507 matches
-
mai mult decât oricând și finanțele merg foarte bine, fără nici un nou impozit, fără nici un nou împrumut. I se pare că toată această transformare a situațiunii financiare nu este decât o fantasmagorie care va dispărea într-o zi ca o nălucire etc. "Romînul" ne va permite a spune că din acest pasaj, vrând-nevrând, răsare o dilemă. Sau conservatorii au căzut prin ruină și discredit, iar liberalii n-au putut limpezi situațiunea decât prin împrumuturi și impozite - căci prin ce alta s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
POLEMICE Între multele neplăceri ale ziaristicei e și aceea de-a polemiza cu organe a căror voință e dictată de mai nainte de cine știe ce interese necunoscute. Stat pro ratione voluntas. Astfel de ex. întîmpinăm în "Neue freie Presse" din Viena nălucirile vrunui obscur corespondent de gazetă care atribuie partidului conservator din România ba sentimente antidinastice, ba tendența de-a înclina spre politica balcanică a Rusiei, ba câte altele. Tot astfel "Bukarester Tagblatt", într-un articol intitulat Lupul în piele de oaie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
centrul ipoteticului edificiu. După vreo zece pași, observă cum vârfurile negricioase Încetaseră dintr-o dată să mai iasă din pământ, făcând loc, În partea centrală, unui larg spațiu gol. Părea Într-adevăr un inel. Inelul lui Satan. Își reprimă supărat acea nălucire. Trebuia să procedeze, dimpotrivă, cu sprijinul rațiunii și al științei. - Aveți frânghii la voi? Îl Întrebă pe șeful gărzilor. - Fiecare om are câțiva coți de frânghie, În desaga șeii. - Să Încercăm să ne facem o idee mai exactă despre forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
zilele, din mijlocul suferințelor și patimelor de cari este cuprins, tinde întruna, gravitează cătră un ideal. În fiecare zi el crede că l-a atins și iarăși în fiecare zi se convinge că idealul de ieri nu este decât o nălucire a minții sale; încît credinți religioase, sisteme metafizice nu sunt decât părțile repetate ale unei spirale imense care, ridicîndu-se prin infinitul timpului, ne conduce la Divinitate, căci acolo numai se află adevăratul răspuns ce omul îl caută pre pământ ". [2
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ceremonii, când la pomenirea numelui neuitatului erou clopetele se clatină, salvele de tunuri vuiesc de două părți de pe vârfurile munților. Atunci: Mușchiul zidului se mișcă, pintre iarbă se strecoară O suflare care trece ca prin vine un fior... Este ora nălucirei: Un mormânt se dezvălește, O fantomă 'ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine cătră țărmuri... stă... în preajma sa privește. Râul înapoi se trage, munții vârful își clătesc. Ascultați!... marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oștiri, taberi fără număr
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Iar eu te vânam printre vorbe nestinse Și lumea întreagă sosea la festin. Din toate, doar tu rămâneai peste timp, Spre tine mergeam, cavaler iluzoriu, Făcusem cu moartea un pact provizoriu, Iar lama ființei tăia-n anotimp. În spatele meu fulgerau năluciri, Un hohot isteric, o mare de lacrimi, Călcam apăsat peste gânduri și patimi, Cu ochii străpunși de nebune luciri. Primeam informații precum că te-ai dus Departe de mine, spărgând orizonturi, Sedusă de jale, de dor sau afronturi Și eu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ai așteptat ceva. Lecția de înțelepciune ar fi: nu spera, nu aștepta nimic, mulțumește-te cu ceea ce este... Orice filosofie hedonistă ne îndeamnă la o concentrare doar asupra modalității prezente a timpului: ea ne învață să nu lăsăm nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce e negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
i s a arătat fotografia, l-a recunoscut fără dificultate. La Întrebarea dacă la Marea Spirală a constatat ceva deosebit, a răspuns că da, a văzut-o pe Christina plutind În aer, ceea ce, după părerea ei, a fost numai o nălucire, din cauză că Îi venise ciclul menstrual și, de fiecare dată cînd Îi vine ciclul, Îi produce niște vîjÎieli În cap. În cele din urmă, tuturor persoanelor anchetate li s-a dat cîte o amendă mai degrabă simbolică, pentru participarea la un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
toate prejudecățile, de o perfectă platitudine, deși pretinde a fi tocmai un antidot față de ce se numește obișnuit „platitudinea și vulgaritatea realității”. Fantezia ar fi, chipurile, “înaripată”, în vreme ce realitatea e terre-à-terre. În accepția sa originară, termenul de „fantezie” înseamnă aparență, nălucire, himeră, dar vine de la faneros, care înseamnă: clar, vizibil, luminos. Se vede bine că era vorba întâi de revelație, de strălucitoare evidență; dar cum revelația produce întotdeauna uimire, s-a trecut de la impactul acesta, care e al adevărului, la mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ai așteptat ceva. Lecția de înțelepciune ar fi: nu spera, nu aștepta nimic, mulțumește-te cu ceea ce este... Orice filosofie hedonistă ne îndeamnă la o concentrare doar asupra modalității prezente a timpului: ea ne învață să nu lăsăm nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce e negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
anxios, întrebându-se pentru ce? ori până când?, individul se încălzește cu himere, dându-și iluzia atingerii nevăzutului și întrezărind, dincolo de iubire, de tragic și moarte, limanuri consolatoare. Toate acestea, întrețesute, participă la conexiuni febrile de caracter inductiv, unificând fervorile cu nălucirile, cu dezirabilul și cântul; orizontul apropiat lasă loc absolutului patetic; tangibilul intră sistematic în rezonanță cu un contrapunct enigmatic, iar nuanța se topește în melos. Dicțiunea incantatorie favorizează o antrenantă musica humana, o stare perceptivă simpatetică, totalizând și acompaniind cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
țară materie, țară idee" (Treapta de real și de vis). Disjuncții, antimituri, stări de spirit contrastante se încrucișează pluriform, balansând între vedere (de unde obsesiva invocare a ochiului) și non-vedere. Senzații termice opozitive alternează între "foc și gheață". De o parte nălucirea cuvântului nenăscut încă, de alta apelul la fondul folcloric milenar, la structuri consacrate. Somn și trezie, luciditate și tresăriri ale inconștientului, sublimități și dezvrăjire acestea prind în raza lor vibratilă însăși viața, alcătuind o lume personală, făcând ca în individual
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aceea care surâzând, / aceea care Totu-având, / aceea care nume n-are, / în somnul meu moartea visând, / cea care mă omoară-având / în gând mereu pe-aceea care!" Însumare fluctuantă de cânt, de sublim și mister, feminitatea astfel văzută rezonează cu permanentele năluciri ale comentatorului ardent savurând minunea, asediat însă de întrebări. Nu desenul primează, nici cromatica, nici, ca la alții, atracția ochilor, ci tentația de a surprinde acel nu știu ce ori nu știu cum al partenerei, misterul cu care adoratorul tinde să se întregească. Anticul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e frică de fiecare vers nou, mi-e teamă să-l scriu" (Nu ești singur când scrii). Dimensiunea ontologică, inclusiv opțiunile poetului se înscriu în parametrii unei Transilvanii agreste, cu impact la intelectualii școliți la oraș dar ducând cu ei nălucirea orizontului deschis; Goga, Blaga, Cotruș și alții, iată nume emblematice. Pe scurt, George Vulturescu, unul dintr-o "generație" fracturată, crescută "printre blocuri", urmează un traseu spiritual analog; gândul lui se îndreaptă "către sat", către "lutul" celor duși. "Academia mea: iarba
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cea trupeas că“ este strâns legată de „prefacereacea călduroasă“, de „săturarea somnului“ și de „lucra rea Sa ta nei“. Cele trei împreună au drept rezultat voyeurism-ul - „să nu-și ia ochii de vedere acea netrebnică“, „gânduri de curvie“, visele erotice - „nălucirile céle de nopate în som nu“ - și, în sfârșit, „înfierbântarea trupului“. Tex tul propune și mă suri de alunga re a acestor patimi: prin post, cu „pâi ne și apă cal dă“, în frâ na re, ru gă ciu ne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
I-II, 1966) sau romanul mainstream (Viața începe la Milogu, 1980). Complementar manufacturii SF, Ș. a fost și un prolific autor de literatură de popularizare tehnico-științifică și istorică, semnând în această calitate lucrări precum Vecina noastră, Luna (1957), Adevărul despre năluciri (1961), Focul viu. Pagini din istoria invențiilor și a descoperirilor românești, lucrare de natură preprotocronistă (1963, în colaborare cu Dinu Moroianu), „Semnele cerești” și tălmăcirea lor adevărată (1966), Sub semnul Minervei. Femei de seamă din trecutul românesc (1975, în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
pretext al unor reflecții, T. introduce un personaj liric cvasiimaginar: pe scitul Anacharsis, unul din înțelepții Antichității, trăitor pe aceste locuri, cu monologurile sale sapiențiale. A publicat și cărți de proză: Intrarea în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
trăitor pe aceste locuri, cu monologurile sale sapiențiale. A publicat și cărți de proză: Intrarea în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
1997; Conul de sine, Timișoara, 1999; Clepsidra de sare, postfață Eugen Dorcescu, Uzdin (Serbia) - Timișoara, 2000; Descinderi în cultura populară, Timișoara, 2001; Marea Unire reflectată în presa românească din Banat (1918-2003) (în colaborare cu Constantin C. Gomboș), Timișoara, 2003; Tărâmul nălucirii, Timișoara, 2003; Val după val, Timișoara, 2003. Ediții: Mult mă-ntreabă inima, introd. edit., Timișoara, 1981; Ioachim Miloia, Scrisori din Italia, pref. edit., Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Umbra râului”, O, 1973, 5; Vasile Crețu, „Umbra râului”, F, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
Focșani, nu i-au zis nimica, nici i-au făcut altă întrebare. După aceea s-au apropiat de mine și m¬au întrebat asemenea de unde sunt. Eu din cea întâi vedere am închipuit că toți aceștia sunt duhuri necurate și năluciri și făcându-mi cruce am început a bodogăni Tatăl nostru și alte molitfe. Dar, după ce am boldit ochii, am cunoscut că acel cu epoleturi este hatmanul Moldovei, Constandinică Paladi; pe loc am închipuit că proorocia Șăndrii s-au împlinit și cartojnicii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ahile și Patrocles, doar ei singuri, cucerind Troia, după ce restul războinicilor, troieni și ahei deopotrivă, vor fi pierit în luptă. Nici într-o altă parte sufletul excesiv al lui Ahile nu ajunge atât de departe în excesele lui ca în nălucirea aceasta sinistră a unei glorii atotnimicitoare și pustii. Dar clipa trece, Ahile înalță către Zeus o altă rugă, să-l ocrotească pe Patrocles și să-i dea izbândă. Izbânzi a avut destule Patrocles, l-a omorât și pe 142 Sarpedon
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pași pe hol. Am sărit ca să deschid ușa chiliei și am văzut Înaintea mea o femeie cu capul acoperit. O Însoțea cineva care semăna cu Evanghelistul Luca și care a dispărut Îndată. Cu toate că eram sigur că aceasta nu era o nălucire de la cel viclean, pentru că avea o strălucire deosebită, am Întrebat‑o cine este. — Mucenița Eufimia, mi‑a răspuns aceea. — Dacă ești Mucenița Eufimia, vino să ne Închinăm Sfintei Treimi. Tot ce fac eu să faci și tu. Dar când Încă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dânsa cineva ca să o prindă, Când cu ochii mari, sălbateci, se privește în oglindă Subțiindu-și gura mică și chemându-se pe nume Și fiindu-și șie dragă cum nu-i este nime-n lume, Atunci el cu o privire nălucirea i-ar discoasă” (M. Eminescu, I, 80) „Am privit, am umblat și iată cânt: Cui să mă-nchin, la ce să mă-nchin?” (L. Blaga, 90) Oricui sunteți prieteni, dar și oricui îi pare Că numai pentru dânsul ați fost
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce vin din necuprins în mintea noastră din vis și care de cele mai multe ori există aievea (noi neputându-le cunoaște) s-au întâmplat sau urmează a fi, indiferent unde, dar chiar și în preajmă pot, înrâuri comportamentul vieții noastre. O nălucire ce bântuie pe Solaris pare a fi o realitate de coșmar, când fiecare imagine, pentru personajele conștiente de trăirea reală a visului, se poate tulbura și deveni o monotonă tăcere în așteptărea furtunii. Omul poate deveni pentru totdeauna prizonier al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
el nu era altceva decât o vrajă pe care o născocise mai înainte Merlin pentru ea în locul în care apa părea anume mai adâncă se aflau case frumoase și îmbelșugate în preajma cărora curgea un râu foarte bogat în pește; dar nălucirea unui lac acoperea toate astea". La fel cu imaginile eminesciene din "Miron și frumoasa fără corp" întâlnim visarea epică transformată în poezie magică: "Merseră mult până ce sosiră pe malul unei văi singuratice, în fundul căreia zăriră o fortăreață strașnic împrejmuită din
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]