232 matches
-
da Vinci (1452-1519), artist al Renașterii europene. 80 Armand, duce de Guiche (1879-1962), membru al Academiei de Științe a Franței. 81 Agénor, duce de Grammont (1851-1921), tatăl celui de mai sus. 82 Winnaretta Singer, prințesă Edmond de Polignac (1865-1943), renumită muziciană, al cărei salon din Paris era foarte cunoscut. 83 Prințul Charles-Louis de Beauveau-Craon (1878-1942), cu care Martha Bibescu a avut relații intime în anii 1909-1912. 84 Ducele și ducesa de Rohan, prieteni ai Marthei Bibescu. 85 Celebră prințesă, al cărei
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Königliches Konservatorium din Leipzig, unde are șansa de a studia cu Hans Sitt, Max Reger, Fritz Kreisler. Anii petrecuți în străinătate o așază, norocos, sub protecția lui Paul Zarifopol (rezident la acea dată în Germania), în a cărui casă tânăra muziciană îi va întâlni uneori pe I. L. Caragiale, Al. Vlahuță, Panait Cerna, B. Delavrancea. Încheia Conservatorul în 1913 răsplătită cu un premiu „Mendelsohn”, i se prevedea un viitor ca violonistă, carieră brusc zădărnicită de război. Revenind în țară și numită profesoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
sunt diferite. Pentru ele, proprii copii au întotdeauna dreptate". În timpul liber fata ia lecții de pian. Ne spune că și asta este o idee a mamei sale. Totuși i-ar place ca într-o bună zi să ajungă o adevărată muziciană. Însă referitor la propriul viitor, Ioana are idei foarte clare. Dorește să se înscrie la o facultate de modă iar privind-o înțelegem de ce. Mirela, este mai mică, are 14 ani. A parcurs școala elementară în România iar gimnaziul în
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Claudio era puternic, frumos, un muzician uluitor. Țin minte că au scris în ziare că mai mult și mai mult am plăcut Nicolai și cu mine. Domingo cânta minunat, nimic de zis, iar de Gundula au spus că e superbă, muziciană, rafinată, elegantă, o mozartiană desăvârșită, dar... să-l lase pe Verdi în pace! — Abbado v-a rugat să cântați Marie din Wozzeck? — Da. "Viorica, te rog, atât de mult îmi doresc să fac opera asta cu tine!"... "Claudio, nu e
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să își pună pietroaiele pe el și să urce cu liftul. Era un băiat înalt, frumos, cu voce nu rea, dar bun pentru comprimari, pentru că n-avea vână. Facem premiera, totul minunat, a doua zi să vedem ziarele! "Viorica Cortez, muziciană, bla bla bla bla și Lajos Kozma, ce artist fin, muzician până în vârful unghiilor și ce voce frumoasă!" Îți dai seama, textul fusese scris după generală! Am râs cu toții. — Dirija Bruno Maderna. — Îl adoram, o mare personalitate! — Apoi Aida, cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
încă pianistă, auzeam despre vocile românești care făceau furori peste hotare: Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici, Magdalena Cononovici, și, fără doar și poate, Viorica Cortez. Aceste nume și minunile pe care le realizau în lume se înfățișau ochilor mei de adolescentă muziciană ca niște simboluri pentru reușita talentului, peste și chiar fără granițe, ca niște eroine ale scenei și ale Artei. S-a înfiripat în mine încă de atunci un fel de dor de a le ajunge, de a le cunoaște, de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
V. G. Popa, pentru lectură paralelă, alături de mine. Vom fi astfel în măsură să ne facem o imagine completă asupra creației artistice a Doinei Bucur. Pe măsură ce vom citi caietele vă vom împărtăși și impresiile noastre. 81 Doina Bucur, poetă, romancieră, muziciană. Absolventă a Conservatorului din Leipzig, la clasa de vioară a lui Hans Sitt. Oaspete obișnuit în casa criticului Paul Zarifopol, din Leipzig, unde l-a întâlnit pe I. L. Caragiale, Vlahuță și Panait Cerna, venit în Germania pentru doctorat. În corespondență
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
, Raymonde (13.XI.1892, Focșani - 1962, București), poetă. Este fiica Zeliei (n. Tulea) și a lui Edmond Hanard, inginer de origine belgiană. Apariția unui volum de poezii, Cartea dimineții (1939), aparținând muzicienei H., soția sculptorului O. Han, cu temeinice studii de pian la Berlin (unde a și trăit multă vreme), a surprins, dacă nu a constituit de-a dreptul o revelație. Înainte de a fi incluse într-o carte proprie, câteva dintre poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287403_a_288732]
-
în medicina experimentală. A văzut lumina zilei la 12 iulie 1920 în Iași, în casa tatălui său - prof. Dr. Andrei Trosc - primul chirurg român de ortopedie infantilă, organizatorul de terapie a tuberculozei osteo-articulare la copil și adolescent. Mama sa, distinsă muziciană și apreciată mezosoprană, i-a transmis fiului dragostea pentru frumos și armonie. În casa părintească a cunoscut personalități remarcabile ale culturii românești din perioada interbelică: pictorii Octav Băncilă și Aurel Bordenache, compozitorul Alexandru Zirra, frații Teodoreanu și mulți alții. În
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Festivalul internațional "Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș", Alex Cetățeanu ne prezintă premiile care s-au acordat la sfârșitul celei de a XIII-a ediții a Festivalului Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș. Astfel, "Rita Dahl din Finlanda, poetă, traducătoare, jurnalistă și muziciană, care ne-a ținut și un concert superb, a fost nominalizată la această categorie, dar nu se puteau decerna două premii"657. Este vorba de acordarea premiului internațional "Orient-Occident" pentru artă, atribuit în final Paulei Barbu, profesor universitar. Despre același
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dacă femeile își justifică reputația lor europeană de frumusețe. Totuși, ospitalitatea cordială ce ne-a fost oferită într-una dintre cele mai bune case ne-a pus în legătură cu două surori, două femei fermecătoare, la fel de elegante pe cât erau de bine crescute, muziciene strălucite, făcând onorurile caselor lor cu o grație princiară. Dacă le judecăm pe absente după gazdele noastre, renumele ieșencelor e bine meritat. În acest oraș de lux, demimondenele ar trebui să fie în vogă; să nu ne facem iluzii: ele
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ajungă la public. Le suntem recunoscători pentru acest sfat bun. Avea cui semăna. Bunica sa, Wilhemina, studia cu pricepere poeți de toate limbile, traducea din Gellert în franceză, coresponda cu Wieland și scria psalmi. O altă înaintașă, prințesa Charlotte, era muziciană, pictoriță și poetă: i se cunoaște o culegere poetică, Lieder einer Einsamen ( Liedurile unei singuratice). Pe deasupra, gustul, iubirea și simțul naturii erau în sângele acestei familii. Unchiul Maximilian a fost un celebru explorator și a întreprins în America misiuni științifice
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de un an, după ce a fost invitată într-o "frăție" a gheișelor de către Kumi Miyamoto, o gheișă care, alături de sora ei, moștenește o "okiya" /casă de gheișe/ în Izu-Nagaoka, condusă de mama lor. Conform DEX, gheișa este descrisă ca dansatoare, muziciană și cântăreață japoneză cu o educație rafinată, care este angajată la anumite reuniuni pentru a distra bărbații prin conversație, muzică și dans, putând juca și rolul de gazdă Inițial, românca a fost reticentă față de ofertă, temându-se că nu ar
O româncă, singura gheişă străină acreditată oficial de către o asociaţie a gheişelor din Japonia () [Corola-journal/Journalistic/69408_a_70733]
-
orchestre europene e pavat, pentru Roxana, cu mii de ore de studiu, un munte de tenacitate, o mare de sacrificii și... un strop de noroc. Nimic din chinul acestui drum n-a lăsat semne în alura de top-model a tinerei muziciene pe care, văzând-o pe stradă, ți-o imaginezi mai ușor pe podiumul show-urilor de fashion, decât într-o rigidă orchestră germană de simfonic, în ținută alb-negru, componentă ideală a unei mașinării muzicale fără cusur. Râde ea însăși, cu
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
lume Sunt două pârghii care mișcă firea: Mult, datoria; și mai mult, iubirea. (Traducere de Grete Tartler) 1 Ducesa Anna Amalia de Brunswick- Wolfenbüttel, 1739 - 1807, care administrase ducatul după moartea soțului, în perioada minoratului fiului Karl August, era o muziciană desăvârșită, iubind arta și literatura; în afară de Goethe a atras multe personalități culturale la Weimar, între care Herder, Schiller, Wieland. Printre compozițiile ei se numără singspielul pe text de GoetheErwin și Elmire. Ettore Ghibellino, în volumul J.W. Goethe und Anna
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
și Amalia Teglas și sunt amândouă foarte talentate, e doar o coincidență de nume, unica lor familie comună fiind muzica, pe care o slujesc cu vocație și pasiune. Împreună cu oficiul diecezan de muzică sacră din cadrul Episcopiei romano-catolice Timișoara, cele două muziciene invită publicul duminică, 2 februarie, de la ora 19, la Biserica Millenium din cartierul Fabric, la un Concert caritabil de vioară și orgă. Eveniment muzical cu adevărat tentant, judecând după programul foarte interesant pe care îl propune. Vor cânta din J.S.
Agenda2003-5-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280640_a_281969]
-
naratoare este aceea a liceeanului Tin, violonist în formare, venit din provincie la București să-și petreacă vacanța de vară în locuința unchiului Alexandru și a verilor săi, urmând tot atunci să ia lecții de vioară de la o fostă mare muziciană acum în retragere. Cealaltă voce naratoare este a unui om din generația matură, juristul Șerban Strava, și el provincial găzduit temporar în aceeași casă a unchiului Alexandru, unchiul lui Tin pentru că lui Strava îi este cumnat. Între mai toate personajele
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
de psihologia tip Wilhelm Wundt-Alfred Binet. În ciuda propriei voințe de a sta în umbră, de a se subordona normelor stricte ale Orfelinatului, Cecilia reușește să se impună cititorului ca o personalitate accentuată nu doar în sensul talentului deosebit de violonistă și muziciană, recunoscut de însuși Vivaldi, ci și al caracterului din care derivă un adevărat Weltanschauung, o adevărată concepție despre viață și lume. Memorabilă este pledoaria ei de feministă avant la lettre. De multe ori, prin judecățile de valoare de-a dreptul
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
fi fost aceasta ambiția scripturală a lui Tiziano Scarpa, cea de a ne oferi o carte-partitură de versete, paragrafe încrustate de metafore evocatoare, expresive? Decisivă pentru evoluția personajului Cecilia este venirea la Pietŕ a maestrului compozitor Vivaldi. Ea este o muziciană deja formată de vreme ce simte noutatea compozițiilor noului profesor, ca de pildă acel parfum de femeie sau chiar, păstrând proporțiile, alchimia preparării miresmelor profesată de protagonistul ucigaș-sinucigaș din Parfumul de Suskind: "Don Antonio a scris un concert unde se simte spumegând
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
astfel; preotul refuzase - de aceea căpătase pe deasupra și numele de Maria - cel care de drept aparține oricărei femei creștine - spusese tot preotul." Străina, cu derivatul Ina, ajunge în casa Elenei Drăgănescu adusă de Marcian, numit de Ina "Maestrul". Ea însăși muziciană - dintr-un fragment aflăm că Ina este o pianistă foarte dotată. După nefericitele întâmplări din viața ei (traiul cumplit lângă un om aproape nebun, cu care fusese căsătorită de timpuriu), Ina "se dedicase muzicii, cum te arunci în brațele cuiva
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
simfonic, anume Orchestra Europeană "Unisono". Este marele eveniment al actualului debut de sezon muzical. Orchestra este formată din tineri instrumentiști, este susținută de fundația cu același nume, de Corporația MTS Leasing, și este animată prin consecvența Sylviei Schlie-Petre, ea însăși muziciană. Domnia sa înțelege faptul că activitatea economică profitabilă se umanizează, literalmente, atunci când întâlnește valorile cu totul speciale oferite de mulți dintre tinerii noștri artiști muzicieni. Câțiva au fost protagoniștii acestei spectaculoase seri de muzică. În primul rând dirijorul Horia Andreescu, acest
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
cu fantome, cu blesteme și blestemății sau doar cu infidelitatea consortului și care uneori izbutesc să se trezească și să se regăsească. Dar Ludmila Petrușevskaia are și preocupări extraliterare: este pictoriță, cu peisaje și nuduri expuse în marile muzee și muziciană (compune mai ales pentru uz propriu), iar în apropierea vârstei de 70 de ani, s-a lansat cu răsunător succes într-o carieră neașteptată: a devenit o cântăreață de anvergură internațională, dă spectacole atât în cabarete cât și pe scene
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
plecare, cîțiva cenacliști i-au condus pe scriitori la tren. într-o scurtă conversație cu Nina Cassian, poeta m-a întrebat pe neașteptate: - Nu erai și dumneata în fanfara care ne-a salutat la sosire? - Mă tem că, pentru o muziciană ca dumneavoastră, fanfara suna destul de prost. - Dumneata însă erai în nota justă, a replicat, glumeț, poeta. Mai există undeva, în lumea de astăzi, vreun oraș unde poeții, la coborîrea din tren, sînt întîmpinați cu muzică de fanfară? Dacă da, sînt
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
rol, Valentin Racoveanu (Spoletta), Daniel Filipescu (Sciarrone) și Florin Simionca (temnicerul) au avut o prestație onorabilă. Impresionant a fost copilul Alexandru Costea, în pastorul. La pupitrul dirijoral am reîntâlnit-o cu plăcere pe mai vechea noastră cunoștință Keri-Lynn Wilson, o muziciana permanent preocupată în a-și perfecționă modalitățile de interpretare și de cunoaștere stilistica a unor partituri. Știe să asculte interpreții, ea însăși cântă alături de ei, ceea ce ni se pare un gest de implicare majoră în actul creator muzical. Că de
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
zăpăcita de jurnalele de modă pariziene da cele mai neverosimile rezultate!". Pantofii scumpi și eleganți stau pe același plan cu arta plastică: "Sufletul meu drag - pantofii îmi vin bine! Capul făcut de Militza e remarcabil!!". Lumea în care se mișcă muziciana e cea mai bună dintre toate lumile posibile, atît de încîntătoare, încît sforțările de maliție sfîrșesc prin a nu mai avea efect, dizolvîndu-se în voluptate: "Nu știu dacă ți-am povestit despre dineul meu de vineri. Eram nouă, cu tot cu Zarifopolii
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]