38,366 matches
-
mai pot intra în baie, cu excepția acelei prime jumătăți de oră de eșec. Am dinții și părul murdare. La autopsie, aș puți. Nimeni n-ar vrea să mă mănânce, sunt sigur. Cum e afară? Există un afară? Sunt încuiat, mort, muzeu impenetrabil al poftei mele. Aceasta este singurătatea brutală a constipației, iată cum ajunge lumea la pierzanie. Ești gata să mizezi totul pe un râu, pe o baie în pielea goală în fața Catherinei Tekakwitha și pe lipsa oricărei promisiuni. Traducere de
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
încă o ediție a simpozionului. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume se lucrează la constituirea primului muzeu privat de artă contemporană. Cei șase participanți, Mircea Bochiș, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Mira, Dumitru Radu și Aurel Stâncă Olteanu, chiar dacă aparțin unor generații diferite și au o prezență publică foarte diferită și ea - Nicolae Mira și Aurel Stâncă
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Acum, ca și în edițiile trecute, au fost invitați patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
administrative!): și-a amplasat lucrările, deocamdată din ultimile două ediții, pe proprietatea sa de șapte hectare de poieni și pădure, într-un cadru natural absolut copleșitor, cam la treizeci de kilometri de oraș, acolo unde se va construi și sediul muzeului, și un complex culturalo-turistic de nivel european. Scoase și din spațiul restrîns al punctului de lucru de la fabrica de marmură de la Cărbunari, dar și din orizontul proprietății publice, din acela al privirilor mărunte și al grimaselor meschine, aceste lucrări au
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
Ajutat, așadar, chiar de către ostilitatea factorilor de putere, Victor Florean a făcut primul pas hotărît către concretizarea celui mai îndrăzneț și mai spectaculos proiect cultural, proiect care pentru multă lume părea, acum cîțiva ani, o romantică și ingenuă utopie: un Muzeu de artă contemporană. 2002 sau încheierea unui ciclu Spre deosebire de anii precedenți, dar la fel ca în cel precedent, și la actuala ediție au participat doar patru sculptori: Mircea Bochiș și Traian Moldovan din Baia Mare, Ioan Mihele din Oradea și Gheorghe
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
vai!) că sunt și scriu în literatura română. Altfel, când am prilejul să fiu o zi-două în București, numaidecât mă bucur, descind în localele (e un plural sărac, un dual, căci e vorba doar despre restaurantul Uniunii și de terasa Muzeului Literaturii) frecventate de scriitorii bucureșteni (între care mulți sunt pro-veniți din provincie) și mă bucur să-i revăd, să-i ascult, să-i încurajez, să-i îmbrățișez prietenește. Vă mai amintiți cum ați început să scrieți? Dar poezie? Cum erau
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
Cristian Teodorescu M-am dus acum vreo cinci ani la Muzeul Țăranului Român să-i iau un interviu lui Horia Bernea. Ratez întîlnirea. Dl director vă cere scuze - a părut ceva neașteptat în program... Cum și în programul meu se ivise o oră cu care nu știam ce să fac, încep
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
iau un interviu lui Horia Bernea. Ratez întîlnirea. Dl director vă cere scuze - a părut ceva neașteptat în program... Cum și în programul meu se ivise o oră cu care nu știam ce să fac, încep să mă preumblu prin muzeu. Mă feream de sălile cu vizitatori în ele și mă intersectez cu o persoană care părea de-a casei: o femeie pe care parcă o cunoșteam, parcă mă cunoștea și ea. Scundă, grăsuță, voce plăcută și cu niște ochi de
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
fiu sigur că era ea. Există cameramani de televiziune care aleg unghiuri de filmare "artistice", încît și oameni pe care îi cunoști foarte bine ți se par de nerecunoscut. Aflasem că ea, Irina Nicolau, e un fel de enciclopedie a Muzeului Țăranului, citeam ce se scria în reviste, minunîndu-mă că nu pică niciodată în lațul stilului doct. De-abia după ce am văzut-o acolo mi-am dat seama că trăia în două lumi la fel de vii pentru ea și pe care le
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
Focul viu, rudenia și ritualurile ei în Carpați, și cea proaspăt ieșită în traducere românească, publicată doar cu doi ani în urmă, la Presses Universitaires de France. La data primei sale vizite la noi, Dl Jean Cuisenier era deja directorul Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare, întemeiat la apelul lui André Malraux în 1968, și avea o prestigioasă activitate de cercetător și profesor, ale cărei repere s-au îmbogățit semnificativ pe parcurs - la Consiliul Național al Cercetării Științifice, ca asistent în sociologie
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
director al Uniunii Internaționale de Științe Antropologice și Etnologice (1979-1981), director al Centrului de Etnologie Franceză (1968-1984), președinte (1979-1981) și vicepreședinte (1981-1989) al Societății Internaționale de Etnologie Europeană și de Folclor, președinte (1981-1986) și președinte de onoare (1986) al Asociației Muzeelor de Agricultură din Franța. Numeroase volume ilustrează, în afară de cele citate, îndelungatele sale cercetări în domeniul etnologiei: Economie și înrudire (1975), Arta populară în Franța (1975), Europa ca arie culturală (1978), Povestiri și povești populare din Normandia (1980), Etnologia Franței (1986
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
povestirii de întâmplări semnificative. Mi-a plăcut, în scrisul și în vocea sa, o anume franchețe și simplitate a tonului, modul foarte direct de a comunica, o superioară, înțeleaptă seninătate a privirii îndreptate asupra unei lumi care trece inevitabil către Muzeu, dar nu înainte de a-și fi lăsat și în noi urmele unor tipare de adâncime, lumina câtorva Exemple. Marea Dv. carte, Mémoire des Carpathes, a apărut de curând în românește la Editura Echinox din Cluj. Este, cred, o excelentă ocazie
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
de treizeci de ani în urmă, pentru a vedea în ce condiții am ajuns să mă întâlnesc cu România și să mă interesez de ea, pot spune că datorez acest fapt unor împrejurări oarecum neobișnuite. Fusesem numit atunci director al Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare din Franța, de către André Malraux, și am vrut să organizez un congres al Societății Internaționale de Etnologie și Folclor. Or, președintele acestei societăți era Mihai Pop, foarte mare lingvist și semiotician, pe care-l cunoscusem ceva
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
scufund în administrația universitară, trebuia neapărat să lucrez pe teren. Atunci, Mihai Pop mi-a deschis brațele și mi-a spus: "Veniți la noi și veți vedea! Tot ce ați observat în Franța, toate colecțiile pe care le conservați în muzeele Dv., ce corespund unei stări a civilzației care în Franța a intrat probabil în istorie și nu mai e câtuși de puțin vie, toate acestea le veți revedea, regăsi, observa, veți putea lua parte la viața populației românești, dacă vă
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
fost închiderea și, prin urmare, menținerea ei oarecum artificială... O dată cu căderea regimului comunist, când totul se schimbă, explodează, se extinde radioul, discul, televiziunea, ansamblul elementelor vieții culturale vechi e complet transformat. Se poate spune, deci, că această civilizație intră în muzeu. Cum priviți acest fenomen de "muzeificare" a ceea altădată fusese foarte viu și care mai rămâne astfel doar fragmentar în comportamente, ritualuri etc. E ceva care trebuie acceptat, vă întristează asemenea fenomene? Nu sunt deloc trist și nu am nici un
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
lor să facă acest lucru. în măsura în care, în Franța, sunt solidar cu concetățenii mei, am încercat, într-un anume fel, să le dau concursul. Aceasta înseamnă să redefinim raportul dintre cetățenie, naționalitate și etnicitate. Și să redefinim, poate, și raportul dintre muzeu și viață... Pentru că aveți o mare experiență, ca fost director al Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare din Paris, veți fi resimțit cu putere aceste schimbări, care duc și la modificări în raportul dintre ceea ce se așează în muzeu și ceea ce
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
mei, am încercat, într-un anume fel, să le dau concursul. Aceasta înseamnă să redefinim raportul dintre cetățenie, naționalitate și etnicitate. Și să redefinim, poate, și raportul dintre muzeu și viață... Pentru că aveți o mare experiență, ca fost director al Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare din Paris, veți fi resimțit cu putere aceste schimbări, care duc și la modificări în raportul dintre ceea ce se așează în muzeu și ceea ce se află în viață, ceea ce e viu și ceea ce e mort, ceea ce
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
raportul dintre muzeu și viață... Pentru că aveți o mare experiență, ca fost director al Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare din Paris, veți fi resimțit cu putere aceste schimbări, care duc și la modificări în raportul dintre ceea ce se așează în muzeu și ceea ce se află în viață, ceea ce e viu și ceea ce e mort, ceea ce e arheologie și prospecțiune vie în spațiul tradițiilor. Cum vedeți acum aceste raporturi între muzeul tradițiilor populare și viața acestor tradiții? Cred că un muzeu - și
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
duc și la modificări în raportul dintre ceea ce se așează în muzeu și ceea ce se află în viață, ceea ce e viu și ceea ce e mort, ceea ce e arheologie și prospecțiune vie în spațiul tradițiilor. Cum vedeți acum aceste raporturi între muzeul tradițiilor populare și viața acestor tradiții? Cred că un muzeu - și aici aș prelua cu păcere o afirmație care le-a părut multora paradoxală, atunci când au auzit-o, și ea aparține lui Lévi-Strauss - , cred că un muzeu e făcut în
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
în muzeu și ceea ce se află în viață, ceea ce e viu și ceea ce e mort, ceea ce e arheologie și prospecțiune vie în spațiul tradițiilor. Cum vedeți acum aceste raporturi între muzeul tradițiilor populare și viața acestor tradiții? Cred că un muzeu - și aici aș prelua cu păcere o afirmație care le-a părut multora paradoxală, atunci când au auzit-o, și ea aparține lui Lévi-Strauss - , cred că un muzeu e făcut în primul rînd ca să conserve niște obiecte. El nu e făcut
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
aceste raporturi între muzeul tradițiilor populare și viața acestor tradiții? Cred că un muzeu - și aici aș prelua cu păcere o afirmație care le-a părut multora paradoxală, atunci când au auzit-o, și ea aparține lui Lévi-Strauss - , cred că un muzeu e făcut în primul rînd ca să conserve niște obiecte. El nu e făcut pentru public. E făcut pentru operele care, în ele însele, concentrează o pluralitate de semnificații și o putere de a dărui sens care le depășește materialitatea. Aceste
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
conserve niște obiecte. El nu e făcut pentru public. E făcut pentru operele care, în ele însele, concentrează o pluralitate de semnificații și o putere de a dărui sens care le depășește materialitatea. Aceste obiecte își au locul lor în muzee și merită să fie conservate și transmise din generație în generație, pentru că generațiile succesive vor extrage din ele mijloace de înnoire a sensului. Aceasta e funcția fundamentală, primordială, a Muzeelor Artelor și Tradițiilor Populare, dacă aceste muzee sunt concepute altfel
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
le depășește materialitatea. Aceste obiecte își au locul lor în muzee și merită să fie conservate și transmise din generație în generație, pentru că generațiile succesive vor extrage din ele mijloace de înnoire a sensului. Aceasta e funcția fundamentală, primordială, a Muzeelor Artelor și Tradițiilor Populare, dacă aceste muzee sunt concepute altfel decât niște antrepozite a tot soiul de obiecte provenite din viața cotidiană. Este vorba, deci, de obiecte. Când vorbim despre practici, lucrurile stau cu totul altfel. E limpede că muzeul
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
locul lor în muzee și merită să fie conservate și transmise din generație în generație, pentru că generațiile succesive vor extrage din ele mijloace de înnoire a sensului. Aceasta e funcția fundamentală, primordială, a Muzeelor Artelor și Tradițiilor Populare, dacă aceste muzee sunt concepute altfel decât niște antrepozite a tot soiul de obiecte provenite din viața cotidiană. Este vorba, deci, de obiecte. Când vorbim despre practici, lucrurile stau cu totul altfel. E limpede că muzeul nu are cum să conserve niște practici
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
Muzeelor Artelor și Tradițiilor Populare, dacă aceste muzee sunt concepute altfel decât niște antrepozite a tot soiul de obiecte provenite din viața cotidiană. Este vorba, deci, de obiecte. Când vorbim despre practici, lucrurile stau cu totul altfel. E limpede că muzeul nu are cum să conserve niște practici ca atare. Caracteristică pentru o practică este contribuția sa la funcționarea societății și, prin urmare, la menținerea transformărilor care regizează această funcționare. Practicile sociale, artistice, de expresie, practicile tehnice se inserează în societate
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]