355 matches
-
Porumbescu din București. Începând cu 9 noembrie 1965 până pe 01 noembrie 1967 este angajată ca cercetător științific la Institutul pentru Istoria Artei al Academiei pentru științe sociale și politice din București. În 1967 participă cu contribuții proprii la congresele de muzicologie din Liubliana (Iugoslavia) și Roma (Italia). In 1968 studiază manuscrisele muzicale rusești cu notație muzicală pe bază de neume din biblioteca Vaticanului. Între 1 octombrie 1970 și 30 iunie 1972 este angajată ca cercetător științific la Universitatea Köln (Director: Prof.
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
(n. Frasinu-Giurgiu, 6 octombrie 1956) este un profesor de muzică, regizor muzical și compozitor român. Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, absolvit în anul 1980, cu media 10,00 , <br> Facultatea - Pedagogie muzicală, Compoziție, Muzicologie, <br> Secția - Pedagogie muzicală, <br> Dublă specializare: Muzică vocală și instrumentală (pian) Începând cu anul 1975, a activat în coruri de cameră precum: Atheneum, Musica Sacra, Divina Armoniae- cu care a susținut numeroase concerte și a participat la festivaluri internaționale
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
Români. Între 1949-1953 ajunge cercetător științific și apoi șef de sector (1954-1968) la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei R.P.R. din București. Între 1966-1971 este conferențiar la catedra de folclor a Conservatorului din Iași. În 1970 devine doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj-Napoca cu teza "Lăutarii din Clejani". A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radio-televizate. A participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară ("Muzica", "Revista de Folclor", "Studii de muzicologie", "Cercetări de muzicologie", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii" etc.) și din străinătate (Franța, Italia, Polonia, Bulgaria ș.a.). A fost distins și încununat cu numeroase de premii, decorații și titluri, datorate activității sale științifice:
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară ("Muzica", "Revista de Folclor", "Studii de muzicologie", "Cercetări de muzicologie", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii" etc.) și din străinătate (Franța, Italia, Polonia, Bulgaria ș.a.). A fost distins și încununat cu numeroase de premii, decorații și titluri, datorate activității sale științifice:
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
(n. Moraru, 27 mai 1947, București, d. 9 ianuarie 2011) a fost o compozitoare și pianista română, doctor în muzicologie și profesoara universitară la Universitatea Națională de Muzică din București. "“Liana Alexandra este considerată drept cel mai important compozitor român al generației ei. Limbajul ei componistic este bogat, de la tehnică aleatorica și cea a clusterelor la melodica de amplu lirism
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
Ferneyhough și Morton Feldman. Bursă în cadrul “Internațional Visitor Leadership Program” oferită de United States Information Agency (USIA), UȘ State Department și de Institute for Internațional Education (IIE) la Universitățile Stanford, Urbana-Illinois și Michigan (1983). În 1994 a obținut doctoratul în muzicologie ("SUMMA CUM LAUDE") la UNMB, cu teza "Componistica muzicală - un inefabil demers între fantezie și rigoare aritmetică și geometrica". Începând din 1971 a predat la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa de compoziție, orchestrație și forme muzicale. A
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
de heterofonie și de muzica electronică. Timp de mulți ani, a predat compoziția la Conservatorul din București. A fost membru titular al Academiei Române și doctor honoris causa al Academiei de Muzică din Cluj. A obținut Premiul Herder (1994), premiul pentru muzicologie al Academiei Franceze (1972) și numeroase alte distincții. Niculescu a fost membru al U.C.M.R. și al S.A.C.E.M. (Paris). Între anii 1941 și 1946, Niculescu a studiat la Academia Regală de Muzică din București. S-a reprofilat apoi
Ștefan Niculescu () [Corola-website/Science/307246_a_308575]
-
Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1994 "Muzicieni români - pagini epistolare", în: Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VII. 1993. București, Edit. Academiei Române, 1996 În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional, îndeosebi prin inițierea seriei "Izvoare ale muzicii românești" (1976), cu secțiunile "Documenta" (surse publicate în facsimile) și "Transcripta" (transcrieri în notație muzicală actuală). În cadrul acestei serii, au publicat bizantinologi români de referință, precum Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
(n. 25 mai 1968, Regensburg, Bavaria) este un dirijor german. Deja la vârsta de 17 ani Liebreich fondează în Regensburg, orașul lui natal, un cor de muzică de cameră. A studiat romanistica, muzicologie, cânt și dirijat. Nu mult timp după terminarea studiilor, în 1996, a câștigat renumitul concurs de dirijat denumit după dirijorul rus Kiril Kondrașin (1914-1981). A fost mai apoi asistent la dirijorii Colin Davis și Roberto Abbado la Operă de stat
Alexander Liebreich () [Corola-website/Science/318034_a_319363]
-
a transcris și folosit mai târziu în instruirea studenților. Are și meritul de a fi unul dintre primii cercetători ai folclorului muzical al meglenoromânilor. În ultimii ani s-a concentrat pe activitatea didactică. Era profesor universitar și conducea catedra de muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București. A scris numeroase cărți care tratează probleme cu grad diferit de generalitate, din domeniul de interes al folcloristicii.
A murit un mare muzicolog român by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40319_a_41644]
-
Ștefan Niculescu Tânăra muzicologie românească a depășit în ultima vreme un persistent obstacol. E vorba de curajul de a aborda frontal și sintetic totalitatea creației muzicale românești contemporane. Evaluarea neîngrădită a modernității era, până prin 1990, o întreprindere tabu. Domina pe atunci un canon difuz
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
și mai ales în volumele Wozzeck, profeție și împlinire (1991), Ipostaze stilisti-ce și simbolice ale manierismului în muzică (1997), Dan Constantinescu: esențe componistice (1998, în colaborare cu Dan Dediu), metodele ei de lucru s-au sincronizat cu demersurile actuale din muzicologia internațională și românească. Experiența aceasta, îmbogățită de lecturi și audiții de muzică nouă, se regăsește și în Muzica românească între 1944-2000. Aprecierea creației cercetate se întemeiază deopotrivă pe o perspectivă muzicologică europeană și pe o cunoaștere dinlăuntru a culturii autohtone
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
tulbura convingerile gata făcute ale altora, nu va lăsa pe nimeni indiferent, va invita la reflecție, ieșire din stagnare, înnoire. Căci o punere în chestiune a modernității și postmodernității din muzica românească e în același timp o indubitabilă zguduire a muzicologiei noastre, cu consecințe în ierarhia valorilor științei autohtone. Valentina Sandu-Dediu, Muzica românească între 1944-2000, colaborator principal Antigona Rădulescu, colectiv de colaboratori: Ștefan Firca (mici portrete de compozitori), Oana Drăgulinescu, Patricia Firca, Monica Grigore, Ruxandra Marinescu (fișare de bibliografie a Revistei
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
University - New Jersey 2005 - 2013 "Profesor universitar" - Universitatea ”Emanuel”din Oradea. Preda "Master Clases" la diferite universități din România: Universitatea de Vest din Timișoara, Univeristatea din Pitești, Universitatea din Târgoviște, Universitatea de Muzică „George Enescu” din Iași. Publică lucrări de muzicologie în țară și străinătate că: 4. „Curs de armonie” -(Editură Universității EMANUEL, Oradea). 5. „Curs de Orcheatratie”-(Editură Universității EMANUEL, Oradea) 1. “Ave Maria” - pentru cor mixt (1956) 2. "Patru colinde" - pentru cor mixt (1966) 3. “Byzantine Alleluia" - pentru cor
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
angajează apoi la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, începându-și activitatea de cercetător. Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În anul 1984 obținute doctoratul în muzicologie. În 1987 a primit Premiul Academiei Române, an în care devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța. În 2006, unul dintre discuri, conținând muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului. A scris numeroase cărți, articole, studii de muzicologie, publicate în țară și în străinătate. În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică și cercetător principal la Muzeul Țăranului Român, în calitate de etnomuzicolog.
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
vă invită vineri, 28 martie 2014, între orele 12:00-15:00, să-l sărbătoriți împreună pe Dinu Lipatti, pianist, compozitor și pedagog de geniu. Evenimentul este deschis publicului larg, intrarea fiind liberă. Elevii colegiului, împreună cu profesorii și invitații lor speciali, muzicologii Monica Isăcescu și Ștefan Costache, vă vor însoți pentu câteva ore în lumea de sunete și idei a Maestrului Lipatti. Program: Dialog cu publicul susținut de muzicologii Monica Isăcescu și Ștefan Costache, realizatori ai postului Radio România Muzical, organizatorii Proiectului
Știrea care îi vizează pe toți elevii. Ce se va întâmpla vineri, 28 martie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39629_a_40954]
-
marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune În evidență următoarele elemente: i) Factorii care influențează favorabil evoluția activităților CDI pot fi grupați În două categorii, referitoare la: i1. caracteristici
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune În evidență următoarele elemente: i) Factorii care influențează favorabil evoluția activităților CDI pot fi grupați În două categorii, referitoare la: i1. caracteristici
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, 71 care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate într un tiraj suficient, atât pentru noi, cât și pentru specialiștii de peste hotare. Într-un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de la o a treia sau a patra sursă, având în vedere neconcordanța datelor referitoare la aceiași lucrare în diferite dicționare. Cu toate neajunsurile semnalate, alcătuirea acestui catalog al literaturii pentru pian la patru mâini constituie un reper util atât pentru muzicologie dar și un instrument, care, pe lângă relevarea bogatei literaturi a acestui repertoriu, să fie și un instrument informativ la îndemâna celor ce se orienteză interpretativ și muzicologic spre acest domeniu. Au fost identificate până în prezent 20 de genuri muzicale ce cuprind
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Andersen Nexö, Krishan Chandar, Upton Sinclair. Deși li s-a reproșat că păstrează întorsături de frază din originalul rusesc sau mai șchioapătă în folosirea timpurilor, versiunile lui D. au meritul fidelității și o anume acuratețe. A mai tradus cărți de muzicologie, arhitectură, pedagogie, medicină. Traduceri: Upton Sinclair, Iubire, ed. 2, București, 1926; Arcadii Avercenko, Povestirile unui cinic, București, 1937, Manual pentru leneși, București, 1938, Serviciu prietenesc, București, 1939; A.P. Cehov, Bârfeala, București, 1939, Ghinion, București, 1945; Vl. Korolenko, Muzicianul orb, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
BĂLAN, George (11.III.1929, Turnu Măgurele), eseist. După ce urmează Conservatorul din București (1950-1955) și face studii de muzicologie la Moscova (1957-1961), devine cadru didactic la Catedra de estetică a Conservatorului din București. A făcut și studii de teologie. A fost redactor muzical la „Contemporanul” (1951-1957, 1961-1963). În 1977 s-a stabilit la München, apoi la Sankt Peter, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
diferite texte din zona stilurilor funcționale" (S. Dumistrăcel, 2006: 130); nume proprii de notorietate (clasă mai puțin importantă, consideră cercetătorul). Din categoria enunțurilor cu autori cunoscuți fac parte: a) titluri de opere literare de diferite specii și genuri (literatură, istorie, muzicologie și muzică, filme, sculptură, pictură); b) citate propriu-zise din speciile amintite; c. cuvinte "celebre" aparținând unor personalități din domeniul vast al culturii. Toate aceste formule este necesar să fie atribuite funcției fatice considerată de profesorul ieșean,,funcție suplimentară" a limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]