2,646 matches
-
că mâncărimea asta (parcă cineva ar râcâi cu unghia bobițele de calcio-vecchio de pe-un perete care-și face veacul în mintea mea) aduce îngrijorător de mult cu acel sentiment pe care oamenii se grăbesc să-l identifice ca fiind „mustrare de conștiință“. Indiscutabil, fiecare individ a fost înzestrat cu dreptul inalienabil de a-și numi mâncărimile pe dinăuntru după cum îl taie capul, așa că să nu care-cumva să v-așteptați de la mine să fac pe nebunul dacă vreunuia(uneia) dintre voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
după cum îl taie capul, așa că să nu care-cumva să v-așteptați de la mine să fac pe nebunul dacă vreunuia(uneia) dintre voi îi vine cheful să mă arate cu degetul pe stradă „ah, uite-l și p-ăla care are mustrări de conștiință și nu vrea să recunoască“. Poate că o să mă supăr puțin, dar, pe cuvânt de onoare, n-o să las să mi se vadă oftica. Partea proastă cu mâncărimile de felul ăsta e că niciodată nu se mulțumesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de fiori reci pe spinare de-ți vine să-ți iei câmpii, să lași totul baltă cât ai zice pește și să fugi definitiv din cartea asta. Nu vreau însă nici ruptul capului ca, după ce v-am devenit suspect de mustrări de conștiință, să fiu terfelit ziua în amiaza mare, ca un infractor de drept comun care nu știe și nu vrea să-și trateze cu respect cititorii. Cât despre mama și Filip, oricât aș căuta vreo soluție salvatoare, nu întrezăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ea va binevoi să se înroșească sau nu. Nu era chiar așa mare scofală. În fond, după ce m-aș fi lămurit cum stăteau lucrurile, îmi puteam cere scuze. Nu, hotărât lucru, nu prea era timpul pentru bătăi de cap sau mustrări de conștiință. Se însera. Dinamo juca pe Anfield Road. De văzut, n-am văzut cum mustața lui Ian Rush se zburlea într-un vestiar, nici cum pupilele lui Kenny Dalglish prindeau să sfârâie și să scapere ca jarul, nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Ba da. Numele meu e Sinclair. — N-ai ce căuta aici! — Ba, am avut ce căuta, Îl corectă pastorul. Doctorul Forester mai era Încă În viață cînd am fost chemat. Era unul dintre enoriașii mei. Și adăugă, cu o ușoară mustrare În glas: Știți, preoții sînt admiși pe cîmpul de luptă... — Da. — Atunci fă bine și Întoarce-te În parohia dumitale. Și rămîi acolo pînă isprăvim noi treaba... — Prea bine! Nici n-aș vrea să vă stau În drum. Rowe Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
O. era În perioada aceea un scriitor la apogeul carierei, cu alte cuvinte, prețuit și contestat, iar eu Încă o tânără femeie frumoasă de care era invidiat de cei care ne cunoșteau taina. Taină maculată de sentimentul culpabilității, de veșnice mustrări de conștiință. Din anii noștri de conviețuire, din acele vremuri „aspre și tandre“ datează creația cea mai valoroasă a lui M.O. În privința dramelor sale de inspirație biblică nu trebuie uitat, domnule, că ele conțineau aluzii periculoase, care În acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
înflăcărați. Cu cine o fi de data aceasta? Se rușina pentru această întrebare. Simplul fapt că stătea ascuns în spatele unui palmier, spionând o pereche care era liberă să facă ce dorește, reprezenta un lucru respingător, care merită cele mai aspre mustrări. Porni înapoi pe unde venise, îndepărtându-se de râsetele și șoaptele celor doi și făcu un ocol pe la poalele dealului, pentru a nu fi nevoit să treacă prin apropierea lor. Din fericire, cănd ajunse pe creasta Punta Rofau, noaptea deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
zeului că viețile tuturor celor de la bord se aflau în mâinile lui, însă în acel moment nu se găsea pe insula nici un prizonier de război, nici un adult foarte bolnav și nici un batran muribund de care să se poată lipsi fără mustrări de conștiință și, cu toate că ochii tuturor se întoarseră imediat către bestie, Miti Matái se opuse uciderii lui, argumentând că tatuajele de pe corpul lui erau prea valoroase pentru a permite să se piardă într-un mod atât de stupid. — Încă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sabie în mână și taie, dintr-o singură lovitură, sfoară cu care era legat clopotul pentru a-l aruncă, apoi, în mare, unde clopotul dispăru imediat. De ce-ai făcut asta? întreba Miti Matái, în vocea căruia nu se simțea mustrare, ci doar o simplă curiozitate. —Mă saturasem de el, răspunse el simplu. Și nici ție nu-ți plăcea. Navigatorul-Căpitan îl privi cu coada ochiului și adaugă ironic: Dacă ar trebui să arunci în mare tot ce nu-mi place mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se întoarse târziu de la birou. Roșu la față și de o veselie gălăgioasă, Ema înțelese că tatăl ei băuse. Nu se întâmpla pentru prima oară dar Vanda îl apostrofa, de fiecare dată, turnând gaz pe foc cu glasul pițigăiat și mustrările vehemente. Trimisă la culcare, fetița ascultă cu urechile ciulite. Prefer o viață grea și plină de nevoi ca a Sandei, decât una lângă un bărbat ca tine, o auzi pe maică-sa spunând într-un moment oarecare. Ea, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai dese la Sanda, Ștefan fiind nevoit să dea numeroase telefoane ca s-o facă să se întoarcă. Nu era prost. Simțea că o pierde. Sărutul ei pătimaș, care-l arunca odinioară în extaz, dispăruse. Scenele de gelozie și interminabilele mustrări pieriseră, lăsând în urmă o indiferență dureroasă. Nevasta lui își reînnoise garderoba, își schimbase pieptănătura. Unduirile timide de puștoaică deveniră, fără ca el să știe când, forme îndrăznețe de femeie. Îi privea sânii pe furiș, lipsit de curajul de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
motivului care o făcuse să divorțeze o dezarma complet. Fata, închisă în camera ei, dormea ziua întreagă iar noaptea țintuia tavanul cu o privire goală și rătăcită. Încerca, cu disperare, să-l uite pe Ștefan, să depășească momentele încărcate de mustrările conștiinței. Chinuindu-se să se detașeze de ea însăși, se întreba, uluită, cum de fusese în stare o femeie cu educație sănătoasă, crescută în spiritul credinței, să dea dovadă de atâta slăbiciune și desfrânare, ce sentimente puerile și înșelătoare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de păcătoase gânduri. Se înroși de ciudă. Un sentiment dureros de gelozie îi înfierbântă mințile și sări de pe scaun. Mergem? Se despărțiră la poartă. Luana îl privea încremenită, cu inima strigând "Oprește-l!", în timp ce vocea conștiinței o înăbușea cu dureroase mustrări. Ștefan, urcat în mașină, cu fruntea rezemată de volan, încercă să prindă curaj și să plece, uitând pentru totdeauna de ea. Știind că nu putea face asta, o mai privi o dată și spuse: Pe mai târziu... La "ALEXINA" S.R.L. se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-și în barbă nemulțumirea. Doamnei Darie puțin îi păsa ce se petrece în sufletul lui. Copil neînțărcat, încăpățânat și fără minte, el trebuia să se maturizeze și să priceapă că trecutul reprezintă o realitate de care nu poți fugi. Repetatele mustrări, legate de un moment sau altul al traiului anterior, aruncate cu ciudă asupra soției, erau lipsite de orice rațiune. O gelozie absurdă, fără fundament, nu făcea decât să le strice relația. Era inevitabil ca familia Noia să se întâlnească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
peste noapte în ghiveciul din bucătărie. Luana îi găsea epuizați. Fericită că avea unde să iasă, dornică să învețe cât mai mult, ea trecu dintr-un curs în altul fiind mai mereu absentă la reprezentațiile de acasă. Seara, în așternut, mustrările și reclamațiile bărbatului ei rămâneau fără rezonanță. Ea îl amețea cu mângâieri, făcându-l să-și uite șirul și motivul pentru care pornise tirada. Mai greu era cu Sanda. Luana suferea s-o vadă atât de tristă și amărâtă, lipsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o săptămână de concediu. A stat ghemuită, ore în șir, cu obrajii prinși în palme, murmurând în neștire: "Bica! Săraca Bica!" I-a trebuit mult timp să accepte gândul că n-o va mai vedea niciodată. Și-a făcut nenumărate mustrări că a tot amânat să-și facă timp s-o viziteze, uitând că e bătrână și bolnavă, gata, în orice secundă, să plece dintre ei. Acum, privirea blândă, vorba dulce și profundă, erau îngropate pentru totdeauna. Nu se va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ar fi făcut și el un gest atât de mărunt? știa și că, dacă era ceva de spus, trebuia s-o facă numaidecât, altfel pierdea prilejul. Două, trei, patru, cinci secunde. Momentul s-a dus. Adam n-a resimțit vreo mustrare de cuget. Acum, pentru că mo mentul trecuse, nici măcar nu i se părea că ar fi făcut ceva rău. Karl i-a luat prosopul de pe cap și i l-a pus În jurul umerilor, lăsându-l să-i cadă În jur ca
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fie altfel, cu oameni ca Din În jurul nostru? N-ai fost doar prost ținându-te după el, nu, nici măcar nu te-ai gândit ce faci! Ce ciudat, și-a zis Adam, se simțea alinat de dojană, de intonația egală a mustrărilor. N-ar fi vrut să tacă, deși era jenat de vorbele ei. Simțea că adoarme, că e gata pentru prima oară după multă vreme să cadă Într-un somn lung și adânc. Z Își schimbase poziția pe pat, era acum
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și atât. Și totuși, nu, își zise, nu pot să-i accept ideile numai de frica acestor lovituri atât de dibaci pregătite. Nu pot să-l secondez ca Nina sau Marga, fără nici o rezervă, fără nici o tresărire, nici o împotrivire, nici o mustrare de cuget, mi s-ar părea că mă îndobitocesc. Atât ar mai lipsi, să întăresc și eu corul vocilor feminine, să declar cu seninătate: TREBUIE SĂ FII SUPERGENIAL CA SĂ ȚI SE IERTE CĂ EȘTI PORC. Acum o să plec, își mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
va reuși să intre în rol, nu încerca să depășească emoția provocată de privirea lui tensionată, plină de imputări și atunci se etală brusc pe sine, rosti cuvântul "sacrificiu", nu, tot nu reușea să-și vină în fire, să stingă mustrarea din ochii lui. Ce dracu, n-are rost să te lași îngropat de sentimente iluzorii, se înflăcără ea, e absurd tot ceea ce ți se întâmplă, găsește-ți altă modalitate de a-ți satisface dorințele. Dacă pentru tine Carmina ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
montat undeva în tavan, urmărește totul, secundă cu secundă, înregistrează. Actul lor se dovedea atât de umilitor, prins acolo pe clișeul ecranului invizibil. O clipă rămase paralizată de oroare, ce îngrozitor! Consternarea așternută pe chipul ei, bărbatul o confundă cu mustrările de conștiință ale unei femei care-și înșală pentru prima dată bărbatul. Sub duș, în timp ce-și întindeau unul altuia jetul de apă fierbinte i-a spus: Ce, ți-ai amintit, între timp, că de fapt nu ești chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acum o să pot să vin mai des pe aici să văd dacă nu e vreo problemă... și se uită tot timpul la mine țiganca, femeie bună, deși cred că avea vreo 35, dar se ținea bine, observa, zâmbește șiret din mustrarea mea și povestește mai departe ca și cum, se uită tot timpul la mine așa, insistent și direct, m-a făcut, râde el și îmi arată cum se intimidase și cum caută mai prin colțuri, pe jos, și eu sunt atentă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Să Începem, deci. După această introducere rece, ironică pe alocuri, În ciuda urărilor de bine ale doamnei Ster, lumea se arăta mai degrabă temătoare, somată și nu invitată să asculte o prelegere despre artă, care era În același timp și o mustrare adresată celor ignoranți, ușor de recunoscut după graba cu care se făceau tot mai mici pe măsură ce timpul trecea, până la a deveni minuscule puncte negre În pânza de in care proteja parchetul. Din Brândușă nu mai rămăsese decât un B cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să demonstreze că moartea Reginei era o formă de revoltă a Anei lui Manole. Cum lectura aceasta nu părea să folosească lumina orbitoare pusă la dispoziție de documentele de partid și de stat, proful În cauză a fost sancționat cu mustrare și obligat să-și prezinte planul de lecție pentru fiecare oră comitetului de partid, deși avea gradul didactic I. În oraș, circula În samizdat o listă care creștea de la o zi la alta cu toți cei care erau suspectați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de ieri a fost atît de neplécuté, Încît Nicolai Arsenievici și-o amintea și acum. Dacé toți éștia și-au pus În gînd sé-i prindé pe toți care furé? Altfel nu-și putea explica Nicolai Arsenievici adunarea de ieri și mustrarea lui Alexandr Timofeevici. Nicolai Arsenievici dédu peste cap paharul de vin și-și continué gîndul. „Dacé Palaghia ar sta mai puțin prin grédiné, oamenii ar tréi mai liniștiți”. Turné din ulcior vin În pahar și-l lésé pe masé féré
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]