156 matches
-
astfel încât poate prezenta nocivitate pentru mediul înconjurător, înțelegând prin acesta în special componenta sa biotică, inclusiv umană. 3.1.5. Mutageneza Există voci care pun în discuție adăugarea la acțiunea asupra mediului și a uneia asupra organismelor, mai precis inducerea mutagenezei pentru a le reduce șansele de existență sau/și efectul biocorosiv [16]. în ceea ce ne privește, această metodă potențială este complet inacceptabilă din mai multe motive. Este vorba de necesitatea menținerii acțiunii agentului mutagen - chimic sau radiativ - în permanență, oricât
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
atenția asupra grijii deosebite care trebuie acordată, și din punct de vedere mutagen, alegerii substanțelor bioactive chiar cu alte destinații (mecanisme) utilizabile în combaterea foulingului biologic. Iar la acestea se adaugă caracterul de cea mai insidioasă formă de poluare proprie mutagenezei, ca afectând nivelul informațional de organizare a materiei vii - genomul - inclusiv în ceea ce privește spațiul exterior aceluia tehnologic. 3.1.6. Enzimele Reacțiile metabolice sunt enzimatice. S’ar părea că acest fapt constituie cea mai directă și eficientă modalitate de intervenție pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rată mare de producere a mutațiilor somatice secundare. Acest lucru este foarte probabil exact în cazul rinichilor. După Torres (36), existența șirurilor polipirimidinice din gena PKD1 ar determina o instabilitate intrinsecă a genei, favorizând erorile de reparare ale ADN și mutageneza în cursul transcripției. în plus, rinichiul este deosebit de susceptibil la mutații datorită metabolismului său oxidativ înalt. Se pune firesc întrebarea: cum se formează chiștii renali prin mutația genei PKD 2? Gena PKD 2 acționează, prin produsul ei policistina 2 , în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de decese anual. Cancerele cauzate de fumat, în tările dezvoltate, reprezintă 90% dintre cazurile apărute la bărbaŃi și 70% dintre cazurile apărute la femei (38). Fig. 3.10. prezintă mecanismele majore prin care substanŃele chimice din tutun induc carcinogeneză și mutageneză: expunerea la carcinogenii din fumul de Ńigară, formarea legăturilor covalente între substanŃele carcinogene și ADN și acumularea permanetă de mutaŃii somatice în gene critice. Aceste mutaŃii conduc la multiplicare clonală și prin acumularea de mutaŃii adiŃionale, la dezvoltarea cancerului (38
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
celulară exagerată. 76 Fig. 3.10. Efectele carcinogene ale fumatului (38) Studiile au arătat că efectele carcinogene ale nicotinei sunt dependente de factorul de creștere epidermal (EGF) și de ciclooxigenaza 2 (COX 2), cu rol dovedit în proliferarea celulară și mutageneză. Nicotina poate supresa apoptoza indusă de factorul de necroză tumorală, radiaŃiile ultraviolete sau chimioterapice, inclusiv pentru celulele tumorale apărute ca o consecinŃă a rolului carcinogen al fumatului. Un alt efect al nicotinei este favorizarea angiogenezei, cu rol în creșterea tumorală
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de ADN-ul celulei germinale; - testarea altor tipuri de alterări ale ADN-ului. Aceste teste furnizează dovezi mai mult sau mai putin indirecte. Rezultatele pozitive ale acestor teste, de regulă, trebuie să fie susținute de rezultate pozitive de la teste de mutageneza în vivo pe celule somatice, pe mamifere sau pe om [a se vedea categoria 3, de preferință metode ca acelea de la pct. 3a)]. 2(c) Teste în vivo care să indice efecte mutagene în celulele somatice ale mamiferelor [a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]