2,210 matches
-
în sunetul zurgălăilor, în strălucirea omătului, în aerul rece și ozonat al Dumbrăvii. Străbătând cei zece kilometri de alei veți regăsi în muzeu, într-un alai de fulgi de nea, atmosfera magică a iernilor de altădată”, spun reprezentanții Complexului Național Muzeal Astra. Pentru a vă plimba prin Dumbrava Sibiului în sanie trebuie să scoateți din buzunar 100 de lei pentru o oră.
Unde ne distrăm iarna aceasta? [Corola-blog/BlogPost/97059_a_98351]
-
români contemporani. Chipuri și taine“ (artist și curator Mircea Struțeanu), „Ion Luca Caragiale în grafica umoristică din România și Cehia“ (curator Nicolae Ioniță), „I.L. Caragiale în fotografii din spectacole, bancnote, cărți și timbre poștale, ediții princeps“ (curator Luminița Anghelescu, Complexul Muzeal Național „Curtea Domnească” din Târgoviște). La intrarea în Palatul Expozițional, publicul ceh va putea să descopere măiestria artei populare aduse de meșterii din zona etnografică Alba și de artiștii Ansamblul folcloric „Augustin Bena“ din Alba-Iulia, precum și expoziția „Anotimpurile satului tradițional
România invitată la Târgul Lumea Cărţii de la Praga [Corola-blog/BlogPost/97229_a_98521]
-
lunii - Costumele populare ale Smarandei Brăescu - Micro-expoziție Cadourile familiei Ceaușescu - Spectacol de fire dance - Micro-expoziție machete aeroplane și artizanat urban - Concurs de avioane de hârtie - PAPER AEROPLANE CONTEST - Ateliere de creație - pictură - Reconstituire istorico-militară Programul detaliat al evenimentelor cuprinde: Evenimente muzeale 19.00 - 24.00 - Vizite ghidate gratuite în expozițiile permanente Tezaur Istoric și Lapidarium Ghidajele vor avea durata de 45 de minute, numărul maxim de persoane admis fiind de 50. Ultimul acces în muzeu în dimineața zilei de 20 mai
Noaptea Muzeelor 2012 la MNIR [Corola-blog/BlogPost/97236_a_98528]
-
educație creativă unice pentru piața culturală românească. Punctul de pornire îl constituie clădirea și expoziția muzeului, iar modelul educativ constă în stimularea copiilor de a traduce aceste obiecte în muzică și mișcare. Totul are loc sub îndrumarea specialiștilor în educație muzeală și dans creativ și cu ajutorul instrumentiștilor care vor cânta și încânta audiența cu fragmente din lucrări cunoscute ale universului enescian. Sunt propuse mai multe tipuri de stimuli atent selectionați: obiectele prezentate în cadrul muzeului, elementele decorative ale clădirii, muzica și instrumentele
muzică şi mişcare pentru cei mici [Corola-blog/BlogPost/97230_a_98522]
-
pornit de la vizite pilot care au urmărit reacțiile copiilor asupra temelor și obiectelor prezentate. Ideea a venit din necesitatea de a le propune copiilor mici programe de muzică și mișcare, principalele pasiuni ale acestora. Și, cum suntem specialiști în educație muzeală, acest program nu se putea petrece decât într-un muzeu, Muzeul Național „George Enescu” fiind cel mai potrivit cadru pentru a ne juca instructiv și creativ cu instrumentele, cu sunetele, cu corpul și cu mintea, declară Raluca Bem Neamu - coordonatorul
muzică şi mişcare pentru cei mici [Corola-blog/BlogPost/97230_a_98522]
-
Muză. Muzică. Muzeu. vizează, pe lângă desfășurarea programelor de educație creativă în Muzeul Național „George Enescu”, atât dezvoltarea unui dosar pedagogic ca model de bună practică pentru muzee, cât și editarea unor trasee educative menite să faciliteze vizita copiilor. În ceea ce privește activitatea muzeală, consider că este o binevenită îmbogățire a paletei de activități ce se desfășoară în instituția noastră, dar și o provocare. Se poate vorbi copiilor despre Enescu, și cum? Cred că proiectul de față răspunde unor asemenea cerințe. declară Cristina Andrei
muzică şi mişcare pentru cei mici [Corola-blog/BlogPost/97230_a_98522]
-
Interviuri După o vară bogată în evenimente și turiști, Complexul Național Muzeal ASTRA pregătește o toamnă și mai încărcată. Despre ce evenimente este vorba și cum ne putem distra în muzeu, aflați de la Ovidiu Baron, reprezentatul muzeului sibian. Reporter: În satul românesc toamna se strânge recolta. Muzeul Astra ce recoltă are? Ovidiu
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
societatea de consum vestică încât ce-i al nostru nu ni se mai pare nici macar demn de ținut minte? ### Prea bun, prea că la țară! În Sibiu, de departe cel mai înfocat susținător la sărbătorii de Dragobete este Complexul Național Muzeal Astra. Instituția de cultură nu pierde niciun prilej pentru a mai organiza ceva care să marcheze în calendar sărbătoarea dragostei la români. Legenda spune că, Dragobetele este unul dintre fiii Babei Dochia, si este celebrat pe 24 februarie, această zi
Îndrăgosti-m-aș de sărbători! [Corola-blog/BlogPost/97590_a_98882]
-
de-a opta ediție a Festivalului ARTmania are loc în perioada 5-11 august 2013 și propune un program cultural variat, care se va desfășura în Sibiu în spațiile dedicate evenimentului: Piața Mare și Piața Mică, Muzeul Național Brukenthal, Complexul Național Muzeal Astra și Galeria Habitus. În acest an, concertele vor avea loc în zilele de 8, 9 și 10 august, în Piața Mare, Piața Mică și Bohemian Flow. Lineup- ul ARTmania 2013 este format din trupe de mare prestigiu internațional precum
ARTmania Festival Transylvania Sibiu 2013 [Corola-blog/BlogPost/97775_a_99067]
-
unei lentile, chiar și numai de aparat foto. O biserică uriașă tronează în mijlocul bazei militare a “pacificatorilor” ruși. Muzeul amenajat în incinta Cetății nu te lasă să-i uiți pe “eliberatori”: este plin de exponate sovietice. Modificările arhitecturale din cadrul complexului muzeal sunt masive, atât asupra zidurilor cât și în interiorul și în jurul cetății, unde sunt dispuși în grupuri statuare “fondatorii” ei, dintre care lipsesc, evident, voievozii români sau “moldoveni”, după alții. Copiii de școală primară sunt aduși să învețe o istorie falsificată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
Cercetătorii Muzeului Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște, reprezentați prin dr. Elena-Cristina Nițu, cercetător științific II, șefa șantierului, și dr. Ovidiu Cârstina, directorul muzeului, împreună cu 7 studenții și masteranzii de la Universitatea Valahia din Târgoviște (Marius Florică, Alina Căpățână, Florin Lupu, Sebastian Șerbănescu, Alexandru Mirică
Descoperire arheologică unică în cercetările din România [Corola-blog/BlogPost/94123_a_95415]
-
7 studenții și masteranzii de la Universitatea Valahia din Târgoviște (Marius Florică, Alina Căpățână, Florin Lupu, Sebastian Șerbănescu, Alexandru Mirică, Alberto Nițu, Marian Leu), un absolvent de la Universitatea de Vest din Timișoara (Remus Dincă) și un cercetător științific de la Complexul județean muzeal Neamț (Constantin Preoteasa), sub coordonarea prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, au făcut în șantierul arheologic de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț cea mai importantă descoperire arheologică din România, prin dezvelirea unicei statuete de peste 20.000 de ani vechime. Ea face parte din
Descoperire arheologică unică în cercetările din România [Corola-blog/BlogPost/94123_a_95415]
-
etc. Cercetările mai continuă câteva zile, încât nu sunt excluse alte surprize. Menționăm că cercetările din acest an, în lipsa fondurilor care trebuiau să vină de la Ministerul Culturii, s-au desfășurat prin contribuția financiară a Asociației ”Geto-Dacii” și a Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște.” Dr. cercetător Elena Nițu și Prof. univ. dr. Marin Cârciumaru
Descoperire arheologică unică în cercetările din România [Corola-blog/BlogPost/94123_a_95415]
-
propriului pământ, sfințit prin sânge de vitejii arcași ai lui Ștefan cel Mare?” Cine, totuși, sunt ocupanții? Or, e clar ca bună ziua că nu românii, care au stăpânit de veacuri această gură de rai. Scunde sunt informațiile și puține exponatele muzeale referitoare la perioada de administrare românească. Lipsesc complet și cele legate de Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Majoritatea acestor relicve, expuse în sălile Muzeului Etnografic din Cernăuți, cu ocazia aniversării a 150-a de la înființare, datează
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
din lume, ARD - Munchen. Spectatorii care vor veni miercuri, 25 februarie, orele 19, la Palatul Suțu și al căror acces va fi liber, vor avea prilejul întâlnirii cu o imagine plină de speranță a viitorului nostru. SERVICIUL RELAȚII PUBLICE, ÎNDRUMARE MUZEALA ȘI ORGANIZARE EXPOZIȚII
Concert al elevilor Școlii de Muzică şi Arte Plastice „Iosif Sava” la Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/93690_a_94982]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea, artizanul muzeului revitalizat după 1990: „Am
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
tradițională în contextul mai larg al culturii europene, pe care muzeul își propunea astfel s-o ilustreze. Pentru că „omul „european” a existat cu adevăra prin țăran. Muzeul nostru va fi o privire integratoare asupra omului european”. („Rosturi”, 1992). Constituirea patrimoniului muzeal, ca cerință primordială pentru existența unei instituții de acest gen, s-a conturat încă din vremea începuturilor sub semnul augural dat de directoratul lui Alexandru Tzigara-Samurcaș. Piesele „de inventar” sunt numeroase și diverse și însumează colecții de obiecte funcționale ori
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
gen, s-a conturat încă din vremea începuturilor sub semnul augural dat de directoratul lui Alexandru Tzigara-Samurcaș. Piesele „de inventar” sunt numeroase și diverse și însumează colecții de obiecte funcționale ori de artă populară din diferite regiuni ale țării, patrimoniul muzeal fiind bogat, divers și bine organizat. Conservarea obiectelor expuse este evidentă prin asigurarea unor condiții de păstrare în săli dotate cu un sistem de iluminat și unul de încălzire proiectate să protejeze colecțiile. Restaurarea obiectelor de patrimoniu este asigurată de
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Acționând ecranul informativ, acesta poate afla numărul obiectelor/colecțiilor deținute, numărul obiectelor expuse etc., un element esențial, util și modern, în care situează instituția în rândul muzeelor europene de profil. În ceea ce privește cercetarea patrimoniului, preocările pentru permanenta investigare științifică a fondului muzeal existent, precum și pentru dezvoltarea lui se regăsesc în lucrările științifice realizate de specialiștii muzeului, în volumele de prezentare și broșurile editate în vederea popularizării. Muzeul Țăranului Român răspunde acestor exigențe, din rândul cercetătorilor săi evidențiindu-se etnologi de renume, precum Costion
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
proiectele, derulate cu o admirabilă frecvență și calitate aplicativă, au consolidat renumele instituției, devenită reper în peisajul mezeal românesc. Dincolo de atelierele de creativitate, de Școala satului, Observator vizual și Etnophonie, activități cu caracter cvasipermanet marchează existența și fac vizibilă construcția muzeală - târguri de sezon, cu participarea unor meșteri populari și a unor artizani, dar și conferințe și simpoioane științifice pe teme de specialitate, alături de proiecții de film la Noul Cinematograf al Regizorului Român. Diversitatea și consecvența cu care sunt organizate aceste
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
și scopul instituțional major al conservării culturii noastre tradiționale. Muzeul Țăranului Român se constituie ca o structură complexă, gândită să implice vizitatorul, făcându-l părtaș la actul cultural pe care i-l propune. Astfel, strategia pe care o presupune oferta muzeală are în vedere coparticiparea, efortul interpretativ al privitorului, răsplătit prin revelația unui mod de amplasare a obiectelor și de tematizare a incintelor cu totul originale. * După ce străbate intrarea somp tuoasă, marcată, în planul al doilea, de prezența unei porți impresionante
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
munți, nori...(„Rosturi”, 1992, citat pe site-ul muzeului). Sala a doua, „Fast”, își întâmpină privitorul, propunându-i aceeași dispunere rarefiată a obiectelor și ansamblurilor, în vederea sugerării unei duble semnificații: pe de o parte evidențierea elementelor prezentate, în continuitatea discursului muzeal început în prima sală, pe de altă parte sugestia unei respirații spațiale, specifice culturii țărănești, omul tradițional eliminând surplusul de obiecte în favoarea necesarului și suficientului. Apar aici fragmente de instalații, furci, covoare expuse vertical, toate adăpostite de arcade pictate manual
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
cu geam-vitraliu), pe care-l regăsim la vechile mănăstiri - unică formă de contact al culturii populare cu cea savantă în trecut. Turul virtual propus pe site-ul muzeului reproduce aici o istorioară legată de achiziționarea ferestrei care a devenit obiect muzeal, alunecând la sfârșit spre parabolă, așa cum avea să se întâmple și cu troița care face obiectul central al privirii într-o altă sală de la parter. Peste tot s-a urmărit însă esențializarea simbolurilor constituite de fiecare obiect muezal, încadrarea într-
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
elemente caracteristice reprezentărilor iconografice populare - trinitatea reprezentată zoomorf, antropomorfizarea entităților angelice, triunghul încadrând ochiul divin. „Trecerea spre sala Icoane, după cum spunea Horia Bernea, presupune o diminuare continuă a materialității: o fragilizare a materialului, o descreștere a densității, definind un concept muzeal original” în peisajul românesc de specialitate. Periplul vizitatorului se încheie, la parterul clădirii, cu trecerea prin Școala satului, spațiu dedicat desfășurării atelierelor organizate de muzeu, dar și proiecției de filme documentare, audițiilor muzicale ori popasului în vederea răsfoirii unor albume și
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]