443 matches
-
Dau cu toporu ! Auzi tu ? -Fi a dacu tu ! Fi a dacu tu poastă! Bâjbâie câteva cuvinte printre dinții distruși apoi ochii i se fac mari.Stoican o vrea să o lovească dar sfârșește cu brațul plin de sânge iar muta n-ar da semn de oprire.. -Lasă-l tu năroadă ! Lasă-l ! Dă-l în mumă-sa! Pleacă mă dracului de aici de neghiob ! Te pui cu ea ? Cu mintea ei bolnavă ? Pleacă-odată n-auzi? -Vă reclam pe toți! Pe toți
AMELY P3 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343628_a_344957]
-
-O pun pe ea.Are mai multe! Aseară a venit la noi Neamțu și cred că le-au băut.. La ora 21, scandal la poartă.Stoican bandajat din cap pînă în picioare, cu milițianul după el, să îi ceară socoteală mutei.. Vocile lor răsunau puternic în crepuscul , se certau, gesticulau.. Nu mai era de găsit Amely: -Ionele nu ai văzut față? -Păi fu cu mine, i-am zis eu bonei care o caută disperată.Nu știu unde se ascunse. -Mă omoară doamna dacă
AMELY P 5 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343650_a_344979]
-
au găsit-o într-o leasă de lemne înghețată.Așa mi-au spus ai mei. Ajungem pe platou în 20 de minute.Lăsăm vitele să își aleagă locul de păscut și ne gândim deja la niște struguri buni.. -Vezi că Muta are toporul la ea, zice Sorin apoi se repede spre tăurașul ce intră peste vacile lui Stoican.Muta, roșie la față și cu ochii scăpărînd se apropie de vie, rupe un strugure pe jumătate copt și gonește câinele lovindu-l
AMELY P2.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343647_a_344976]
-
locuite de Om. PE DRUMUL IUBIRII Am răsărit din adâncul iubirii, Izvorul care dă zâmbet vieții, Sălășluiește în templul primit ca dar, Nestinsă adiere a Cuvântului. Candela cu picături de rouă Ne arată rostul și... drumurile. Multe ecouri au rămas mute! Peste valuri de spini, curg Clopote la margini de inimi, Adevărul sparge neghina din Cupele pline cu negură. De vrem o nouă lume, Dincolo de lacrimi și dureri, Cu vise ce se scaldă-n lumină S-aducem mir și tămâie, Jertfă
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
unde domnește pustia Și pune-mi în locul lor Poezia- Ruga aceasta mă urmărește mereu Precum umbra sfântă a lui Dumnezeu... Îmbracă-mă în cuvintele tale primite, În lumea preaplină de dor și ispite, Afară frigul e tot mai fierbinte, Ce mută e viața fără cuvinte! Referință Bibliografică: Îmbracă-mă în cuvintele tale... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎMBRACĂ-MĂ ÎN CUVINTELE TALE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377553_a_378882]
-
frânți, Ionuț începu să-și arate și el oboseala, îl dureau piciorușele și au trebuit să mai facă câte un mic popas pe o băncuță, ca să-și tragă sufletul...Și, în sfârșit, au ajuns la ușa Valentinei, care a rămas mută de uimire văzându-i. - Dragii mei, frumoșii mei, dar cum de sunteți doar voi! Cu ce ați venit? Nu-i venea să creadă, Nicolae nu i-ar fi lăsat singuri să plece niciodată. După expresia Laurei, și-a dat seama
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă... Și ea m-a ascultat: s-a-ngrămădit întreagă-n rădăcini și-acolo-n stâncă a-nceput să crească, să crească mută de singurătate, cu brațe drepte și cu fruntea albă ... Dar cine-ajunge-acolo să înalțe rugă?! Căci dusu-i dus, neantul ne subjugă! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V
ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379509_a_380838]
-
leneș pătură pe fața-i morocănoasa și, ușor apatic, ațipește din nou, topindu-se în dimineața posomorâta și rece. Ne plimbăm prin orașul acesta nou și misterios, care, prin istoria lui palpiatantă, prin diversitatea lui etnică, mă face să rămân muta de uimire. Străbatem străzile, salutând cu încântare clădiri vechi și piațete somnoroase. Orașul capătă personalitate cu fiecare privire curioasă pe care i-o arunc. Ne salută și el cu prestanta și mândria de care se bucură orice oraș respectabil. Respira
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
rătăci dincolo de tăceri, Sub haină umbrei mele nu te-ascunde, Pe umeri mi-ai pus ziua cea de ieri Ce sfâșie cu asprele-i secunde. Ai coborât un foc sub pașii mei De nu-i mai simt pământului răcoarea- Departe, muta stai fără temei Încet, încet te-nghite depărtarea... Tot maturând prin sufletu-mi cernit, Trei bocitoare-ai pus să te jelească, De parc-ai vrea să știu c-ai adormit Și nimeni nu-i din somn să te trezească. M-
POEZIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373491_a_374820]
-
umbrelă, de frică mă cutremur, Umezeala mă cuprinde și mă trezesc că tremur... Mă întorc înfiorată înspre hăul care vine Și cu ochii-ncerc să caut ceva ca să mă pot ține. Nu găsesc, dar uit pe dată ce voiam, rămânând mută Că o mare-așa albastră poate fi gravă, slută... Valurile spulberate se strâmbă parcă la mine, Ca un demon ce încearcă să se sperie pe sine. Văd în zare o tornadă ce crește tot mai mare Și mă rog în
FURTUNĂ PE MARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372038_a_373367]
-
în cameră cu el. Nu-l lua în seamă Probus, e numai un tânăr de douăzeci de ani care vorbește multe! -N-am auzit nimic prefectus Macro! spuse acesta. La vila lui Probus Maetius Aemilianus zidurile nu au urechi și sunt mute! Vorba aia...Cine n-aude, nu vede și tace, trăiește o mie de ani în pace! -N-am fost aici Aemilianus! Nici eu și nici ilustrul! -Se-nțelege ilustre! spuse acesta. -Să vezi ce-o să le fac..., mormăi Caligula în timp ce oamenii lui
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
din adâncuri, vești suind și-n sinusoida asta, eu renasc mereu, murind. Să nu mă-ntrebi! Să nu mă-ntrebi, unde mi-e gândul de-mi vezi privirea-n gol, pierdută! Poate că-l mângâie aevea, ființa ce îți pare mută! Să nu mă-ntrebi, de ce tăcerea mă însoțește pe-nserat! Poate că îmi descopăr vrerea din cântecul ce n-am cântat. Să nu mă-ntrebi, nimic, acum, când în răscruci se întretaie, atâtea drumuri neștiute și inima mi-e vâlvătaie! Amintiri
LUMINI SI UMBRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371193_a_372522]
-
vraja de-odată. Stăteam în mijlocul drumului, cu o cutie de ciocolată în brațe... urmărind cum taxiul de București, cu care venise, îl ducea acum în sens invers... Doruț... domnule Dăncuș... ce să mai zic... mi-e teamă să nu rămân mută pe veci. Referință Bibliografică: Azi l-am cunoscut pe Dăncuș! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 72, Anul I, 13 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AZI L-AM CUNOSCUT PE DĂNCUŞ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344879_a_346208]
-
07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului. Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu de veceul din scânduri, înnegrit de vreme și hâit spre stânga
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
rămurișuri celeste, frunză veștedă, cazi pe pămîntul splendorii și al durerii, pentru a ne arăta săvîrșirea, extincția, așteptarea? Noi de asemenea, smulși, uscați, cădem pe pămîntul nesfîrșit, precum o floare a negării cădem de la stele la solitudine. Și tu cazi mută, fără a ști. Cazi, în tăcere, asemenea nouă. Aidoma unui trup nimicit cazi pe verticala aerului lipsit de vedere. Cititorii lui Eugen Dorcescu pot simți, fără îndoială, aerul de familie dintre cei doi scriitori, fapt care nu se datorează doar
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
mea, deși am citit atâtea, încă sună frumos. Aștept undeva mai la o parte, n-aș vrea să mă observe, vreau să-l analizez eu pe el. iată că vine. N-are ceas, întreabă o tinerică (!). Agită o servietă, o mută nervos dintr-o mână în alta. Aș pleca și parcă aș rămâne. Îmbrăcat de modă veche, cu palton lung, guler și căciulă de miel grizonat, pare mai bătrân decât este. Genul plictisitor, dar șarmant. Dăm ochi în ochi, mă ia
NOSTALGII DE IARNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347342_a_348671]
-
1189 din 03 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului 3 Aprilie 2014 M-am visat Acasă și mi-e visul greu, nimeni nu-i la masă împrejurul meu! Leagănul în ceruri simt cum se strămută, liniștea pe dealuri e atât de mută! Unde sunt cosașii? Azi prin iarba arsă nu se mai aude șuierul de coasă... Mi-au plecat părinții, pleacă și vecinii și mă ard sub pleoape spinii, mărăcinii; drumurile odată dintre ei și mine doldora de viață sunt tot mai
CÂNTEC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347386_a_348715]
-
Într-o fracțiune de secundă, într-o curbă, am pierdut controlul automobilului și am zburat prin aer. Simțeam că plutesc, conștientizam în acele momente că mi se scrie sfârșitul și asistam neputincioasă la el. Totuși, după câteva clipe am rămas mută de uimire când am realizat că sunt în viață și, curios, fără nici o zgârietură! O, Doamne! A fost Mâna Ta cea care m-a salvat! Trăisem într-adevăr un MIRACOL! Oameni de bine s-au oprit din drumul lor și
VIAŢA CA UN MIRACOL... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348905_a_350234]
-
populează universul material sunt doar aparențe. Ochiul înșelător nu vede decât umbre ale puzderiilor de aparențe ce ne înconjoară și din care noi înșine facem parte.... : “ca sosită din rămurișuri celeste,/ frunză veștedă, cazi pe pământul/ splendorii/../ Și tu cazi mută, fără a ști./ Cazi în tăcere, asemenea nouă./ Aidoma unui trup nimicit cazi/ pe verticala aerului lipsit de vedere”. Analogia frunză (veștedă) - om nu este doar o figură plastică, ci și o metaforă intelectuală, rezultatul translării comparației, din zona sensitivă
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri, Văzduhul sărutând rostesc chemări. În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
și e bogată, Însă, totuși e străină ... Cum e Codrul îi pădurea: Fel de fel de păsărele ... Frumusețe - cât privirea, Dar, nu-s păsările mele. Și legume, fructe multe Ca la noi în țară cresc, Dar, îmi pare, că sunt mute, Cu-ale mele eu vorbesc ... Totu-i bine, lumea-i bună, Zâmbete și flori - cât vrea ... Chiar la noi de este ură, Mi-i mai dragă, că-i a mea. Ce bine arată omul, Care este fericit, Dacă Țara-i
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
nu știam era ce căuta cei trei domni noaptea la a mea ușa -Domnișoara să știți că poloneză Dvs a fost violată, avea dolari la ea pe care nu îi mai are, făptașul a fugit pe geam. Doamne, am rămas muta. Sinceră să fiu pregătirea asta nu mi-o făcuseră la curs. Intuiam ușor ce ar fi putut să însemne un viol dar dolari, ce puteau fi dolarii? Singură poloneză mai tinerica, cea de vreo 40 de ani fusese victima. Omul
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
lui Zarahon era cel mai bine să nu ajungi nici ca oaspete și nici ca slugă. Auzise ea tot felul de zvonuri printre servitori, dar încercase să se țină departe de ele și departe de necazuri, preferând să facă pe muta și pe surda. Nefiind nici una și nici alta, nu trecuseră pe lângă ea neauzite zvonurile că stăpânul ei era un mare vrăjitor care avea chiar puterea să transforme oamenii în piatră și pietrele în aur curat. Așa se făcu că nu
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
fluturaș în zbor, Pe cine ai croitor, Cine îți brodează oare, Culori vii pe aripioare? Cine stie-a face acus Garniturile de pluș Haină ta cu alesături Fără leac de tivituri? În costumul tău de mire Ce-i țesut cu mute fire, Să-mi spui mie de ce oare, Te-ai îndrăgostit de floare ? Licurici În livadă la bunici Am văzut un licurici Stă ascuns printre urizici, Ba-i aici ba nu-i aici! Să sară îi este frică, Îl trădează haină
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
fluturaș în zbor, Pe cine ai croitor, Cine îți brodează oare, Culori vii pe aripioare? Cine stie-a face acus Garniturile de pluș Haină ta cu alesături Fără leac de tivituri? În costumul tău de mire Ce-i țesut cu mute fire, Să-mi spui mie de ce oare, Te-ai îndrăgostit de floare ? Licurici ... Citește mai mult FluturasFluturas drăgălaș,Rătăcind din floare-n floare,Bucurindu-te de soareDe albastrul din cicoareImi spui oare că te doare,Cînd te-ntep în aripioareSi te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375922_a_377251]