4,032 matches
-
îmi releva de la distanță, în mulțimea care popula încăperea cu pilaștri a Bibliotecii Municipale din Chișinău, podoaba capilară grizonată, tunsă scurt și cu densitatea neafectată, în ciuda încadrării pe care i-o făcusem spontan în categoria sexagenarilor. I-am remarcat și mustața, aflată în același ton cromatic cu freza și dimensionată în așa fel încât să n-o pot asemăna nici cu a lui Emil Racoviță, nici cu a lui Iuliu Maniu, repere populare care-mi apărură spontan în minte, ca termen
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
îmi releva de la distanță, în mulțimea care popula încăperea cu pilaștri a Bibliotecii Municipale din Chișinău, podoaba capilară grizonată, tunsă scurt și cu densitatea neafectată, în ciuda încadrării pe care i-o făcusem spontan în categoria sexagenarilor. I-am remarcat și mustața, aflată în același ton cromatic cu freza și dimensionată în așa fel încât să n-o pot asemăna nici cu a lui Emil Racoviță, nici cu a lui Iuliu Maniu, repere populare care-mi apărură spontan în minte, ca termen
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
frate Ioane, noi să ne petrecem cu el, după care tăcu, așteptând să zică și bătrânul ceva. Prinse apoi cana, dar nu de toartă, cum mă așteptam, ci așa cum prinzi un pahar. Își dete de două ori mâna stângă peste mustățile albe, groase și lungi, vărsă de trei ori vinul din cană, pentru cei care nu mai erau printre noi și zise: Dar, dragii mei, ce mai așteptați, sănătate să avem că Dumnezeu ne duce pe drumul cel bun. Noi fugim
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Piața Mihai Viteazu, cu motoarele mergând la ralanti și parcă aud, încă, zumzetul lor înfundat, determinat de detonația diesel, de zgomotul injecției fracționate, pe care îl reproduceam drept un „langa, langa, langa, langa” monoton și continuu. Le numeam „autobuze cu mustăți”, din pricina grilei radiatorului alcătuită din două rânduri de zăbrele dispuse orizontal, de o parte și de alta a vergelei plasate pe mediena acesteia. Apoi, regia de transport a achiziționat primele autobuze românești. Întâi a fost varianta MTD-TV, pusă în serviciu
HOINĂRIND PRIN AMINTIRI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436616869.html [Corola-blog/BlogPost/377345_a_378674]
-
a ridicat o sprânceană, semn că îl privea cu atenție și deodată zice: „Câinele ăsta parcă seamană cu Stalin”. Eram în plin război contra rușilor și Stalin era mereu pe buzele oamenilor. Luasem cunoștință de el dintr-un portret cu mustăți și sprâncene groase. Nouă, copiilor, atât ne-a trebuit, și am început să strigăm cățelul: „Staaaliiiin, Staaaliiiin”. Și Stalin i-a rămas numele, deși părinții îi aleseseră alt nume. Pentru că era prietenos și jucăuș, era îndrăgit de toată lumea. Una dintre
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_devotament_elena_buica_1362590787.html [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]
-
16 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Plutonierul Cred că istoria a fost scrisă de un plutonier. Nu Biblia, nu Dumnezeu, ci plutonierul a creat istoria. El a scris regulamentul, el l-a aplicat. Înalt sau scund, slab sau gras, cu mustață sau fără, el este omul fără carte , dar care știe tot. Nu a condus în viața lui un pluton. S-a ocupat de treburi administrative. Registre, efecte militare, hrană, ordine, da, ordine, fără ordine nu există nimic. Nu ridică vocea
PLUTONIERUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1397627713.html [Corola-blog/BlogPost/347841_a_349170]
-
creion, din anul 2006, de Leonte Năstase, publicat pe fața a 4-a a coperții „corbigramelor“, pe un „soclu“ de chișinăueană Absurdă epigramă „la minut“ («Când cântăreață-i Mona Lisa,/ Parisu-i ca și dânsa, chel,/ Iar Tanti Sena interzis-a/ Mustața Turnului Eiffel!»), din 5 aprilie 2013, dedicată academicianului Mihai Cimpoi (ce, „călare pe biciul-semnăturii“, certifică sacrul act epigramistic), pentru că în momentul zămislirii de catren era chiar însoțitor de Corb[u], Eugen Ionescu (Slatina-Dacia/ România, 26 norembrie 1909 - 1994, moartie, 26
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
ne pusese cu generozitate la dispoziție adăpostul său. Și ne făcuse parte din bucatele lui, lapte, brânză, slănină afumată și ceapă zdrobită cu pumnul într-un șervet. Numai răchia o aduseserăm noi. Gazda noastră se ștersese cu mâneca sumanului peste mustața căruntă. Zice lumea că-i frumos pe-aici, spusese, urmărindu-ne privirile răpite de pitorescul locurilor. Poate că-i așa. Da-i prea multă pustietate. Câteodată abia apuc să-mi vină schimbul, ori să dea semne iarna, iar oamenii să
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
ca să cobor în sat. Și cum ziceați, că s-a întâmplat cu bunicu-meu? se arătase nerăbdător să afle urmarea poveștii gazdei noastre roșcovanul Limboc. Păi așa s-o-ntâmplat, își înălțase ceva mai vesel de-acum baș-Vizdeicu un colț de mustață. L-am pândit. Nu obișnuia să meargă des, vârsta, ce să-i faci?... Da vara mai ales, să zicem o dată, de două ori pe lună, tot urca el coasta până-n pădure. Pleca dimineața, când se îngâna ziua cu noaptea, fără
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
puternică s-ar prăbuși! - Nu vorbi cu răutate, bărbate, îl dojeni tânăra soție. - Lasă-l să-și spună oful că e la casa lui și a intrat în rândul bărbaților! - exclamă un vecin, Costache al lui Turcu, răsucindu-și tacticos mustața căruntă și stufoasă. - Așa vă e sămânța! Când erai fecior, repede cu băieții la horă-n sat, iar când te-ai însurat fuga la cârciumă cu bărbații! - îl mustră nevasta-sa, o femeie harnică și iute ca argintul viu. - Veto
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
Pentru că acolo stă într-adevăr familia Dima formată din trei membri: Sorin, un om de talie mijlocie, trecut bine de patruzeci de ani, mecanic, sau cam așa ceva, la întreprinderea unde e și tatăl tău director, un tip brunet, sever, cu mustață, puțin cam bețiv și cu ceva probleme la cap, cel puțin așa mi s-a părut mie, Miluța, soția lui, o femeie tristă și serioasă care a fost cândva frumoasă, dar care acum e cam grasă și cu fundul prea
UN ROMAN DE ZILE MARI: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Veturia_adina_colceag_un_roman_de_zile_veturia_adina_colceag_1333453925.html [Corola-blog/BlogPost/345299_a_346628]
-
Și acum, mă minunez cum n-am spart-o. Mi-ar fi părut rău! Spre seară, când mamare mulgea capra, stăteam nerăbdătoare să se umple oala. Nu așteptam să-l fiarbă, nu, beam laptele cald plin de spumă, făcându-mi mustăți și râdeam zgomotos, iar buna mea mamare mă dojenea prefăcut, abia ascunzându-și râsul. Nici nu știu ce-o amuza... mustățile din spuma laptelui sau râsul meu sănătos de copil fericit? Avea multă răbdare cu mine, trebuia să ma nasc
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ursuletul_de_plus_daniela_tiger_1386062445.html [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
nerăbdătoare să se umple oala. Nu așteptam să-l fiarbă, nu, beam laptele cald plin de spumă, făcându-mi mustăți și râdeam zgomotos, iar buna mea mamare mă dojenea prefăcut, abia ascunzându-și râsul. Nici nu știu ce-o amuza... mustățile din spuma laptelui sau râsul meu sănătos de copil fericit? Avea multă răbdare cu mine, trebuia să ma nasc băiat, făceam toate năzbâtiile posibile, iar ea, se enerva foarte rar. Era femeia de modă veche care-mi spunea: -Prin fața
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ursuletul_de_plus_daniela_tiger_1386062445.html [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
simbolizează unitatea primordială a spiritului uman, dorința de a descoperi absolutul. Totuși, o astfel de iubire nu poate fi oferită decât Dumnezeu, Cel despre care autoarea afirmă în carte că venea „călărind un asin; nu avea plete, nici barbă, nici mustăți... doar o coroană aprinsă de spini.” În romanele Melaniei Cuc, fiecare volum are etapa sa cronologică, epoca istorică, personaje care se deosebesc între ele sau se aseamănă, după cum merge firul ,,poveștii”. În „Femeie în fața lui Dumnezeu”, prozatoarea se apleacă spre
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
simbolizează unitatea primordială a spiritului uman, dorința de a descoperi absolutul. Totuși, o astfel de iubire nu poate fi oferită decât Dumnezeu, Cel despre care autoarea afirmă în carte că venea „călărind un asin; nu avea plete, nici barbă, nici mustăți... doar o coroană aprinsă de spini.” Melania Cuc - „O scriitoare originală” ,,Numele scriitoarei Melania Cuc... este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
se și întâmpla, pentru că undeva, la picioarele povârnișului stâncos, pe falia de țărm în care valurile se rostogolesc spumegânde își drămuiesc viața în semicaptivitate leii de mare, asemănătoare în parte morselor, fără colții acestora proeminenți și în parte focilor, cu mustățile lor abundente și mai lungi, că-ți vine să zici ca la oameni, de n-o fi cumva un hermafrodit amfibiu, corcitură acvatică aproape înfricoșătoare de nu s-ar întâmpla să existe pe un țărm la ocean, îngrijite și privite
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
om de cultură George Roca), aspectul fizic al subiectului biografiei:” Poetul, fiind înalt, privea de sus tinerii, negricios, cu o față fină, dar firea lui blândă și ospitalieră îi atrăgea ca un magnet pe învățăcei.(...) La el atrăgea privirea pătrunzătoare, mustățile negre și subțiri, cu marginile ascuțite, ochelarii, și nelipsita havană din care pufăia”. Totodată autorul romanului îi reliefează omului Alexandru Macedonski, cu îndemânare artistică, personalitatea, trăsăturile de caracter: iubirea de mamă, umorul fin, primele iubiri, muzele, dragostea față de copii, dorul
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
îmbrace, satisfăcut de ceea ce vedea dinaintea ochilor. Ținea mult la imaginea lui de bărbat fercheș și stilat, chiar și când pleca la muncă. Așa a fost mereu și deși trecerea anilor semănase câteva fire albe la tâmplele sale și în mustața decolorată de la tutun, el nu se dezmințea în ce privește look-ul. Când trecea pe drum, lăsa în urma lui un val, ca o briză înțepătoare, de parfum bărbătesc amestecat cu tutun și invidioșii din sat crăpau de necaz, văzându-l trecând țanțoș
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1490314001.html [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
făcută asupra vieții satului natal își amintea cum la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele, / Să-i sucesc mustața bine, / Să mă placă și pe mine, sau alt descântec, de data aceasta pentru soacra mare: Bucură-te soacră mare / Că-ți aduci scărpinătoare / Și unde te-o scărpina / Șapte ani nu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele, / Să-i sucesc mustața bine, / Să mă placă și pe mine, sau alt descântec, de data aceasta pentru soacra mare: Bucură-te soacră mare / Că-ți aduci scărpinătoare / Și unde te-o scărpina / Șapte ani nu te-o mânca. Nimic din ce se întâmpla
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
boii cei mai frumoși, dar și cei mai Fig. nr.3. Buhaiul desenat de bătrân rezistenți. La gât li se puneau cănăfei roșii, albaștri și alte culori; predominanți erau cei de culoare roșie: La urechi cu cănăfei / Și la bot mustăți vreo trei . Se opri și mă privi lung, după care mă întrebă (pauza în care m-a privit, fără a-mi pune nicio întrebare am înțeles-o ca pe o ezitare), dar totuși te întreb: cunoști versurile acestea? R: Da
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mare fură călcate în picioare de gărzi. Împinsă din toate părțile, ajunse în fața stăpânului Palatului de Smarald, în dreapta căruia îl zări pe tânărul cel înalt datorită căruia intrase se afla acum în acel loc. Regele peștilor avea o pereche de mustăți subțiri și lungi, care se unduiau în față, amenințătoare. Stela auzise că în acele mustăți stătea toată puterea regelui peștilor, așa încât încercă să nu calce pe ele când fu îmbrâncită spre el. Regele racilor se ridică de la masă și pluti
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
de Smarald, în dreapta căruia îl zări pe tânărul cel înalt datorită căruia intrase se afla acum în acel loc. Regele peștilor avea o pereche de mustăți subțiri și lungi, care se unduiau în față, amenințătoare. Stela auzise că în acele mustăți stătea toată puterea regelui peștilor, așa încât încercă să nu calce pe ele când fu îmbrâncită spre el. Regele racilor se ridică de la masă și pluti repede către ea, agitându-și cleștii prinși de încheieturile brațelor. Stela privi cu disperare către
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]