267 matches
-
Ion 3. Hojda Toader 4. Simon Mariana. Judecătoria Dragomirești 1. Coman Teodor 2. Tiplea Gheorghe. Judecătoria Zalău 1. Balazs Arpad 2. Boldan Simona-Monica 3. Galoș Violeta-Smarandita 4. Hirza Benedict 5. Ionescu Dorina Delia 6. Kende Monica 7. Moldovan Sorin 8. Năsăudean Petronela-Zoita 9. Nicorici Silvia 10. Szakacs Erzsebet. Judecătoria Simleu Silvaniei 1. Chiffa Viorica-Georgeta 2. Georgescu Sofia-Brandusa 3. Lazoc Mirela-Teodora 4. Salajan Silviu. TRIBUNALUL CONSTANTĂ 1. Cojanu Gheorghe 2. Geli Erol 3. Nasta Aurica 4. Stâncă Monalis-Simona 5. Tita Vasilica 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
se țineau de către învățătorul clasei sau de către un gradat al companiei, folosindu-se în acest scop puști de lemn. În lipsa unor documente care să ateste cu precizie anul înființării școlii triviale din Racovița, investigațiile istoricilor sunt contradictorii. Astfel, istoricii școlilor năsăudene indică perioada anilor 1770-1790 în timp ce E. Micu o datează în 1773, în cazul în care se poate considera că și Racovița făcea parte dintre cele 12 localități unite în care "tineretul grăniceresc" român era instruit. Academicianul Constantin C. Giurescu se
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Județene a Creației Populare, apoi al Școlii Populare de Artă, funcționează aici până în 1971, interval în care inițiază și organizează, la Botoșani și Miorcani, Colocviile „Ion Pillat”. Mai e prezent de-a lungul timpului în „Ardealul”, „Claviaturi”, „Dacia rediviva”, „Plaiuri năsăudene”, „Tribuna literară” (București), „Vremea nouă literară” (Buzău), „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Zarathustra”, „Universul literar”, „Cuvântul literar”, „Luceafărul” (Sibiu) ș.a. Din 1955 își publică versurile și articolele în „Scrisul bănățean”, semnând Marian Virgil, în „România literară”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Clopotul” (Botoșani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
Ca istoric literar, caută să restituie polemic în Coșbuc în căutarea universului liric (1980) chipul originar al lui Coșbuc, care, în termeni jungieni, ar fi un liric in anima, „blocat” de poetul epic in animus. Docta cercetare a „urmelor” scriitorului năsăudean (1986) trebuia să fie prefața unei minuțioase „vieți”, rămasă în sertar. Volumul memorialistic Oameni pe care i-am iubit (1977) evocă simpatetic chipuri de scriitori pe care i-a cunoscut (de la Liviu Rebreanu și Lucian Blaga la Octav Șuluțiu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
didactice și teste corespunzătoare cu scopul de a pregăti cursanții pentru examinările de certificare parțială. Ana-Maria Grad Performanțe remarcabile l Pentru teatrul școlar francofon Trupa de teatru francofon a Liceului Teoretic „J. L. Calderon“ din Timișoara, condusă de prof. Gabriela Năsăudean, a participat în calitate de invitat de onoare la cea de-a treia ediție a festivalului internațional de teatru școlar francofon Igram de la Kosice. Trupa timișoreană, care pe lângă spectacolul propriu-zis, a susținut, în afara festivalului, și un recital de poezie „Eminescu“, tradus în
Agenda2004-12-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282206_a_283535]
-
limbaj științific, APPM, 1987, 143 148 [cu l sch.]. [18] BALTAG, EMIL, Analiza unor texte literare din manualele gimnaziale din perspectiva teoriei asupra mitului, LPS, p. 296-300. [19] BĂEȘ, ANA; BĂEȘ, RADU, Studiul limbii și al istorici în concepția, revistelor năsăudene. Magazinul pedagogic și Școala practică, RPed, 36, nr4, 1987; 5051. [20] BĂRBAT, RODICA, Sens propriu, sens figurat - o problemă de lexic în predarea limbii române, DMod. 2, 1987, 9-12. [21] BĂRBOI, CONSTANȚA, O concepție modernă științifică, în “Tribuna școlii”, an
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fi reporter de fapt divers la „Adevărul” și „Dimineața”, iar în 1936-1939 se află la Deva, ca redactor și ulterior director al revistei „Eu și Europa”. Până la urmă se stabilește la București, unde în 1943 devine redactor la revista „Plaiuri năsăudene”, apoi director la „Transilvania noastră”. Schimbările de după 1944 îi sunt inițial defavorabile, el fiind nevoit să muncească o vreme în mină. La periodicele la care a lucrat, ca și la „Hyperion”, „Curierul liber”, „Viața literară”, „Brașovul literar”, „Revista Fundațiilor Regale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
revistă apărută la Năsăud, neregulat, între 1924 și 1940, în Editura Regiei „Regna”, societate cooperativă pentru exploatarea pădurilor grănicerești din județul Năsăud, sub îngrijirea unui comitet; între 1972 și 1977, tot la Năsăud, apare o nouă serie, sub auspiciile Muzeului Năsăudean. Colegiul de redacție al seriei noi este alcătuit inițial din Alexandru Giurgiuca, Anton Coșbuc, Grigore Găzdac, Nicolae Istrate, Ion R. Nistor, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
să facem regionalism exclusivist, căci vor fi binevenite și articole din alte părți, dar un fel de patriotism local vom avea.” Materialele publicate în ambele serii ale revistei sunt cu precădere istorice, culturale, sociale și lingvistice, inspirate din viața școlilor năsăudene și din tradițiile ținutului, în trecut regiune de graniță, cu drepturi și obligații specifice, diferite de acelea ale românilor din alte părți ale Transilvaniei. Poezia românească originală preocupă totuși pe mulți dintre redactori și colaboratori. Numărul 5/1926 este dedicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
din partea locului. Atestările, începînd din secolul al XIII-lea, consemnează variantele: Nazwod, Nazowd, Nazod, Nazad, Naszod, Nszo, Naszeud, Neszeud, Năsăud, Nuszendorf, Nuszdorf. În maghiară i se zice Naszód, iar sașii îl numesc Nassendraf, Nosndref, Nîessndorf, Nuszendorf, Nussdorf. Locuitorii își spun năsăudeni și nosodeni. În opera lui Ptolemeu este atestat, la depărtare de teritoriile noastre, un Nasaudum de origine pelasgă, pe care unii au crezut că-l pot asocia cu Năsăudul nostru (evoluția fonetică normală ar fi dus, de fapt, la formele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lui Ptolemeu este atestat, la depărtare de teritoriile noastre, un Nasaudum de origine pelasgă, pe care unii au crezut că-l pot asocia cu Năsăudul nostru (evoluția fonetică normală ar fi dus, de fapt, la formele Năsaud sau Năsad). Unii năsăudeni au auzit (nu se știe de la cine) de o bază slavă, na sŭ voda, cu sensul „spre susul apei“ (imaginată, probabil, pornindu-se de la prima atestare, greșită se pare, din 1264, Nazowd). Alții s-au gîndit la un radical maghiar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
cu pseudonimul Ț. Ț. Mărgineni. Prima carte, microromanul Un om în halat vișiniu, îi apare în 1968. Ț. și-a atras prețuirea mai cu seamă pentru demersul său devotat, îndelungat și erudit, de evocare a istoriei literaturii și culturii spațiului năsăudean, preocupare al carei rod se află în primul rând în lucrările Virtus Română Rediviva (I-VII, 1973- 1993; Premiul „George Barițiu” al Academiei Române) și în Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud (1998). Unică în felul ei, reconstituire a valorilor bistrițene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
al carei rod se află în primul rând în lucrările Virtus Română Rediviva (I-VII, 1973- 1993; Premiul „George Barițiu” al Academiei Române) și în Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud (1998). Unică în felul ei, reconstituire a valorilor bistrițene și năsăudene, în fapt o veritabilă enciclopedie, amplă monografie, ieșită de sub tipar în două decenii, este structurată pozitivist, propunându-și să reconstituie toate componentele culturii locale, de la personalități la modești dascăli și țărani fruntași, de la instituții, școli grănicerești, tipografii la reuniuni învățătorești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
a lui Ion Creangă, de pildă, pledează, documentat, pentru originea transilvăneana a humuleșteanului, iar lucrarea despre Andrei Mureșanu aduce corectarea unor erori privind data nașterii și numele poetului, părinții, studiile etc. Și că prozator Ț. își trage seva din realitățile năsăudene, cum se observă în Soldați fără arme (1973), evocare a unor întâmplări din secolul al XIX-lea, în Transilvania supusă Imperiului Habsburgic. În centrul acțiunii se află regimentele grănicerești și un personaj, Paul Țânco, care se regăsește în studiul biografic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Petre Rezuș, Cluj-Napoca, 1989; Jurnalul unui scriitor candidat independent în Parlament, Chișinău, 1992; Basarabia, numele tău e Maria!, pref. Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca, 1992; Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfața Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; Studentă, Cluj-Napoca, 1995; Academia Română (1866-1996). Academicieni năsăudeni și bistrițeni, pref. Ștefan Păscu, Cluj-Napoca, 1996; Corabia naufragiaților, pref. Teohar Mihadaș, Cluj-Napoca, 1996; Vinovat e Nobel, Cluj-Napoca, 1996; Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud, postfața Petru Poanta, Cluj-Napoca, 1998; Zăpadă roșie, Cluj-Napoca, 1999; Desdemona, Cluj-Napoca, 2000; Despre Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
757; Zaharia Sângeorzan, „Virtus Română Rediviva”, CRC, 1978, 27; Adrian Alexandru [Andrei Marga], Debut dramaturgic, „Napoca universitară”, 1979, 3-4; Ion Lungu, „Virtus Română Rediviva”. ST, 1982, 12; Titu Popescu, „Virtus Română Rediviva”, Ț, 1982, 12; Dan Milcu [Dumitru Micu], Dimensiuni năsăudene, CNT, 1983, 3; Ghițulescu, O panoramă, 310-311; Ion Oarcăsu, Literatura și document, ST, 1985, 12; Cosma, Românul, I, 185; Petru Poanta, Portrete în cuvinte, RL, 1989, 2; Mircea Popa, „Lumea transilvana a lui Ion Creangă”, LL, 1991, 2; Teodor Tihan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
o vie emoție în lumea literară. În anii debutului C. întreținea un adevărat cult pentru mai tânărul G. Coșbuc, al cărui univers liric îl sintetiza omagial în Doina firelor de tort. O serie de idile și pasteluri relevă influența poetului năsăudean, iar alte texte par să-și găsească sursa în motivul coșbucian al „dragostei învrăjbite”. Cu timpul, spațiul rural sau numai agrest devine un simplu cadru al dramei intime a celei neiubite. Intensitatea sentimentelor atinge câteodată un grad extrem, iar sinceritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
Lupta pentru libertate: / Horia, Cloșca și Crișan. // Satu Mare: vechi biserici, / Și pe Leul din Sisești - / Iar Năsăudul cu munții: / Grănicerii-mpărătești.” I. mai contribuie, alături de Demetru Boșca, Olimpiu Bârnă, Emil Boșca Malin, Dariu Pop ș.a., la culegerea și cunoașterea creației populare năsăudene. În amplă colecție Poezii și basme populare din Munții Rodnei (1967) și în altele de mai mici dimensiuni este adept al „înfrumusețării” folclorului de către culegător. SCRIERI: Cetățile melancoliei, Cluj, 1923; Durerea neamului, Cluj, 1924; Grădină cu flori de toamnă, Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
lui O. Goga alternează cu articole omagiale, cum este cel semnat de Corneliu Coposu, datat 8 mai 1938, deci scris la moartea marelui scriitor. Poetul primei generații de la A. se dovedește Iustin Ilieșiu care, alături de alți refugiați, între care mulți năsăudeni (Lucian Valea, Ion Th. Ilea), dă nota dominantă a liricii cultivate de revistă. În 1941, aici debutează „elevul” Dominic Stanca (cu Oameni). Pagina de poezie din august 1941, intitulată Generația care se ridică, antologhează poeme de Ștefan Baciu, Emil Isac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
PLAIURI NĂSĂUDENE, revistă apărută la București, neregulat, între l iulie 1943 și 1 mai 1945. Redactori sunt Emil Boșca-Mălin, Ion Th. Ilea și Vasile Netea, iar secretar de redacție Emanoil Cobzalău. De la numărul 4 E. Boșca-Mălin devine director, iar de la numărul 20-21
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
o sistemă oarecare, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gândirile-s fantome, și viața este vis." (La moartea lui Neamțu) Din datele publicate de Ilarie Chendi, cel care a publicat poezia, aflăm că Ioane Nemțiu a fost un student năsăudean, "un june foarte talentat" care a "repausat la 23 de ani" la Viena, "jelit de toți amicii și de întreaga junime română".9 Pentru tema noastră este important de arătat că primele poezii eminesciene sunt călite la focul de gheață
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Muza someșană”, revista liceului (1882-1883), citește la ședințele societății de lectură a elevilor Virtus romana rediviva, traduceri din Rückert, Zedlitz, Petöfi, Kosegarten, o povestire pe motive populare în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Cu o bursă din fondul public năsăudean, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj (ce avea și o catedră de limba română), aprofundând cunoașterea Antichității la cursurile de teoria și istoria retoricii, de sintaxă greacă, de istoria literaturii latine și istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Năsăud, din vara anului 1848. Fac acest lucru și pentru a profita de apariția recentă a unei excelente culegeri de documente, editată de colegii Ioan Bolovan și Adrian Onofreiu, care oferă cercetătorului o masă compactă de surse referitoare la granița năsăudeană În anii 1848-1849. Evident, În aceste condiții, Îmi voi concentra atenția asupra implicării populației românești În revoluție, Înscriindu-mă, astfel, și eu pe linia unilaterală a unei „istorii parohiale”, segmentată etnic, a Transilvaniei. Fie ca o abordare mai corectă și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
existat și În alte epoci -, ci și faptului că mijloacele de purtare a războiului au devenit tot mai eficiente. În acest context teoretic, voi Încerca să decelez, În cele ce urmează, motivațiile participanților la violențele desfășurate pe parcursul revoluției, În granița năsăudeană și În zonele apropiate. Țăranii români care au omorât (uneori cu sălbăticie) ori s-au lăsat omorâți (uneori cu eroism și devotament) la 1848 au făcut acest lucru pentru că erau animați de idei naționale sau din alte rațiuni? Ca să se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]