233 matches
-
Cred că voi rămâne treaz toată noaptea, frământându-mă din pricina fiului meu și a orei la care va veni acasă. Când, în sfârșit, ușa se va deschide și va intra o siluetă ștearsă, îmbrăcată altfel decât la plecare, cu părul năclăit de un lichid necunoscut și cu tricoul rupt, o să mă scandalizez, dominându-mi însă pornirile agresive. Trebuie să-mi terfelesc băiatul. E o mare dezamăgire pentru mine, fiindcă un e ins șters, insipid, pseudo-revoltat și kitschos. Îmi pare rău că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în cazul în care nu-i permitea să-și petreacă măcar perioada de convalescență acolo. Amanda nu înțelegea cum de tactica asta atât de evidentă și de simplă nu-i venise în minte mai devreme. Era clar că sarcina îți năclăia creierul. Slavă Domnului că acum nu mai era gravidă. În timp ce Amanda ofta fericită și apăsa tastele laptopului conectat la Internet care făcea parte din serviciile oferite de Cavendish, Hugo, care stătea într-un fotoliu îmbrăcat într-un material cu aspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
tras un glonte. Coborând spre vale, ei au câștigat distanță. Valea nu era uscată, iarba Înaltă, plină de rouă, mi-a udat rochia, care se lipea de picioare și mă Împiedica. Sandalele ușoare, pe care le aveam În picioare, se năclăiseră cu noroi și alunecau peste pietrele ude. Tata Întorcea din când În când capul și mă Încuraja, arătându-mi pădurea. I-am făcut un semn să plece și, În clipa când a dispărut În pădure, m-am oprit. Îmi amintisem
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lucruri și iar lucruri, nu știu gustul adevărat al pîinii, pîinea, Berg, goală, caldă, nici mirosul nu i-l știu prea bine, din cauza sosurilor, Berg, am fost, sîntem Îndopați cu sosuri, ni se toarnă și În cap sosuri, Berg, sîntem năclăiți, slinoși, creierele, mai ales, mustesc de sosuri de toate felurile, picante, dulci, au invadat neuronii, lobii frontali sînt aproape blocați de sosuri, nici inimile nu ne mai bat cum trebuie, tot năclăite sînt, aceleași sosuri; bătăile inimilor sînt tot mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În bine. Un cobai rezistent, care nu răspundea deloc tratamentelor odorant-deodorante - și nu doar -, exasperînd-o uneori pe femeie, chiar dacă, prefăcută, nu arăta asta; ba chiar se dovedea tot mai amabilă, mai drăgăstoasă, numai miere ce se scurgea, nevăzută, peste Thomas, năclăindu-l. Efectul era contrar, Thomas, trecut prin atîtea paturi, aștepta doar momentul potrivit pentru a scăpa definitiv, fiindcă s-ar fi putut ca Ingrid, neobosită, cum se dovedea, să Îl prindă de tot. C-un lanț viu. Un copil Încolăcindu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
vinilinul plafonierei Daciei 1300, după atâtea pișcături, mai-mai se impregnase miros de friptură. Genel nu zărea ce face ăla în spate și clămpănea cam în sec. Diavolul își înălță, după o vreme, pupilele de pește fiert, cufundîndu-și-le într-o ceafă năclăită de taximetrist. - Ce bodăgăneai acolo, puturosule? - Că degeaba, după ce o să te prindă că ești curist. O să te mai implori tu de ei să nu-ți strângă coaiele în tocul de la ușă. În arest la miliție, toți curcanii e obișnuiți să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ar fi prețăluit la grămadă. Nu mai intrară peste ei și nu mai trebuiră să-i lovească, rănile reîncepuseră să sângereze și să doară singure. Cu răsăritul în spate, umbrele lor se lungeau, despărțind malurile pe care trupurile zdrobite și năclăite de sânge, sudoare și urină abia se țineau să nu se prăbușească. „Or să se întoarcă“, bâiguiseră unii, înainte ca ușile să se închidă, băgând de seamă cu groază că, deși aceia plecaseră, umbrele lor rămăseseră, ca niște frontiere întunecate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fața prelungă și ochii îngropați în găvane. Chipul avea o paloare de parcă zugrăveala nu adăugase nimic, iar de sub pomeții care înce peau să se albăs trească, sângele părea că plecase de mult. Îi cursese gros din țeasta crăpată, părul se năclăise, contrastul dintre fața curată și palidă, ca spălată cu năframa, și sângele lipit ca nămolul pe creștet și coborându-i după urechi, spre umeri, îi dădea aerul unui martir, căci părea întru totul nepăsător cu sine. Rada vedea diform și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
reprezintă un simplu obiect, o umbră, un accesoriu, ci devine o voce care își face cunoscute trăirile, se confesează, protestează, scrierea sa devine un document psihologic: „citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reprezintă un simplu obiect, o umbră, un accesoriu, ci devine o voce care își face cunoscute trăirile, se confesează, protestează, scrierea sa devine un document psihologic: „citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca și premiera absolută de acum 100 de ani de rromânii verzi. Caragiale este la fel de percutant și astăzi ca și atunci. Meditațiile mele spectaculare pe tema Caragiale, încearcă să violenteze zona conștiinței. În prea multe cazuri omul contemporan s-a năclăit. Eu mă revolt împotriva a tot ce este oportunism și lașitate, indiferență și mistificare. V-ați întors de la Arezzo după ce ați participat la Festivalul Internațional al Teatrului de Studio și ați cucerit cu spectacolul Năpasta de Caragiale Marele Premiu al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înghețat de cât i-au fost tăiate aripile: "Mi-e atât de frig,/ Încât cred că/ Aș mai putea fi salvată/ Numai asemenea acelor înghețați/ Care erau cusuți/ În burțile animalelor/ Să se încălzească/ Și încotoșmăniți bine/ În șuba îndurerată, /Năclăiți în sânge de jivine/ Mai veneau pe lume o dată./ Prea departe de/ Flăcările din iad,/ Am înghețat/ În singurătatea mea îngerească,/ Dar cine-i în stare/ Să-și deschidă coastele/ Ca să mă primească?// (Atât de frig) Speranța salvării este incompletă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai, cu valoare restrictivă), ea realizându-se în cu totul altă parte decât în spațiul terestru, eventual: "Numai asemenea acelor înghețați/ Care erau cusuți/ În burțile animalelor/ Să se încălzească/ Și încotoșmănați bine/ În șuba îndurerată, /Năclăiți în sânge de jivine". Și cum în bine se aruncă întotdeaună cu pietre, iar faptele valoroase sunt mereu răstignite, și autoarea resimte "înghețul/ În singurătatea mea îngerească,/ Prea departe de/ Flăcările din iad". Apelul umanitar devine strigăt: "cine-i în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se așeză jos și, cu capul pe spate, dădu pe gît un lichid auriu care-l ardea. La fiecare înghițitură, mărul lui Adam i se mișca de cîteva ori, în sus și în jos; apoi se sufocă, tuși, cu fața năclăită de rom. Explicitarea nu se remarcă decît o dată cu indicarea de către ultimul cuvînt din paragraf a conținutului și, cu mult mai precis, în a patra frază din paragraful următor: Lăsă să-i scape jos sticla care se sparse... După cum se vede
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și după ce ascuți un creion. Pentru foarte mulți oameni timpul e gol. Precum interiorul statuilor. Unele creații artistice vin pe lume cu un jgheab special în care urmează să cadă ghilotina timpului. Fără un depozit de amintiri picante, bătrânețea este năclăită de frig și de igrasie. Cotropitorii stăpânesc spațiul, dar nu pot controla timpul. Prezentul se zbate între memorie și speranță. Clipele trăite intens se constituie în viitoare amintiri. Omul contemporan este răstignit între memoria tihnei pierdute și speranța spulberată a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
despre mine. Dar cel mai important lucru este că, în momentul în care ne-au depistat, cei care au făcut-o, și s-a deschis ușa, după ce, oripilați de imaginea mochetei, care inițial purta mândră broderie cu inițialele companiei, acum năclăită de boritură și pișat (am reușit să mă țin, de aia lipsea căcatul din meniu), s-au retras câțiva metri să-și revină cu răsuflarea, apoi au chemat serviciile de pază care, privindu-ne pe amândoi, l-au luat pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
din mașină strigând după ajutor. Pe șosea nu era nimeni. Deodată văzu venind o mașină din sens opus, se așază în mijlocul drumului și ridică ambele mâini făcând semne să oprească, fără să-și dea seama că mâna dreaptă-i era năclăită de sânge. Nici nu mai simți vreo durere la cap. La semnele disperate ale Ioanei șoferul opri. Era un om mai în ,vârstă care era împreună cu soția lui. Văzându-l pe Ionuț, ambii se speriară și deciseră pe loc după ce
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ar curge în culori amestecate, în farduri făcute din urină de pisică, în parfum din spermă de zibelină, în flori exotice, putrede și suspecte, în ochi dați cu un rimei unsuros și scurgîndu-se ca în Dali - ar curge, m-ar năclăi tot și s-ar prelinge pe asfalt într-o baltă care aruncă un pseudopod 7 spre canal. Știi, Victor, că singurătatea mea are pe pielea ei albă un furuncul și că acest furuncul se numește Lulu? Știi că am venit
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
când albastrul întunecat de pe fereastră a început ușor să se decoloreze s-au potolit și ei și am putut să dorm un pic. Tot m-am trezit însă mânjit pe piept cu o pastă roz de dinți, grețoasă, care-mi năclăise și pijamaua. Cocoțat în vârful patului, Cici - cum îi zicea toată lumea lui Buzdugan - se despuia de pijama cu gesturi de strip-tease, mîngîindu-și umerii și fandosindu-se. Instructorul ne-a dat pe toți afară, la înviorare, în aerul galben-strălucitor, înghețat, și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
curvă, era javră, era putoare, era târâtură. Se făcuse liniște și în mijlocul cercului stătea Lulu: buzele făcute în formă de inimioară, cu un deget de ruj unsuros, ochii cu gene artificiale, negre-catran, zbătîndu-se "dulce", cu codițe desenate-n dermatograf, obrajii năclăiți de fond-de-ten, peruca luxuriantă, roșie ca focul, și alunița lipită pe bărbie. Și dacă nu mi-ar bate inima și dac-aș putea respira și dacă sudoarea nu mi-ar țâșni din pori ca dintr-un ac de seringă! Fiindcă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
jartelelor apăreau chiloții de dantelă, cu oribilul sex străvăzîndu-se, negricios ca un păianjen-maimuță, prin ochiurile fine. Apăru un tip care, înclinîndu-se, îl invită la dans. Lulu își puse capul pe pieptul lui, îi încolăci gâtul cu mâinile, clipind din genele năclăite de rimei, și se rotiră așa un dans întreg, în mijlocul cercului. Din timp în timp, Lulu îi șoptea ceva în ureche sau, dând capul pe spate, îl privea lung în ochi pe insul drept și înalt, pus la sacou și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în capul treptelor, s-a deschis lent și o femeie a început să coboare încet, cu o mână pe balustradă. Am înghețat. Era Lulu. Urcam totuși mai departe, cu ochii pe masca feței sale - gura de un roșu fluorescent, ochii năclăiți de tuș și restul feței ca varul, părul fabulos, înfoiat, răsucin-du-se în volute de liță. Sânii rotunzi, de o mărime grotescă, dar mâinile musculoase, cu palme pătrate și tari. "O, Victo-raș!" mi-a zis, înainte să fi ajuns pe aceeași
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și sexul, tot aș fi intrat. Și iată că de șaptesprezece ani stau în prag, disperat și cu pumnii strânși, implorând și amenințând, izbind în ușa stacojie cu umerii, cu palmele și cu fruntea, îngenunchind în fața ei și trîntindu-mă chircit, năclăit de lacrimi, pe linoleumul înghețat 158 al culoarului. în acea primă noapte de explorare a adâncurilor minții mele m-am smuls, cu un efort de voință pe care nu-l poți face decât o dată în viață, din fața ușii magice - ca să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
dans și reclamele se terminară și nu mai rămase decât zgomotul de fundal al radioului. Apoi în hogeacul din cărămizi nu se mai auzi decât gâfâitul nostru. Apoi am terminat amândoi la unison, perfect sincronizați. După aceea am rămas îmbrățișați, năclăiți din cap până-n picioare de sudoare. Mi-am amintit că trebuia să mă prezint la serviciu în mai puțin de patru ore și am gemut. Madeleine se desprinse din îmbrățișarea mea și își dezveli dantura perfectă, maimuțărindu-mi trăsătura specifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
trecând prin piatră. Vecinul tău de peste drum taie porcul. Pentru a doua oară În viața ta, vezi cum se taie un porc la oraș. Patru haidamaci Îl țin cu putere și-i fac felul cu un cuțit lung la beregată. Năclăiți de viscol și sudoare Îl țin până când animalul, stropit de sânge, rămâne inert, sacrificat. Lampa de benzină Își forțează tirajul, cu țeava la câțiva centimetri de zidul pe care Își scuipă flacăra albastră cu vuiet pofticios de prăpăd, căci ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]