferite ce le pun în valoare grația și suplețea. Meidias, pe un vas de argilă arsă în formă de pară răsturnată și cu trei toarte, a figurat în două registre suprapuse, de jos în sus, grădina Hesperidelor
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]