169 matches
-
10 ≥1/ 100 și < 1/ 10 frecvente ≥1/ 1000 și < 1/ 100 ≥1/ 10000 și < 1/ 1000 < 1/ 10000 Tulburări musculo - scheletice , ale țesutului conjunctiv și țesutului osos Dorsalgii , artrită , slăbiciune musculară , dureri osoase , cervicalgii , dureri musculo - scheletice , crampe musculare Tulburări renale și ale căilor urinare Tulburări ale aparatului genital și sânului Tulburări generale și la nivelul locului de administrare Febră , frisoane * , durere * , astenie , oboseală , reacții la nivelul locului de administrare * , iritabilitate * Scădere în greutate * Aceste reacții
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
unde este mai adânc, coboară oblic și se pierde pe fața antero-medială a diafizei humerale. În fundul șanțului intertubercular se inserează tendonul mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), iar prin șanț alunecă tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial ("Caput longum musculi bicipitis brachii") însoțit de bursa sinovială bicipitală și de o ramură ascendentă a arterei circumflexe humerale anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"). Șanțul intertubercular este transformat în canal de fibre conjunctive dispuse transversal. Sub tuberculul mare și tuberculul mic, la nivelul
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
lateral. El dă forma rotunjită a umărului, formând în partea laterală relieful lui. Este un mușchi cărnos, gros cu fibrele convergente inferior. După origine și direcția fibrelor mușchiul deltoid este format din trei porțiuni: porțiunea claviculară sau anterioară ("Pars clavicularis musculi deltoidei"); porțiunea acromială sau mijlocie ("Pars acromialis musculi deltoidei"); porțiunea spinală sau scapulară sau posterioară ("Pars spinalis musculi deltoidei" sau "Pars scapularis musculi deltoidei"). La om se distinge numai limita dintre porțiunea claviculară și spinală, fiecare din ele primind câte
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
în partea laterală relieful lui. Este un mușchi cărnos, gros cu fibrele convergente inferior. După origine și direcția fibrelor mușchiul deltoid este format din trei porțiuni: porțiunea claviculară sau anterioară ("Pars clavicularis musculi deltoidei"); porțiunea acromială sau mijlocie ("Pars acromialis musculi deltoidei"); porțiunea spinală sau scapulară sau posterioară ("Pars spinalis musculi deltoidei" sau "Pars scapularis musculi deltoidei"). La om se distinge numai limita dintre porțiunea claviculară și spinală, fiecare din ele primind câte o ramură nervoasă separată, dar distincția netă a
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
cu fibrele convergente inferior. După origine și direcția fibrelor mușchiul deltoid este format din trei porțiuni: porțiunea claviculară sau anterioară ("Pars clavicularis musculi deltoidei"); porțiunea acromială sau mijlocie ("Pars acromialis musculi deltoidei"); porțiunea spinală sau scapulară sau posterioară ("Pars spinalis musculi deltoidei" sau "Pars scapularis musculi deltoidei"). La om se distinge numai limita dintre porțiunea claviculară și spinală, fiecare din ele primind câte o ramură nervoasă separată, dar distincția netă a celor trei porțiuni musculare nu apare decât la primatele inferioare
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
origine și direcția fibrelor mușchiul deltoid este format din trei porțiuni: porțiunea claviculară sau anterioară ("Pars clavicularis musculi deltoidei"); porțiunea acromială sau mijlocie ("Pars acromialis musculi deltoidei"); porțiunea spinală sau scapulară sau posterioară ("Pars spinalis musculi deltoidei" sau "Pars scapularis musculi deltoidei"). La om se distinge numai limita dintre porțiunea claviculară și spinală, fiecare din ele primind câte o ramură nervoasă separată, dar distincția netă a celor trei porțiuni musculare nu apare decât la primatele inferioare, la lemurieni fiind cea mai
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
lateral mușchi al primului plan al mușchilor antebrațului . Extremitatea sa superioară este bifurcată, prezentând un cap humeral și un cap ulnar. Mușchiul pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
sub exobaza craniului, formată uneori de aponevroza faringiana. Constrictorul superior al faringelui are patru porțiuni care poartă fiecare denumirea după formațiunile anatomice pe care se prinde: porțiunea pterigofaringiană, porțiunea bucofaringiană, porțiunea milofaringiană și porțiunea glosofaringiana. 1. Porțiunea pterigofaringiană ("pârș pterygopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul pterigofaringian, pterigofaringianul ("musculus pterygopharyngeus") cu originea pe jumătatea inferioară a mărginii posterioare a lamei mediale a procesului pterigoidian și pe cârligul pterigoidian. 2. Porțiunea bucofaringiană ("pârș buccopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul bucofaringian, bucofaringianul
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
porțiunea glosofaringiana. 1. Porțiunea pterigofaringiană ("pârș pterygopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul pterigofaringian, pterigofaringianul ("musculus pterygopharyngeus") cu originea pe jumătatea inferioară a mărginii posterioare a lamei mediale a procesului pterigoidian și pe cârligul pterigoidian. 2. Porțiunea bucofaringiană ("pârș buccopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul bucofaringian, bucofaringianul ("musculus buccopharyngeus") cu originea pe rafeul pterigomandibular ("raphae pterygomandibularis"), situat între procesul pterigoid și procesul alveolar al mandibulei. Rafeul pterigomandibular este o intersecție tendinoasa, care separă porțiunea bucofaringiană de mușchiul buccinator. 3. Porțiunea
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
sau mușchiul bucofaringian, bucofaringianul ("musculus buccopharyngeus") cu originea pe rafeul pterigomandibular ("raphae pterygomandibularis"), situat între procesul pterigoid și procesul alveolar al mandibulei. Rafeul pterigomandibular este o intersecție tendinoasa, care separă porțiunea bucofaringiană de mușchiul buccinator. 3. Porțiunea milofaringiană ("pârș mylopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul milofaringian, milofaringianul ("musculus mylopharyngeus") cu originea pe extremitatea posterioara a liniei milohioidiene a mandibulei. 4. Porțiunea glosofaringiana ("pârș glossopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul glosofaringian, glosofaringianul ("musculus glossopharyngeus") are originea pe marginile rădăcinii limbii
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
o intersecție tendinoasa, care separă porțiunea bucofaringiană de mușchiul buccinator. 3. Porțiunea milofaringiană ("pârș mylopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul milofaringian, milofaringianul ("musculus mylopharyngeus") cu originea pe extremitatea posterioara a liniei milohioidiene a mandibulei. 4. Porțiunea glosofaringiana ("pârș glossopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul glosofaringian, glosofaringianul ("musculus glossopharyngeus") are originea pe marginile rădăcinii limbii și pe mucoasa planșeului bucal. Prin contracția să constrictorul superior al faringelui îngustează faringele, blochează comunicația dintre orofaringe și rinofaringe în timpul deglutiției închizând rinofaringele, prin
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
Chorda obliqua membranae interosseae antebrachii"), se poate dezvolta o bursă, numită bursa interosoasă cubitală ("Bursa cubitalis interossea"). De pe partea medială a acestui tendon terminal comun se desprinde o lamă aponevrotică triunghiulară numită aponevroza mușchiului biceps brahial sau "expansiunea bicipitală" ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii" sau "Aponeurosis bicipitalis"). Aponevroza radiază în direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială ("Fascia brachii") și fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. La umăr
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi mușchi sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei. Între marginea inferioară a mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește spațiul rondohumerotricipital sau trigonul humerorondotricipital (în engleză "triangular interval") prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahiala profunda ("Arteria profunda brachii"). Marginea superioară a mușchiului este separată de mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
fața sa medială de nervul musculocutanat, care vine dinapoi, iar după ce a perforat mușchiul coracobrahial pătrunde între acesta și mușchiul biceps. Între tendonul de inserție al mușchiului coracobrahial și mușchiul subscapular se găsește o bursa, numită bursa mușchiului coracobrahial ("Bursa musculi coracobrachialis"). Inervația este asigurată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), ramură terminală a trunchiului secundar extern al plexului brahial (neuromerul cervical C—C). Este flexor al brațului, proiectându-l înainte. Este și un adductor slab al brațului. Luându-și punctul fix
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis") care ajunge până la mijlocul oaselor metacarpiene. La nivelul capetelor oaselor metacarpiene tendoanele sunt legate între ele pe fața dorsală a metacarpienelor prin 3 punți fibroase transversale inconstante, numite conexiuni intertendinoase ("Connexus intertendinei musculi extensoris digitorum" sau "Juncturae tendinum"). Ajungând la nivelul articulațiilor metacarpofalangiene, fiecare tendon trimite câte o expansiune fibroasă care aderă de capsula articulară a acestor articulații și se inseră pe falanga proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
Tendonul său se inseră pe partea laterală a feței posterioare a bazei metacarpianului III, distal de procesul său stiloid ("Processus styloideus ossis metacarpalis III"). Între tendonul său terminal și baza metacarpianului al III-lea se găsește bursa lui seroasă ("Bursa musculi extensoris carpi radialis brevis"). Proximal este acoperit parțial de mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"), de care se desparte numai în apropierea inserției distale. În partea inferioară a antebrațului este superficial încrucișat împreună cu mușchiul lung
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe sfertul superior al marginii laterale a ulnei și pe creasta mușchiului supinator ("Crista musculi supinatoris ulnae"); se mai prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti"), pe ligamentul inelar al radiusului ("Ligamentum anulare radii") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"). De aici fibrele sale
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
se găsește uneori o bursă, numită bursa intratendinoasă olecraniană Monro ("Bursa intratendinea olecrani"). Înaintea tendonului comun a tricepsului, între el și olecran se află o bursa mică, numită bursa subtendinoasă olecraniană sau bursa subtendinoasă a mușchiului triceps brahial ("Bursa subtendinea musculi tricipitis brachii"), iar între suprafața posterioară a olecranului și piele se află o bursă mare, numită bursa subcutanată olecraniană ("Bursa subcutanea olecrani"). Mușchiul triceps brahial este cel mai puternic extensor al antebrațului pe braț în articulația cotului (antagonist al mușchiului
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]