1,125 matches
-
a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar sideroxylonul se nălță mai ca balonul. Un arin, castan porcesc, toate ne reînfrățesc. ********************************************* Frumusețea nu îmbătrânește niciodată. Umblați ușor, treziți morții. Să ai aripi și să nu zbori este o tragedie. Morții zâmbesc numai în vis. Visează-i. Ca să dureze scrisul tău, trebuie
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1467183768.html [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > AUTOPORTRET Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt cântul ciocârliei ce se-nalță, Atât de liber, către zări albastre ; Sunt ochiul hărăzit de pictor, Ce-și scrie melodia, o simfonie De forme, de trupuri, de culori; Sunt cartea prețioasă de iubire, Nedeschisă și necitită încă, Sunt cartea ce poate să-ți ofere Neașteptați
AUTOPORTRET de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Autoportret_floarea_carbune_1365437872.html [Corola-blog/BlogPost/345768_a_347097]
-
m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: -Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sufletul_albatros_ranit_stelian_platon_1329711304.html [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
ne vor fi ploaia nemuritoare a iubirii noastre. Azi ne vom vedea din nou, păsările cerului vor ține concert, peștii vor fi zbuciumați în marea-nvăluită, nisipul va străluci mai tare ... Plaja ne așteaptă și ochii noștri surâd. Un val se-nalță mai sus de noi, cuvinte duioase se pierd în ecou. Mangalia, 29.11.2015 , h 02.12 Referință Bibliografică: Fântâna dorințelor / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1811, Anul V, 16 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
FÂNTÂNA DORINŢELOR de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1450298556.html [Corola-blog/BlogPost/369877_a_371206]
-
Fără subtila ta savoare, Nici îngerii nu-mi mai zâmbesc. Am scris poeme pe o rază Și-am plâns pe versuri de rondel, Destinului m-am dat în pază, Rememorând câte-un pastel. În tine mi-am găsit refugiul, Mă-nalți când, lent, mă prăbușesc, Sau mă salvezi din naufragiul În valuri aspre, ce-mi lovesc Însinguratele crâmpeie Din sufletul de împrumut, Abandonat azi pe-o alee A vidului necunoscut. M-alinți, mă cerți... Mă redescopăr, Urmându-ți pașii, zi de
REFUGIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1470417119.html [Corola-blog/BlogPost/379090_a_380419]
-
Strofe > Introspectie > CE SFÂNTĂ BINECUVÂNTARE! Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1219 din 03 mai 2014 Toate Articolele Autorului Tu , munte, ai știut vreodată ce este în adâncul tău ce-ncătușat îți fiebe miezul și-uitat parcă de Dumnezeu te-nalți tăios sau mai domol să-i furi din palme universul? Te rog, primește-mă ca să-mi stingi arșița ce doare sau poate că ar fi mai bine ascunde-mă printre altare... de nu, topește-mă, fă-mă izvor s-ajung
CE SFÂNTĂ BINECUVÂNTARE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1399099683.html [Corola-blog/BlogPost/344206_a_345535]
-
e dor de casa noastră, Mi-e dor de anii fericiți! Tu, Primăvară, mi-aduceai Atâtea flori și codrul înverzit; La pieptul tău m-apropiai, Atunci mi te-am iubit!... Cânta privighetoarea ca și-acum, Pe cer un soare se-nălța, Din câmp venea parfum De liliac, ce ne sfințea. R E F R E N : Cântă privighetoarea la fereastră, Pomii afară-s înfloriți; Mi-e dor de casa noastră, Mi-e dor de anii fericiți! Am rugat privighetoarea, Să te-
CANTĂ PRIVIGHETOAREA LA FEREASTRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491648231.html [Corola-blog/BlogPost/372490_a_373819]
-
nou cu vocea caldă C-atât de mult am fost iubită... Mai cântă-n noapte o vioară Și plânge dorul meu cu ea... Te caut în viersul ei duios Și te găsesc în orice stea... Acolo...pe cărări celeste Mă-nalț și eu să te-ntâlnesc... Oare m-aștepți?...Mi-e dor de tine Și mult mai mult azi te iubesc! Referință Bibliografică: Poemele iubirii 10 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015. Drepturi
POEMELE IUBIRII 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1427002481.html [Corola-blog/BlogPost/353429_a_354758]
-
vers liber, cu vers alb... ca într-o perfectă simbioză...polimorfism. Versuri care cuprind doar o conjuncție sau un pronume nehotărât, oricum un singur cuvânt. Ce puternic CUVÂNT! Cuvintele... mărgele de gheață(caldă), rotunde, strălucitoare asemeni perlelor. Când soarele se ’nalță, micșorându-se, iar când răcoare se așterne, mai mari se fac. De le arunci, se rostogolesc jucăușe și se sparg în cioburi de curcubeu și de lumină. Poți să-ți faci colier din ele și să le porți la gât
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
de primă soprană a Operei Naționale București) și, purtat în lumea de atunci, v-am văzut pe un ecran panoramic învăluit în razele soarelui strălucitor. Pășeați „Regină” maiestoasă prin saloanele Palatului Imperial al Muzicii, iar mii de imagini se se-nălțau ca niște păsări imense, pe aripile cărora se vedeau partiturile ariilor din opere nemuritoare. Erau însoțiete de îndrăgitele dvs. eroine, care vă zâmbeau recunoscătoare că le-ați dat viață pe cele mai celebre scene lirice de pe mapamond. Doamne, câd treceați
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1441963762.html [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
Cad tot mai jos... Și-n beznă, de mine dau mereu, Dar intru-n ea cu forță, umplându-mă de viață, De raze, flori și coruri venind din Elizeu... Ele-mi zdrobesc temerea cu-o forță preamăreață Care, deodat', mă-nalță mai sus de Empireu ! Și-astfel, prin Providență, revin întreg spre viață. O, CER SENIN... O, cer senin, tu nu ești zeu, dar poți să te cobori în noi cu-aliură înzeită tu ești ocean fără de fund murmurând înseninări, sau ești
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
spre viață. O, CER SENIN... O, cer senin, tu nu ești zeu, dar poți să te cobori în noi cu-aliură înzeită tu ești ocean fără de fund murmurând înseninări, sau ești cineva care vrei să ne încurajezi zborurile și să ne-nalți mai presus decât tine; tu, pasăre albastră cu penaj înstelat, ritmând în zbor muzica norilor, ecran uriaș pe care zodiile ne proiectează, glumind sau nu, umbrele viitorului, ale ființei și neființei.- ale bucuriilor și ale suferințelor; o, cerule senin și
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
cu săgeți trase în carele norilor tăi; cer cumplit, cer îngândurat de suferințele noastre, tulburat adesea de furtunile noastre exterioare ori invizibile, dar iarăși senin când sufletul nostru liniștit e ca tine - atunci în lumina și-n adâncimea ta mă-nalț, încălzindu-mă, în tăcerea razelor tale blajine. Ochi albastru al Universului, cer senin, cer omenesc, ești tu oare ordinatorul din transcendentul astral ? Ești tu măreața cortină care ascunzi sfințenia lumii de dincolo ? Ești tu computerul uriaș, cristalin, care ne înregistrezi
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
lumea se plimbă. Căutam prin colbul din drum urmele-ți pierdute cu noaptea în cap și nu găseam nici o asemănare; să aleg una, de singurătate-mi să scap, dar n-am găsit un semn, o îndrumare ! Am vrut să mă-nalț ca șoimul pe stâncă, să văd cărările pe unde umblaseși cu lapte... cu ouă... cu ce era de prisos; să ne-mbraci de sărbători, să fim mai aleși și, de rușine, să nu intrăm pe ușa din dos. Așa te-
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1428000077.html [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
reeditare 15.11.2015 A.D. Colivii de mesteceni Cuvinte sculptate din vise adânci ca țipete de păsări strigări alunecă pe tâmpla vieții încolțite din taine fulgerânde de zări semințele noimelor sacre asteaptă în noi să găsească culcuș cu teamă se-nalță lumina din sine căutând alinare în al Vieții căuș coli.vii de speranțe deșarte dărâmate prin Crezul cel blând reînnoim puterea mirării senine liberați din a morții strânsoare de gând păsari albe de strofe poeme adunate în psaltiri de cuvânt
POEM HIERATIC XLI-COLIVII DE MESTECENI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1447604604.html [Corola-blog/BlogPost/342804_a_344133]
-
Le strâng tăcuți și-apoi îi vezi plecați. Pe drum adun dintre-anotimpuri,stele, Azi toamna mea se vede ca un foc În care numai dorurile grele Mă poartă între vise ca-n noroc. Și-n haosul de clipe, infinitul, Se-nalță ca durerea de argint În care eu adorm lângă iubitul Ce-mi dăruise florile de mirt. Speranța moare-n nesfârșite gânduri, Purtând în suflet frigul din Olimp Și zău că nu mai știu în câte rânduri, S-a dus ca
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1489699254.html [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
vedeam brațele copacului ce creștea drept din inima mea uimit cu soarele doar îi ascultăm undeva tăcând rădăcina adăpându-se din iubire ca-n arșiță mare căprioarele Și-n timp ce în pumnii furtunii vâltoarea-mi seca mai adânc se-nălța liniștea apelor din crucea mea Că o taină în văzul lumii De ce nu mă credeți când vă spun? c-am găsit "Coloana luminii din soare" Sculptor C-tin Sandu Milea Referință Bibliografica: Cântec de trezit / Violeta Deminescu : Confluente Literare, ISSN
CÂNTEC DE TREZIT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_trezit_violeta_deminescu_1332277063.html [Corola-blog/BlogPost/354661_a_355990]
-
fur discret un colț din soare și în oglinda râului să-l scutur. Îți cer iertare, poate-am fost prea lacom dorind să fie doar a mea câmpia; o vară am sperat să-mi crească aripi spre soare să mă-nalț cu ciocârlia. Și să mă ierți pentru c-am strâns sub pleoape cu sârg toți norii toamnei până când ... Citește mai mult Vin astăzi, Doamne, să îți cer iertarecă am iubit prea mult albastrul cerși-am îndrăznit să îmi ridic privireacrezând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
am vrut să fur discret un colț din soareși în oglinda râului să-l scutur.Îți cer iertare, poate-am fost prea lacomdorind să fie doar a mea câmpia;o vară am sperat să-mi crească aripispre soare să mă-nalț cu ciocârlia.Și să mă ierți pentru c-am strâns sub pleoapecu sârg toți norii toamnei până când... XXII. ÎN CEAS DE TAINĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015. Sunt un castel cu zidul pe-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
CRUCI-SIMBOLUL CREȘTINĂTĂȚII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Înălțarea Sfintei Cruci-simbolul creștinătății Când s-au copt struguri pe butuci, La Înălțarea Sfintei Cruci, Cu har cinstește soborul Pe Iisus Mântuitorul. Se-nalță rugăciuni sfinte De duhovnic sau părinte, La Domnul Sfânt, neprețuit, Ce-a fost pe cruce răstignit. În regviemuri cântă sfinți, La hramul Crucii dintre Cruci. Preoți înalță cântare, La a Crucii Înălțare. Se botează, spre cinstire, Crucile din cimitire, Pentru
ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI-SIMBOLUL CREȘTINĂTĂȚII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1473845195.html [Corola-blog/BlogPost/384382_a_385711]
-
de Tată!!! MAI SUNT ÎNTREBĂRI... Mai sunt întrebări ce-și caută răspuns Și doruri ce-așteaptă alin... Speranțe mai sunt ce vor împlinire În viața de zbucium și chin... Mai sunt încă voci ce Cuvântul vestesc Și mâini ce se-nalță spre zări... Genunchi ce se pleacă în rugă fierbinte... Mai sunt încă blânde chemări... Mai sunt încă imnuri ce cântă iubirea Și inimi ce-n dragoste cresc... Cuvinte mai sunt ce zidesc și ridică Și oameni ce încă iubesc! EXISTĂ
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1412174820.html [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
tine mamă Din nou mă văd copilul tău Și pentru că te am în viață Îi mulțumesc lui Dumnezeu! Să fiu ce Tu dorești să fiu! Să fiu o aripă în zbor Trecând de-al timpului hotar... Cu îngeri să mă-nalț, ușor, Să Te slăvesc...să Te ador Uitând al vieții gust amar! Să fiu măiastra ciocârlie Să mă avânt spre cer cântând... Să las viața mea pustie Și griji...și lacrime o mie La pieptul Tău să mă ascund! Să
OMAGIU DIVIN 5 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1417330724.html [Corola-blog/BlogPost/371848_a_373177]
-
unicitatea unui popor antic viu, cu toate obiceiurile străvechi practicate și azi, nealterate de timp, încât putem spune: Tu strănepotul atâtor viteji ce dorm sub grui Te dăruiești azi muncii, credinței te supui Iubești tot ce e viață, cântecul te-nalță la zeu Zamolxis te veghează de sus, din cerul tău. (Elena Armenescu Permanență - din vol Memoria statuilor ) NB Articolul de mai sus reprezinta sinteza unei lucrari prezentate in Congresul de dacologie din anii anteriori. In fotografie, in micul ”altar” al
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
de păcat. Tu plângi din ceruri pentru fiecare, Ne ierți, că suntem pământești, Mâinile ne-ntinzi spre iertare, Nu ne pierzi, căci ne iubești. Curcubee-aduci după furtună, Lacrima ne-o ștergi de pe obraz, Ne cureți sufletul de zgură, Mereu ne-nalți peste talaz. Răspunde-ne la orice întrebare, Când nu mai știm găsi răspuns Și dă-ne liniște-mpăcare, Tu știi ce-n suflet este-ascuns. Reînoiești în fiecare primăvară, Promisiunea de a Învia, Dacă scăpăm de rea povară, Păcatul, din inima
ADRIANA TOMONI by http://confluente.ro/articole/adriana_tomoni/canal [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]
-
de păcat.Tu plângi din ceruri pentru fiecare,Ne ierți, că suntem pământești,Mâinile ne-ntinzi spre iertare,Nu ne pierzi, căci ne iubești.Curcubee-aduci după furtună,Lacrima ne-o ștergi de pe obraz,Ne cureți sufletul de zgură,Mereu ne-nalți peste talaz.Răspunde-ne la orice întrebare,Când nu mai știm găsi răspunsși dă-ne liniște-mpăcare,Tu știi ce-n suflet este-ascuns.Reînoiești în fiecare primăvară,Promisiunea de a Învia,Dacă scăpăm de rea povară,Păcatul, din inima grea
ADRIANA TOMONI by http://confluente.ro/articole/adriana_tomoni/canal [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]