189 matches
-
Greșit, spune Părințelul, aici nu se lucrează decît în două schimburi. Și acum, le face Roja semn să și țină gura, să nu-mi aud mai tîrziu vorbe că n am fost destul de clar, înțeles? Pe Curist îl trec toate nădușelile, cum o să ieșim și noi din încurcătura asta? îmi rămîneți datori, spune Roja, aș fi putut să vă dau din prima secundă un șut în fund și să-mi întocmesc propriul raport despre tot dezastrul pe care l-ați provcat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Roja din dinți, simțind un frison de gheață străbătîndu-l din creștet pînă în tălpi. Te împiedici în stative, ești orbit de reflectoarele din tavan, ți se încîlcesc picioarele printre cabluri, cordoane, fire de microfon, inspiri adînc aerul îmbîcsit, putoarea de nădușeală, dacă te-ai descurcat și-ai reușit să ajungi pînă aici, n-ar fi cea mai mare prostie să te lași păgubaș tocmai acum? Lasă-te convins, ascultă-le gogomăniile, urmărește-le stresul, vînzoleala, privește-i cum își mănîncă unul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Altele erau puicuțe în fuste și bluzițe. O zdrahoancă mă măsură cu privirea din cap până-n picioare. Fata de lângă ea, o roșcată zveltă, își puse capul pe umărul ei și o cuprinse pe după mijlocul butucănos. Simțind cum mă trec toate nădușelile, m-am uitat în jur, în căutarea barului și a unei persoane cu aer de șef. Am dat cu ochii de un separeu din fundul încăperii, cu scaune de bambus și o masă plină de sticle cu băutură, toată zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ea a rămas locului uluită. M-am întors la mașină, am hotărât că asta e o trebă pentru un singur om, am urmărit luminile aprinzându-se și stingându-se rând pe rând în casa imensă și m-au trecut toate nădușelile reconstituind totul: Ramona și Georgie torturând-o împreună, separat, tăind-o în două, împărțindu-și câte o bucată din trupul ei și mergând unul după altul cu mașina spre Leimert Park. Mi-am închipuit toate combinațiile posibile. Am derulat secvențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
un mormânt. Sub portretul imamului sfânt, Ali, morshed-ul bătea în tobă și suna clopoțelul, recitând din versetele lui Ferdousi. Prima oară când văzuse ceremonia, Omar gândise că, dacă aceea era o imagine a bunăstării din cer, atunci raiul duhnește a nădușeală. Doisprezece bărbați musculoși roteau scuturi de lemn pe deasupra creștetului și lanțuri cu zale uriașe de fier, pe care nu le-ar fi ridicat într-o mână. Puneau apoi scuturile la picioarele lor și luau arcuri și măciuci indiene, cu care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fi întrebat: „Ce îți trece prin minte?“. Chiar așa: la ce se gândise? Era înainte de prânz și urcase de la garaj, bucuros să facă o baie și să scape de blugii și de cămașa pe care simțise cum le îmbibă de nădușeală. Toată dimineața supraveghease vopsirea unei camionete și se învârtise în jurul oamenilor care lucrau. De câteva ori, privind largul, se lăsase în ademenirile lanurilor de grâu, care unduiau ca o mare frunzărită de vânt. Se oprise din treabă și se uitase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care pocneau pe neașteptate. Râdeau tare. Glumeau cu negustorii și-și bălăbăneau burțile revărsate peste centiroane. Geambașii cu cefe groase și roșii, cu dinți de aur dădeau târcol iepelor de doi ani cu picioare fragede și alungite, umede de 63 nădușeală, care miroseau frumos, mișcîndu-și gâturile pline și încordate. Paraschiv era numai ochi. Văzu cum vânzătorii plimbă caii în ocolul plin de bălegar și de paie, în pas mândru, privând în jur la cumpărători. Gheorghe, nepăsător, vorbea cu parlagiii și măcelarii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Tănase, că d-aia ne-a dat țuică. Și p-ormă, dacă sînteți cu mine... După ce le trecea spaima, Naie întreba: - Și cum arată? - Taci, să n-audă cineva, că moartea-i pe voi! Pe fetele lui Chirică le treceau nădușelile. Își potriveau părul spălăcit, căzut pe ochi, și se uitau în toate părțile. - Spune, nene Oprică, se îndesa Petre, strângând ciorapul cu bile la piept. - Vă spun, da ce-mi dați? - Io ți-adun chiștoace! - Io fur bani de la mama
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
văzuse, și pe Marin Pisică îl înconjurase o gloată de vitișoare care suflau cu boturile lor pe mâinile sale. O mie de ochi, negri și buni, îl priveau, și parlagiul înțelegea graiul lor mut. Le mângâia grumazurile și le simțea nădușeala cu miros plăcut. Bine mai era așa... La capătul Griviței s-a trezit din visări. Vântul umfla firmele negustorilor și s-auzea un muget de tablă zgâlțâită. A grăbit pașii, scuipând. - Ptiu, uite ce-mi face băutura! Încă de pe cheiul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
adus aici, dumneata să ne scoți la cap, că n-ai vrut să stăm la nuntă! După o ceartă scurtă începură iar să caute. Să fi trecut un ceas, două de când se zbuciumau, când au auzit urletul lupilor. Îi trecură nădușelile. - Haita! zise sugrumat Dumitru. - Ssttt! - Aoleu, Mitică, Mitică... 337 De undeva de departe se deslușea strigătul unei fiare Măritate, întrecînd vântul sălbatic. - Lupii... Anghel râse cu glas stins: - Fugiți, mă, d-acilea, ce să caute lupii-n București! Tăcură, ascultând
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai cu foc, cine intră pe ușă? Sandu-Mînă-mică cu una, cloșcă. Trosnitorul s-a oprit, a vrut s-o șteargă, dar Paraschiv a și fost lângă el: - Ce mai faci, suflete? 358 Celălalt îngălbenise și-i tremurau buzele. Îl trecură nădușelile. Spuse curvei cu care era: - Tu du-te la masă... Pe față simțea ochii verzi ai șutului, neslăbindu-l de loc. - Nu bei un pahar de vin cu noi? îl întrebă Paraschiv. Ce era să facă? A mers la masa
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ziua următoare. Acum, și Mendoza era În permanență asaltat cu Întrebări cu privire la cuvinte spaniole pe care Oberlus nu le pricepea și le sublinia cu multă grijă, iar dacă ar fi existat un observator, probabil că l-ar fi trecut toate nădușelile de groază, descoperind umbra acelei ființe diforme și cocoșate micșorîndu-se tremurătoare prin jocul flăcărilor pe Înaltul perete de stîncă al peșterii presărate din loc În loc cu stalactite, cu capul aplecat deasupra unei cărți și murmurînd mereu cuvinte ininteligibile care sunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
prăpastiei. Privea jos, amețit, incapabil să reziste tentațiilor adâncului. Își scutură umerii și rosti sec, cu respirația tăiată. ― Ești un trăgător bun. Și Ciobanu. Îi lăsați să se apropie. La zece metri de avion, foc simultan! Pe Azimioară îl trecură nădușelile. Deschise aparatul de emisie portativ și îl chemă pe locotenentul Ciobanu încercînd să-și stăpânească vocea nesigură. * În față mergea pilotul urmat de bătrâni și Nucu Scarlat. Dascălu fluiera încetișor. Inginerul își învîrtea ochii în toate părțile cu degetul înțepenit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
barul din centru, unde au internet, și m-am apucat să vă fac scrisoarea asta. Cum nu prea sînt priceput în ale scrisului, mi-a luat toată seara, am scris și rescris de mai multe ori. M-au trecut și nădușelile, ca să fiu sincer. Nu este o „operă de artă”, bineînțeles, dar am scris-o din tot sufletul și sper să mă înțelegeți - să mă înțelegeți tot cu unitatea de măsură c.l. (calea lentă, adică) despre care vorbește în revista
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trage ușor de pantaloni. Era băiețelul de vreo nouă anișori. Nene, vă cheamă mama! Trecerea din coridor în compartiment nu ridica nici o problemă de ordin tehnic, pentru simplul motiv că ușa era permanent deschisă, mai precis, pusă cu mâna deoparte. Nădușeala în interior era evidentă, deoarece ferestrele fără perdele, orientate spre est, permiteau razelor solare să intre nestingherite, iar preocuparea principală a călătorilor, precum și obiectul discuțiilor gravitau în jurul unuia și aceluiași subiect căldura. Pentru a o face mai suportabilă, prezumtiva economistă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
succes. Și în vagon lumina era din ce în ce mai anemică. Se părea că trenul se îndreaptă spre un gigantic megacazan interplanetar, plin de catran topit și al cărui conținut fluid în curând se va revărsa peste călători. Cu ferestrele închise, în interiorul vagonului, nădușeala creștea simțitor. Fiecare călător emana un fel de electricitate aproape vizibilă ce se plimba nestingherită prin toate ungherele și care se lipea de organismul călătorilor odată cu transpirația. Probabil, un întrerupător ar fi fost suficient pentru a declanșa o descărcare electrică
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fi posibilă cândva o asemenea realitate, va avea vreodată un noroc asemănător cu al prietenului său Gicu; să fie fericit alături de soția, copiii și familia lui? După plecarea trenului din stația Focșani în interiorul vagonului s-a făcut mai multă lumină, nădușeala aproape că dispăruse, iar la orizont, în direcția în care înainta trenul, nu mai exista nici o urmă de nori. Revolta stomacului înăbușită, cerul senin, aerul ozonizat, răcoarea relativ plăcută a unei zile promițătoare din luna lui cuptor, și nu în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Anton mirat, pentru că nu l-a văzut galopând așa niciodată. Și, o presimțire rea i se prinse de inimă ca o gheară. - Să trăiești, măi Antoane. Tătâne-tu, Toma, i-acasă? și fără să aștepte răspunsul, ștergându-și fruntea de nădușeală, îi întinse un plic sigilat, zicându-i: Îț‟ aduc o depeșă, măi! Anton a rămas înțepenit, așa cum l-a prins vremea. Inima îi bătea în piept ca la o pasăre speriată.... degetele îi tremurau, iar când o ceti, fața i
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răsplăti strădania și că va auzi glasul ce-i va dezlega misterul. — Aici Comisariatul de poliție de pe Mafeking Road, auzi el, și agăță receptorul. Încă trei numere! În ciuda evidenței, era convins că unul dintre ele... Fața Îi era leoarcă de nădușeală; și-o șterse, dar broboanele de sudoare apărură din nou. Rowe se simț, brusc, copleșit de o neliniște ciudată: uscăciunea gîtlejului și bătăile repezi ale inimii Îl avertizau că o dată cu glasul pe care-l va auzi ar putea afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Într-un fel de ce a tăcut În aceste ore atît de prețioase. În fond, nu mai era un băiețel, ci un om În toată firea: trebuia să ducă la bun sfîrșit ceea ce Începuse. Și totuși, continua să ezite În timp ce asuda: nădușeala i se prelingea În ochi. Încă două numere! Deci, o șansă de cincizeci la sută! Va mai forma un număr, iar dacă acesta nu va fi cel căutat, va ieși din cabina telefonică și se va lăsa păgubaș. În definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
sunt, dar una le întrece pe toate prin conotațiile sale în conștiința românilor. Este vorba de data de 1 aprilie. Data păcălelilor. De obicei românii de 1 aprilie scorneau câte una boacănă și după ce pe cel păcălit îl treceau toate nădușelile, totul se termina cu un ha-ha-ha și cu o bere. Dar partidul lui Băsescu, a pus ochii imediat pe această zi, au confiscat-o urgent și chiar a pus un responsabil permanent cu păcălelile, adică un Păcălici oficial. Pentru cei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
le voi duce la Aiud și, înmulțite cu pâine, preoții de acolo vor împărtăși mulți însetați de trupul și sângele Domnului Iisus Hristos, care așteaptă să-și liniștească sufletul. Părintele Nil era încălzit de pe drum, iar în cameră era multă nădușeală și lipsă de aer, lucru pentru care și-a dezbrăcat sutana. Rămânea într-o cămașă de câlți de cânepă din care țăranul își face saci pentru cereale. Pe spate, cămașa avea aplicată o cruce, dintrun material negru și în picioare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a televizoarelor și a aparaturii stereo ieșea prin ferestrele deschise. Era o seară de august înăbușitoare, absolut tipică pentru o vară care părea să aibă plăcerea cinică de a duce londonezii până la limita răbdării, scăldându-i zi și noapte în nădușeala provocată de zăpușeala lipicioasă a orașului. Privind în jos, am observat o umbră mișcându-se în grădină. Două umbre, una foarte mică. O bătrână care-și plimba cățelul, luptându-se probabil să țină pasul cu el în timp ce mergea în zig-zag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o ascultase mai atent. Îi examină gâtul când ea îi spuse de excrescență, care crescuse, spunea ea, cinci centimetri în diametru, și notă tot ce-i spuse despre ea, dar îi mai spuse să nu se îngrijoreze, că frisoanele și nădușelile de noapte aveau cu totul altă cauză, o infecție agresivă, dar tratabilă. Dar nu avea rost să ne asumăm riscuri inutile, așa că a fost programată pentru o consultație la clinică în ultima săptămână din noeimbrie. I s-au făcut, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
zumzăind prin buze ca și cum ar fi cântat la kazoo. Și exact în clipa în care Lucila scoase primul geamăt spontan, o făcu: făcu acel lucru pentru care se ura întotdeauna, ori de câte ori se trezea în miezul nopții, trecându-l răcorile și nădușelile pentru că își amintea că îl făcuse; ori de câte ori trebuia să părăsească încăperea în mijlocul unei conversații sau să oprească brusc pe refugiul unei autostrăzi, în timp ce i se întorcea stomacul pe dos amintindu-și clar acel lucru. Apăsă pe trăgaci. Graham își pierdu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]