221 matches
-
lu' Luluța... Nu! Nu-i mai zice nimica, că nu vreau să-mi stric liniștea, pentr-o poamă ca ea! B-ahh! Nu se merită! Măi, copii... Dac-ați bănui, voi, drăgălașilor, măcar pe sfertu' sfertului, ce panorama dracului semi-demențială și năbădăioasă se vede de-aicea, de unde sunt eu acum... Ceva de speriat! Ho, hooo...! Să dai și să fugi, dacă ai pe unde! Hai să-ți zic și ție, măi, Fratele meu. O frântură, doar, pentru cultura ta generală. Un grăuncior
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
comandat niște complicate teste genetice pentru a demonstra că el nu are nici o picătură de sînge de țigan sau de jidan, că este „pur” etnic. Nu-i ceruse nimeni (deocamdată...) acest lucru ! Chiar asta vrem ? Fuga de realitate Din virtualul năbădăios al e-societății române a poposit acum cîteva zile pe ecranul calculatorului meu un pps paradigmatic, un soi de antologie de angoase naționale elaborată de un român verde și subțire. Este vorba despre Lucian Mândruță - dar aceasta e mai puțin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ședea în Grădina Dianei. Pe latura cea mai îndepărtată de bazin, separate printr-un gard, se aflau ruinele romane, câteva ziduri joase și câteva gropi, foarte importante, fără îndoială, dar deloc pitorești. La un capăt al grădinii țâșnea micul izvor năbădăios, cunoscut sub numele de „Pârâul lui Lud“ sau „Micul Poznaș“, care pricinuise atâta tărăboi în trecut când își zvârlise jetul la mare înălțime, în aer. În locul unde țâșnea, apa izvorului era fierbinte, până la punctul de fierbere, dar jetul obișnuit nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
le transporte în mașina lor pe Alex și pe Ruby. (Alex nu-și mascase nici un moment nemulțumirea față de acest aranjament.) Hattie era de părere că oamenii trebuie să se poarte cum se cuvine și nu era deloc amuzată de poznele năbădăioase ale lui George, la care familia părea să închidă ochii. Pearl îi povestise, foarte vag întrucât nici ea nu știa prea multe, că George fusese cândva studentul lui John Robert, informație care, dintr-un motiv sau altul, îi displăcu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de cealaltă Zoe între Trahanache, Tipătescu și Cațavencu. Marmoree nele brațe, „tu ești sântă prin iubire“, „plutești ca visul de ușor“, palorile Cezarei, Răsai asupra mea, luntrea din Sarmis, insula lui Euthanasius, față cu istericoasele Mița Baston și Didina Mazu, năbădăioasele Zița și Veta, cu furia răzbunătoare a Ancăi și sarcasmul final al Efimiței, bașca Mânjoloaia și toate Tarsițele, Procopoaiele, Piscu peștile, posesoarele de Bubico și Goe, moașele regurgitant-flatulente, săltărețele adulterine aducătoare de „mici economii“, zalele cu deochi din lanțurile slăbiciunilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
șerpar. Ritua licele cadouri de sărbători pentru șefii din fabrică, de pe la partid sau AGVPS tocmai în așa ceva (împăiat) constau, bașca iepuroiul, făzănița, sitarii sau, la mari ocazii, câte-o blană somptuoasă de vulpoi. Apoi au apărut Gili, un brac sârmos, năbădăios cât cuprinde, a cărui manie de a-și ridica brusc botul pe sub fustele cucoanelor firește că-mi provoca delicii picante, dar și Țuțu, o corcitură pufoasă, pripășită de pe maidanul de la „Autobuzul“, care făcea pereche - culmea - cu motanul Mișu. Mișu, cel
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
largi ale junilor și nici nu aș zice că e neapărat rău. Creșterea economică nu se datorează mai ales înțeleptelor bilanțuri împodobite cu crepdeșin și hârtie creponată ale premierului ci, mai ales, acestei nevoi care îi împinge pe cei mai năbădăioși dintre noi să traducă reveriile science-fiction ale banului în realitate trăită. Averea imaginată, atunci când devine realitate pipăibilă, se traduce în creștere economică, în rating pozitiv, în cozi la supermarket. În realitatea tangibilă a vânzărilor de peste un miliard de euro în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
minții. Nu vorbise cu nimeni de toate astea, însă nu putea nici să spună că se temea... El avea douăzeci și patru de ani și ea numai nouăsprezece, se mai întâlniseră, se plăceau, dar nu reușiseră să rămână singuri măcar o dată. Era năbădăioasă, toți spuneau că așa e ea, o virgină năbădăioasă, care îi va scăpa printre degete. O privea pe când mamă-sa discuta cu toți ceilalți, care erau oaspeți, și gândea că îndrăgostirea aceea copleșitoare pe care o tot aștepta o să-l
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu putea nici să spună că se temea... El avea douăzeci și patru de ani și ea numai nouăsprezece, se mai întâlniseră, se plăceau, dar nu reușiseră să rămână singuri măcar o dată. Era năbădăioasă, toți spuneau că așa e ea, o virgină năbădăioasă, care îi va scăpa printre degete. O privea pe când mamă-sa discuta cu toți ceilalți, care erau oaspeți, și gândea că îndrăgostirea aceea copleșitoare pe care o tot aștepta o să-l ia prin surprindere, ca o ploaie din Yazd. Însă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
se încețoșau ochii, din când în când, dar, mai ales, cum i se scufunda inima, fiindcă nu avea nicio siguranță în privința ei sau a lor. El era trăpașul care o purta, precum Zet, cumințit sub șa, ori ea era iapa năbădăioasă, așa cum voia să o creadă Godun, iar el îi pusese căpăstrul? Erau zile când viața i se părea limpede și ușoară. Nu era cu femei în acele clipe. Alteori însă, panica locuia în el ca o vietate speriată, ca o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
un fel ghiciseră ce deține ea. Dar era prea tîrziu. Era prea tîrziu cu multe, multe minute. Iată realitatea care se ascundea îndărătul tuturor cererilor acestora, îndărătul furiei atacurilor lor verbale. De-ndată ce era distrusă nava (iar o apucă năbădăios nerăbdarea) singurul aspect nelămurit rămînea omul acela de neînțeles. Dan Neelan. Gîndul îi apăru în minte ca un semnal. Sună buzzerul. Un glas de femeie o anunță: ― Fizicianul Chan Boiler dorește să fie primit de Maiestatea Voastră. Spuneați că... \ DA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
prăbușiri a construcției. E nevoită să închidă casa, să plece în ospeție la o rudă, într-un oraș îndepărtat, de unde în cele din urmă se trezește că ajunge ca pensionară într-un azil de bătrâni. Aici are un rol și năbădăiosul înfiat, care se oferă foarte generos?? să subscrie cu o sumă modică ce se adăuga pensiei substanțiale a mamei adoptive. Abia acum, mama, victimă a fenomenului natural și a celui înfiat înțelege că vrând să aibă un copil să-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
alta, mai ales ultima. Asta pentru acordurile primei părți, dumnezeiești. Pentru ceea ce urma, un vîrtej infernal, alți muzicanți, la fel de iscusiți dar atinși de păcate, de plăceri, chiar aflați după un pahar-două de vin negru, debordanți, cu gîndul la Margaretele lor năbădăioase și nerăbdătoare. Epuizați, după o vreme, ar fi aruncat viorile, tromboanele și clarinetele, ar fi spart toba, s-ar fi dus În lumea largă, lăsînd În urmă, nădușiți, unul În brațele celuilalt, un alt Faust și o altă Margaretă, izbăviți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aflați în subordinea doamnei Chintal poartă doar unul din umătoarele două nume: o parte din angajați sânt numiți Viorel, ceilalți se simt convocați atunci când șefa lor li se adresează pronunțând Goliath. Pe unii, doamna Chintal îi înghesuie, de ceilalți, aceeași năbădăioasă doamnă se lasă înghesuită. În chip inevitabil, după numai trei zile, Ulpiu devine Viorelul preferat. Lucrul încetează, uneltele sânt părăsite de fiecare dată când, în toiul amiezii, stăpâna apare și se apropie cu pași legănători de Viorel. 168 DANIEL BĂNULESCU
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la serviciu. Ibricele sfârâie, radiourile împrăștie pe pereți umbrele unui jazz dezinhibat, aruncat, peste Canal, de Radio Londra, se degustă un vin blând, duios, cu prieteșug, pentru două urechi (o firmă franțuzească de licori, "TANGAJ", lansase pe piață o specie năbădăioasă de vin, lăudată a te lăsa într-o singură ureche), se fac pronosticuri. La noapte, în fiece cartier, câte o mie de polițiști vor debarca, instalând baraje, capcane și arestând pe absolut pe oricare imbecil care numai se va gândi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cel mai bun și mai teafăr timp al lui, n-a fost decît un pripit; de aceea trebuie să ne-așteptăm de la vîrsta lui nu numai la beteșugurile înrădăcinatei obișnuințe, dar și la hachițele gălăgioase pe care anii șubrezi și năbădăioși le aduc cu ei. REGAN: Pesemne vom avea de-ndurat de la el izbucniri nesăbuite, ca aceasta a surghiunirii lui Kent. GONERIL: Firitiselile de rămas bun între el și regele Franței mai durează: te rog, hai să ne-nțelegem. Dacă tata își
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
schimbă subiectul adăugând: Văd că doamna Fancica te întreține bine! Hai, că nici cu tine nu mă fac de râs! Ia să n-o mai faceți pe grozavii! La șaptezeci de anii ai voștri, nu mai sunteți chiar așa de năbădăioși pe cât vreți să păreți! Are dreptate soția ta, interveni Bidaru. Știi vorba cântecului acela: "Pușca și cureaua lată/ Ce bărbat am fost odată!" Ce bărbați am fost odată! Noi chiar am fost bărbați, nu glumă. Întreab-o pe Fancica mea. Doar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un pumn de zăpadă afânată în mire. Acesta a fost elementul declanșator al unei bătălii care a durat aproape jumătate de oră, bătălie în care fiecare arunca în fiecare, transformând nunta într-o joacă în aer liber a unor copii năbădăioși. Sosiți cu întârziere la restaurant, veseli, bine dispuși și flămânzi, nuntașii s-au pus pe treabă, consumau tot ce li se punea pe masă, fără a comenta. Da, parcă a fost ieri, își aminti Bidaru. Am fost în total patru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pentru că l-am interiorizat rapid, eu fiind atît de virtuos!... Astfel Arborele meu Sephirot mă locuiește deja, mă umple, e aproape eu însumi (care am existență în sine), de la magnificența (Doamne, iar o văd pe soacră-mea) lui Kether la năbădăioasa de Shekinah, care s-a îndrăgostit de mine, mai bine zis de frumosul meu trup, că în rest suntem una. Ce revoluție! De la copacul ce semăna cu un corn de ren vertical, la Bradul de Căciun și la Arborele meu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cazul acesta, primul sens al lui prouneikos ar fi de „hamal”, Marvin W. Mayer are cu siguranță dreptate atunci cînd face observația că numele este un calambur, construit pe un dublu Înțeles, și că se poate traduce prin „un hamal năbădăios”13. Deoarece nu are partener, Sophia-Prounikos Își caută unul În zonele inferioare ale universului (ad inferiores partes), știind, și deplîngînd totodată acest lucru, că Tatăl nu-i aprobă fapta (sine bona voluntate patris) - care este, prin urmare, nelegiuită. Aici devine
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
carieră profesională comparabilă cu cea a lui G. Călinescu sau De Sanctis, dar și parabola civică a unui stoic, a unui cartesian îndrăgostit de eseurile lui Montaigne. Știutor pe de rost al liricii argheziene, este prieten de-o viață cu năbădăiosul Ion Barbu (extraordinare sunt glosele marelui critic pe ediția poetului îngrijită de Dinu Pillat) în care intuise rasa de artist dar și amoralitatea, iresponsabilitatea politică a aceluia. Șerban Cioculescu nu a fost doar un diagnostician al modernismului ci și un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
preocupări, lecturi, puncte de vedere decât odinioară când era o sursă de calomnie, cabală și spirit demolator). Metamorfoza lui David stârnește hohotele de râs ale fostului camarad, dorința lui de a iubi și de a le pricepe pe cele mai năbădăioase dintre făpturile Domnului se va lovi de nedumerirea și opacitatea masivă a celor ce vor continua să vorbească idiomul comun al cinismului și al urii, acest esperanto al lumii contemporane. David este un om care încearcă să fie bun printr-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tuturor valorilor antice (s.n.); ea e la baza legendei eroice a vechei Elade, a cărei supremă expresie literară se găsește în poezia homerică"29. Dar, după un timp, obosit probabil să tot confrunte imaginea din carte cu realitatea vie și năbădăioasă din fața ochilor săi, spre a le dibui mereu înșelătoarea asemănare, călătorul lasă condeiul jos, nu fără a încheia cu o frumoasă explicație: "Eu port în retina mea un Bosfor ideal". Așadar, dacă viața imită arta (viziune mai curând manieristă decât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
el a fost decis să ia act pur și simplu, să-i înapoieze și Marta inelul de logodnă și să încheie pentru toată viața socotelile cu Apostol. Pe urmă totuși s-a gândit că băiatul e tânăr, și tinerețea-i năbădăioasă: cine știe ce i s-o fi năzărit lui și, pentru o copilărie, ar fi păcat să se despartă o pereche așa de potrivită... A venit deci să afle cauzele "gestului" și să-i atragă luarea-aminte asupra gravității unei hotărâri neîndreptățite, când
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
spune că Zeul, pe oameni îi învață crima, Când vrea, pentru vecie, să le distrugă stirpea". (379c, 380a) Platon mai critică în Cartea III istorisirile care, departe de a-l reprezenta pe omul de vază înțelept și măsurat, descriu eroi năbădăioși, propunându-i omului, drept modele, capodopere de imoralitate. Acest pasaj, care pune problema finalității morale a literaturii, în special a epopeii și teatrului, va face să curgă multă cerneală. El va fi foarte des reluat și comentat de teoreticieni. Abatele
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]