479 matches
-
-i mama mea. Cu chipul ei, eu am crescut, Din sanu-i slab , m-am alăptat, I-am zis mama, dar e mai mult, E cât cuprinde cerul înstelat. De-aceea astăzi pot să spun, Când mă uit la poza cu năframa, Oriunde-ai fi să stai acum, ... Citește mai mult Când am deschis ochii întâia oaraSi am văzut-o doar pe ea,Era cea mai frumoasă față,Aveam să aflu, că-i mama mea.Cu chipul ei, eu am crescut,Din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
-i mama mea.Cu chipul ei, eu am crescut,Din sanu-i slab , m-am alăptat,I-am zis mama, dar e mai mult,E cât cuprinde cerul instelat.De-aceea astăzi pot să spun,Când mă uit la poza cu năframa,Oriunde-ai fi să stai acum,... XV. AȘ PĂCĂTUI CU EA, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017. Aș păcătui cu ea Aș păcătui cu ea, Doamne, ce frumoasă-mi este! Cum să fac să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
domnitorului, de aceea, prezența sa la curte nu a neliniștit pe nimeni. A doua zi, 24 martie, în Sfânta și Marea Miercuri, intrând în sala tronului, în timp ce voievodul îi adresa cuvinte de „bun sosit”, turcul i-a pus pe umăr năframa de mătase neagră, semnul mazilirii, uluind pe toți cei de față. În fața mitropolitului Antim Ivireanul și a dregătorilor prezenți, Aga Mustafa a citit firmanul imperial de scoatere din domnie și porunca de a pleca la Istambul cu toată casa și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
lăcrămioarele de rouă s-au pornit din mușuroaie lungi șiraguri de furnici câte una mai greoaie o înghite un arici în înalturi ciocârlia stă de veghe peste toate risipindu-și melodia peste câmpuri cu bucate sus pe munți ca o năframă curcubeul desenează un tablou ce se destramă sub căldura de amiază către seară se strâng roată fetele cu cofe-n mână apă rece vin să scoată din adâncul de fântână doar un strigăt le zorește către casă de-ntârzie pe
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352921_a_354250]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > COLIND Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1085 din 20 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Iarnă asta rece, Se preumbla iară Peste noi la fel. Pare că-i grăbita Și-a uitat năframa Albă, sus la Domnu’n cer. Și-a rămas pământul Îmbrăcat în cetini, Așteptând petala crinului Să ningă, peste el. Tu deschide poartă, Să vină Crăciunul, Leru’i, ler.. Vine astăzi Domnul, Pruncul de lumină Din seninul cer. Primește’ți
COLIND de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353176_a_354505]
-
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului plecau flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar clopotul din turlă își scutură arama trei ani de silnicie târându-se prin haturi aspriți de greaua trudă în cătănești olaturi doar rar la câte-o lună trimit acasă carte să-și bucure bătrânii că-s vii, deși departe
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
vai să se-ntărâte prin sat cu cine știe sau chiar să se mărite că-s duși doi ani cu leatul s-aștepte le îndeamnă și împăcați cu Domnul s-or cununa la toamnă despovărați de grijă revin cu noi năframe spre împlinirea nunții se cern din cer arame *** Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: plecau flăcăi la oaste / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
drumul neumblatelor iubiri. Când dorul tău începe să mă doară Mă pierd în umbra ta din amintiri. Din umbra ta mi-am desenat destinul. Din șoapta ta cuvintele mi-am strâns. Tu mi-ai fost leac, când ma durut suspinul, Năframă, pentru lacrimi, când am plâns. Mi-ai fost și gând și dor și nemurire Și freamătul de frunză din popas, Dorința mea nestinsă de iubire... În toate-ai fost și-n toate ai rămas. Ești umbra rătăcită-n miez de
DIN UMBRA TA MI-AM DESENAT DESTINUL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354132_a_355461]
-
tu vei fi prințesa ce-ascultă-nfiorată Cuvântul care zboară spre-al cerului mister, Visând la ziua-n care veni-va c-altădată Un cavaler romantic cu suflet giuvaer. Dar rogu-te, prințesă , te-apleacă pe fereastră Și dă-mi spre liniștire năframa ta de dor Voi săruta cu grijă lumina ta măiastră Și-ncălecat pe Pegas, porni-voi iar în zbor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: cântec din alte vremi / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011
CÂNTEC DIN ALTE VREMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354195_a_355524]
-
a iubit și pe cine nu a iubit-o! A iubit și pe cine nu a meritat-o, pe cine i-a dat o iubire periferică. Pentru aceasta, îngerul i-a dăruit iubirea deplină: sărutul pe suflet și glas. Cu năframa și-a absorbit lacrimile de pe obraji, ca să îi răsară în colțul gurii un zâmbet cald, odată cu glasul lin ce constrânge parcă piatra să nu fie aspră! Așa a răzbit în lupta cu viața! Cântecul i-a fost garnizoana inimii. Artista
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Zborul meu incontestabil Se va dizolva în dor. Voi transmite peste zare, Din suflet spre infinit, Dragostea nemuritoare Ca pe-un Soare moștenit. Iubirea va triumfa, N-are cum să se destrame, Chiar dacă-o vei camufla Cu o mie de năframe. Rămâi îngerul albastru ... Citește mai mult Șchioapătă un vers în noaptePrintre lacrimi conturat,Ritmul lui pierdut în șoaptePagini multe-a inundat.De sub aripi consecventeCare găzduiesc căldură,Peste veac, fără cuvinte, Voi cita doar din scriptură.Mă voi resemna probabil,Când
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
în veacul următor,Zborul meu incontestabilSe va dizolva în dor.Voi transmite peste zare,Din suflet spre infinit, Dragostea nemuritoareCa pe-un Soare moștenit.Iubirea va triumfa, N-are cum să se destrame,Chiar dacă-o vei camuflaCu o mie de năframe. Rămâi îngerul albastru... XXV. RENASC, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011. Oprisem la fereastră gândul, Uitasem glasul tău ceresc, Mă rătăcisem precum vântul Să uit cât de mult te iubesc. Oprisem lacrima să curgă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
foc la pădurea/ de pe deal/ să văd cum fug prin ceață- noaptea cerbii...” 6. Victor Burde, sălăjan din Perii-Vadului, poet cu un cv-iu impresionant și cu câteva premii literare, scrie o poezie a pământului natal: “ Satul meu e amintirea mamei,/Năframa împănată legată înapoi,/ Caru-ncărcat mânt în pragul toamnei,/ De tatăl meu pășind pe lângă boi” “Urcam-zice el- un drumeag de pădure,/ când luna în nori s-a ascuns/ și umbra mea a pierit pe cărare,/ zadarnic strigând-o, că n-a
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
cuvinte înseamnă oboseală, blazare, renunțare. Panseuri lirice există și în textele scrise în spirit de haiku, creând o viziune esențializată asupra lumii și fenomenelor ei. Într-un poem emblematic pentru întregul volum, Mihaela Aionesei spune: “adorm legănată de chipul din năframă / la marginea unei simțiri / copleșită de melancolie / lumina îmi dezleagă pupilele”(Chipul din năframă). Reîntoarcerea în patria copilăriei nu se produce întotdeauna cu lejeritate. E multă hărmălaie acolo și intrarea nu-i liberă. E nevoie de un preț, un bilet
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
de haiku, creând o viziune esențializată asupra lumii și fenomenelor ei. Într-un poem emblematic pentru întregul volum, Mihaela Aionesei spune: “adorm legănată de chipul din năframă / la marginea unei simțiri / copleșită de melancolie / lumina îmi dezleagă pupilele”(Chipul din năframă). Reîntoarcerea în patria copilăriei nu se produce întotdeauna cu lejeritate. E multă hărmălaie acolo și intrarea nu-i liberă. E nevoie de un preț, un bilet de voie pe care nu-l ai. Trebuie să pândești momentul prielnic. Nimic nu
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân, prin lumina cea ninsă. // goale, stelele beau din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar, / o năframă de vânt peste noatini și vite. // poate-o pasăre grea ne lua sub aripe, / poate râul întors se pierdea în izvoare; / poate-o turmă de oi număra călătoare / timpul meu amorțind în ninsoarea de clipe. // ca un fulg de dorinți
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
departe”; “Quo vadis, Homine?” - aceasta din urmă - remarcabilă prin mesajul cuprins în ea: iată, în nepăsarea lor, oamenii au uitat de Dumnezeu, nu se mai roagă, nu se mai sinchisesc de cele sfinte: “Așa se face că ești de prisos, / Năframă pentru lacrimi și durere, / Și ești înmormântat până la os / Chiar și în psalmi pioși de înviere - // Așa se face că, de viu, în ziduri, / Îți facem locuință de istov, / Și împărțim din trupul Tău, în bliduri, / Ziua de mâine, la
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
din 30 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii religioase din volumul în pregătire „Noduri în haos” CALEA PÂINII Pe muntele vremurilor, în satul de dincolo, Departe, în inima codrului, Femeia își curăță casa. Prin colbul fierbinte, Gătată de sărbătoare, Cu năframa de foc și cămașa de lapte, Este timp de patru ceasuri Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
doar rugăciune, Aveam sărutul taină și ne-ntinat reper Iar tu aveai un singur și simplu''da'' a-mi spune... Mă uit acum în urmă și toamne se destramă Cu poalele spălându-mi deschise răni amare, Mă învelesc tomnatic cu galbena năframă Scâncind a primăveri și-a iarbă pe cărare... Și-mi plâng în brațe zorii ce-au părăsit firesc, În clipa-n care miri ne-am cununat în umbre, Alcovul plin de stele pictat în arabesc Unde-am pierdut seninu-n explozii
SĂ-ŢI FIU DOAR RUGĂCIUNE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359515_a_360844]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SUFLETUL TĂU Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Sufletul tău Sufletul tău, coroana copacului Se leagănă-n vânt, vai, vinovatului, Sângele, steaua, năframa, iubirea, Totul se clatină,ființa , firea, Ne unduim, ne depărtăm, Alunecând, adâncu-l căutăm, Lumea e-n palmele mele, rotunde Merele tale din dreapta și stânga. @@@@@@@@@@@@@@@@@@ Urmele sunt pe nisip, Urnele poartă doar ghips, Vântul e duhul din poartă, Omul jucat de
SUFLETUL TĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360480_a_361809]
-
pe pământ să se îmbăieze, morții care așteaptă la poarta Raiului. O seamă de obiceiuri păgâne sunt cunoscute de sărbătoarea Floriilor. Pe vremuri, la sate, la miezul nopții dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc împreună cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari; cu această apă se spălau pe cap în ziua de Florii, apoi o aruncau la rădăcina unui pom fructifer ca să le crească părul frumos și bogat. În alte regiuni, dimpotrivă, nu se obișnuiește să
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
Ligii Scriitorilor Români etc. RĂSTIGNT pe CUVINTE Poezii Religioase din volumul în pregătire Noduri în haos Calea Pâinii Pe muntele vremurilor, în satul de dincolo, Departe, în inima codrului, Femeia își curăță casa. Prin colbul fierbinte, Gătată de sărbătoare, Cu năframa de foc și cămașa de lapte, Este timp de patru ceasuri Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
inimi întristate iubirile își plâng. Eu cred că luna rea le-a dat porunca Îi e prea greu iubirea să ne-o-ndure Când îți sărut eu ochii tăi de mure Ea văd cum umbre-aruncă peste lunca. Își pune peste-ochișori năframa Că sufletul la dragoste-o-mbie Dar ceru-i gol și-alesul nu și-l știe Și-n suflet simt cum e-și trăiește dramă.. Din buze când mă-nfrupt pe saturate Și sâni-ți albi de dinții meu au
NOAPTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360106_a_361435]
-
făcând obiectul unor lucrări de vastă întindere. Alături de acestea o foarte mare însemnătate mai constă în ”găteala capului” ce de asemenea se deosebește de la o zonă la alta, prin frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe. La marame, năframe, cepse sau cununi se adaugă și diverse accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum ar fi brâiele și betelele. În timp specialiștii au găsit în evoluția costumului popular detalii de influență occidentală și orientala ce și-au adus
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
la fetițe; b) la spate, sub colțul mare lăsat liber la nevestele tinere; la spate, pește colțul mare (femeile mai în vârstă) d) în față, sub bărbie (bătrânele). Femeile mai ales cele din clasa privilegiată purtau capul acoperit cu o năframa legată peste părul strîns în coc, pe cînd cele din popor umblau cu capul descoperit. *** Costumele populare impresioneza prin originalitate, particularități stilistice, ce sunt reprezentative pentru costumul din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]