212 matches
-
cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Muscarul sur ("Muscicapa striata") este o pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor ("Muscicapidae") de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
se găsește pe tot cuprinsul țării, mai ales în ținuturile pădurilor joase, străbătute de ape; este frecventă în Delta Dunării. Sunt descrise 7 subspecii. În România și Republica Moldova trăiește o singură subspecie - "Muscicapa striata striata" Mediu geografic în care trăiește muscarul sur este foarte divers, pasărea fiind mai ales legată de arbori. La nordul Europei, muscarul sur adesea poate fi văzut în pădurile incendiate sau în pădurile de molid și pin, uneori, prin păduri dese, dar întotdeauna în apropierea marginilor de
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
este frecventă în Delta Dunării. Sunt descrise 7 subspecii. În România și Republica Moldova trăiește o singură subspecie - "Muscicapa striata striata" Mediu geografic în care trăiește muscarul sur este foarte divers, pasărea fiind mai ales legată de arbori. La nordul Europei, muscarul sur adesea poate fi văzut în pădurile incendiate sau în pădurile de molid și pin, uneori, prin păduri dese, dar întotdeauna în apropierea marginilor de pădure și a poienilor, unde păsările vânează insecte. În zona de mijloc a Europei această
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
stepă și silvostepă adesea este găsită în vâlcele împădurite. La sud, de-a lungul râului Ural și în stepele din zona Mării Caspice, pasărea cuibărește în locuri neîmpădurite pe câmpuri deschise și se mulțumește cu adăpostul tufelor mici de pelin. Muscarul sur nu se teme de apropierea oamenilor și adesea cuibărește în case. Un caz interesant a fost observat în cazul unei perechi de muscar, care a cuibărit 2 ani consecutiv într-unul dintre pasajele din centrul Moscovei. Păsările zburau în
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
cuibărește în locuri neîmpădurite pe câmpuri deschise și se mulțumește cu adăpostul tufelor mici de pelin. Muscarul sur nu se teme de apropierea oamenilor și adesea cuibărește în case. Un caz interesant a fost observat în cazul unei perechi de muscar, care a cuibărit 2 ani consecutiv într-unul dintre pasajele din centrul Moscovei. Păsările zburau în interior printr-un geam spart de pe acoperiș și vânau muște, zburând peste capetele vizitatorilor pasajului. Muscarul sur prinde toate insectele care zboară pe lângă el
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
a fost observat în cazul unei perechi de muscar, care a cuibărit 2 ani consecutiv într-unul dintre pasajele din centrul Moscovei. Păsările zburau în interior printr-un geam spart de pe acoperiș și vânau muște, zburând peste capetele vizitatorilor pasajului. Muscarul sur prinde toate insectele care zboară pe lângă el, cu excepția gândacilor foarte mari pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
capetele vizitatorilor pasajului. Muscarul sur prinde toate insectele care zboară pe lângă el, cu excepția gândacilor foarte mari pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
mari pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de alți factori care determină intensitatea zborului insectelor. Muscarul sur începe
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de alți factori care determină intensitatea zborului insectelor. Muscarul sur începe să vâneze insectele dimineața târziu, în locurile iluminate de soarele matinal al
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de alți factori care determină intensitatea zborului insectelor. Muscarul sur începe să vâneze insectele dimineața târziu, în locurile iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de alți factori care determină intensitatea zborului insectelor. Muscarul sur începe să vâneze insectele dimineața târziu, în locurile iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul zilei prinde și insectele din mijlocul pădurii. Seara se mută din nou în locurile iluminate de soarele vesperal. Părinții în timpul
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
soarele vesperal. Părinții în timpul zilei hrănesc puii cu muște, tăuni, fluturi de zi, libelule (din familiile "Calopterygidae", "Coenagrionidae", "Gomphidae"), omizi, "Chrysopidae". Seara, după ora 20, hrănesc puii în special cu fluturi de noapte, iar în restul zilei prada principală a muscarului sur constă din diferite muște, care constituie, de obicei, cel puțin jumătate din totalul insectelor cu care hrănesc pui. În zilele ploioase se modifică semnificativ hrana și metodele de vânătoare; când temperatura este scăzută, păsările adună insectele de pe ramuri și
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
bl. 3, sc. A, ap. 15 țel. 212212 095523602 8185 LUNGU IRINA (n. 1963) Prundu Bîrgăului, Str. Principala nr. 38 țel. 268335 8191 MIHAI DOREL (n. 1955) Bistrița, Str. V. Alecsandri nr. 17, bl. 3A, ap. 12 țel. 218830 8202 MUSCAR MARIA (n. 1954) Lechința, Str. Postei bl. P țel. 274038 694 PINTEA MARIA (n. 1952) Bistrița, Al. Basmului bl. 3 sc. B ap. 8 țel. 216417 12673 ROMÂN MARIA (n. 1940) Bistrița, str. Ecaterina Teodoroiu. bl. 9, ap. 6 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
aburind de căldură. Pardoseala pare foarte unsuroasă, și Evie începe să-mi vorbească despre o idee pe care o are pentru un remake al Cenușăresei, numai că păsărelele și animăluțele, în loc să-i facă o rochie, îi fac o operație estetică. Muscarii îi fac lifting facial. Veverițele îi fac implanturi cu silicon. Șerpii, liposucție. În plus, Cenușăreasa începe prin a fi un băiețel singuratic. La câtă atenție i s-a acordat, i-am zis lui Evie, pun pariu că fratele meu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ale florilor, forma și culoarea fructelor, ciclul de viață, cerințe față de diferiți factori climatici și edafici. Înălțimea tulpinii După înălțimea tulpinii se deosebesc: specii de talie mică 5 20 (25) cm, precum Crocus sp., Galanthus sp., Narcissus sp., Hyacinthus sp., Muscari sp., Lobelia sp. Acestea se folosesc grupat, în planul apropiat de privitor, în componența bordurilor, covoarelor, în marginea rondurilor sau rabatelor, precum și în mozaicuri. specii de talie mijlocie 20 (25) 50 (60) cm, precum specii ale genurilor: Petunia sp., Tagetes
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și lăcrămioara (Cannalaria mayalis). Mai târziu, în toiul verii, cresc plante care se apără prin spini, otrăvuri și alte mijloace, cum ar fi: ciulinul (Cardus nutrans), rostogolul (Salsola ruthenica), târtanul - cum i se spune la noi - cu spinii ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
eu eram inteligent doar ocazional, În salturi, discontinuu. Cele aprofundate de el și concluziile pe care le trăgea erau fundamentate pe principii testate. Cum să spun?Ă În lumea păsărilor el ar fi fost un vultur, În timp ce eu eram un muscar. Dar știa bine că Îi Înțeleg principiile - nici măcar nu era nevoie să mi le explice. Și dacă Își făcea vreo iluzie În legătură cu mine, era aceea că aș accepta să mă las corectat, să mă Îndrept, iar el era un profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Europei, aflat în Olanda, la Keukenhof, vor fi surprinși să vadă aici, pe pământ românesc, aceeași calitate a înfloririlor. Frumusețea acestor flori poate fi admirată începând cu luna martie, când primele lalele, zambile, narcise, brândușe, ghiocei, iriși, anemone, scila, fritilaria, muscari „explodează“ în zeci de nuanțe coloristice, continuând până toamna cu crinii, daliile, begoniile, calele, canelele, gladiolele și altele. Anul trecut, Mihaela a început constituirea unor colecții de plante perene, printre care cele mai reprezentative sunt cele de easter, achillea, artemisia
Agenda2004-17-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282331_a_283660]
-
pe care îl gătise ea odată, mai demult, pentru Wilhelm. Ar fi fost bine să aibă o pușcă. Bureți galbeni, ba mai bine turta vacii, mânătărci. Helene scotocea solul cu ochi măriți, care stăteau să-i iasă din orbite. Un muscar pestriț, cu pălăriuța zdravănă, proaspătă și umflată, tocmai bun de desenat într-o carte pentru copii. Helene își continuă drumul, urmată de Peter. Au trecut peste linia ferată. În nas îi izbi o putoare amețitoare. Mirosea a mortăciune, a urină
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
Mamă! Fagii rămaseră în urmă, o veche crescătorie de puieți, numai molizi, molizi din ce în ce mai scunzi, crengile lor atârnau pe jos, acele trosneau, pământul se povârnea. Un luminiș mic, cu mărunte coline de mușchi, care ieșeau dintre acele de conifere. Un muscar, și încă unul - străjuitorii otrăvitori. Și iat-o, cu pălăria curbată, închisă la culoare și lucioasă! Se pare că melcii gustaseră deja din ea, două mici canale indicau rozătorii de dinainte. Helene a îngenuncheat, genunchii i s-au afundat în
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
Filipjev Allium cepa L. și Allium schoenoprasum L., destinate plantarii, plante de Allium porum L. destinate plantarii, bulbi și cormi de Camassia Lindl, Chionodoxa Boiss., Crocus flavus Weston "Golden Yellow" Galanthus L., Galtonia candicans (Baker) Decne, Hyacinthus L., Ismene Herbert, Muscari Miller, Narcissus L., Ornithogalum L., Puschkinia Adams, Scilla L., Tulipa L., destinați plantarii, si semințe de Medicago sativa L. b) Bacterii Specia Obiectul contaminării ------ --------------------- 1. Clavibacter michiganensis Semințe de Medicago sativa L. ssp. insidiosus (Mc Culloch) Davis et al. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]