2,706 matches
-
fumegând melancolic. În odaia mea înnoptată ... Citește mai mult Iarnă atipicăPeste zidurile îniernate ale orașuluistă ghemuit întunericul,iar fruntea sfârtecată a ceruluibântuie-n nori de cenușă.Ninge fără noimăpeste catapetesmele lumii,iar copacii gem bolnav printre umbreîn timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele salealbite de ură.Trec zgribulite cioriprintre popoare de cristale-nghețateși-n orgia bolnavă plopii fac mătăniigângăvind rugi fără numărspre cerul buimac.Ninge ca dintru-nceputuriacoperind orașul fumegând melancolic.În odaia mea înnoptată... XXXIII. IARNĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Roma și după un timp în care i se păru că ațipise puțin, i se păru că aude zgomote jos în atrium. Apoi cineva urcă foarte repede pe scări și zgomotul se auzi tot mai tare pe coridor. În încăpere năvăli fără să mai bată la ușă centurionul Luculus Brassus care avea în mână o torță aprinsă. Ponțiu Pilat se ridicase deja de pe jilț când acesta intră. Auzise desigur zgomotul sosirii acestuia însă se prefăcu a fi indiferent apoi se ridică
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
așteptă vestea care urma să vină stând nemișcat ca și cum ar fi urmat un ceremonial unde trebuia să aștepte în poziția de drepți. O bănuială îi încolțise însă în minte când auzise zgomotele încă din atrium iar acum când Luculus Brassus năvălise pur și simplu în cabinetul său știa că ceea ce nu dorise arhiereul Caiafa să se întâmple, se întâmplase deja. Își împreună așadar mâinile la spate și așteptă ca centurionul să vorbească. -A dispărut! A dispărut mărite procurator! spuse acesta cu
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
plângerea știută numai de ea și frica ce se insinuase în zorii zilei... Se trezise într-o neliniște apăsăstoare ce-i răscolea din ce în ce mai dureros, pacea din somnul nopții, singurul moment în care uita tot... Țipete amestecate cu lacrimi și înjurături năvăliseră ca o furtună peste ființa delicată ce-și pierduse visele pe care le răstălmăcea la fiecare trezire... -Nelu, vino repede! Gigi nu mai respiră! Doamne, nu face asta! Te rog! Țipetele mamei îi împungeau creierul și ar fi vrut să
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Da_mi_doamne_un_petec_de_cer_.html [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]
-
232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului E toamnă târzie cu burniți și zloată, Durerile-n noi adunate-s mănunchi, Doamne privirea-ți, peste noi o fă roată Căci rugă îți facem Mărite-n genunchi. De nicăieri spre noi năvăliră Mulțime nomadă de aspri vulturi, Verzile cetini spre pământ prăvăliră În templu-Ți de liniști azi urlă securi. Nu-i bucium, nu-i soare, e ploaie și vânt Padurea sluțită se tânguie-a moarte Rădăcina despicată-i de trunchi Ce
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_la_iancu.html [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
printre ele în ograda vrăjitoarei. - Nu doarme, scorpia! - zise Michel - Și dacă are musafiri? - se cutremură deodată John. - Fii serios! Cine dracul s-o viziteze!? - Cum cine?... Dracul! - Ptiu! - se înfioră celălalt. După o scurtă ezitare John decise: - Ultimul plan: năvălim înăuntru și o amenințăm cu moartea dacă nu ne dezvăluie ascunzătoarea cu bani. E posibil ca hoașca să aibă aur și argint sau chiar bijuterii de valoare. Tu cotrobăi după indicațiile sale, în timp ce eu o strâng de gât, să nu
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
deschisă...Și mi-au făcut ferfenița incertitudini, mi-au strivit conștiincios înstrăinări, mi-au limpezit adevărul întineririi vertiginoase, clandestin făptuite sub ... V. EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ, de Carmen Lăiu, publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. A năvălit primăvară în salonul în care îmi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări verzi destinate celor monosilabice. Își musca nordic buzele ori de câte ori zarea, printre gratii neprimăvăratice, un suflet cu iarnă de cinci stele în privire. Eu îi vorbeam de sufixe cuibărite în geana ... Citește mai mult A năvălit primăvară în salonul în care îmi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
alături de Mircea se află și Roman Vodă, evadat din prinsoare de la leși, aflat acum în fruntea unei cete de călăreți moldoveni ce hărțuiau trupele lui Baiazid pentru a le împuțina, descinde din „Scrisoarea a III-a” a lui Eminescu: „Ienicerii năvăliră hotărâți în lungul Rovinelor. Gropile, capcanele și norii de săgeți decimară rândurile osmanlâilor. Urdia se văzu nevoită să-și lase trupurile grămezi, grămezi ... Noi leșuri umplură câmpul. Valahii ieșiră la atac și călărimea voievodală, ajungând și spârcuind ienicerii înspăimântați... Iar
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
e posibil... Uluit de ce-mi pregătise soarta pentru dimineața asta, rămân în mașină, aprind o altă țigară și mă gândesc că poate visez și ăsta e un coșmar. Mă lămuresc că nu dorm când se deschide ușa și Cristi năvălește transpirat în mașină. Îți recomandăm Aventuri de client la clinică privată: - Bună ziua, am venit să naștem... Acum, repede!... - Felicitări! Plătiți cu cardul? - Hai, zice, fără să mă privească. Cum îndemnul lui rămâne fără o reacție din partea mea, mai încearcă o dată
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche by https://republica.ro/z-stiu-c-am-gresit-iertati-ma-nu-mi-luati-permisul-dati-mi-amenda-dar-una-mica-ma-omoara-nevasta-o-intamplare [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
Europa și America, marii iubitori de animale și îndrăgostiții de natură, sufletele caritabile și atât de sensibile încât nu ar rupe nici măcar o creangă din vreun pom crescut în țara lor, la primul semnal de deschidere a sezonului de vânătoare, năvălesc în România înarmați până în dinți, transportând lăzi cu arme și gloanțe cât mai mortale, cu care realizează performanțe cinegetice de neimaginat adică, sute de mistreți împușcați zilnic, cerbi, ciute sute ori mii de gâște, rațe sălbatice, fazani și alte viețuitoare
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
maidan, printre bălăriile frânte? Calul privea buimac și încenușat ca printr-un voal de meduză. Nici nu mai avea putere să necheze. Unde-i erau aripile cu care altădată se avânta să apuce coada curcubeului, ori exodul insolit al luminii, năvălind în troiene, ca-n dansul hieratic de iele, sucitoare de minți? Aripile lui, prelungiri de comete, vinovate de infinit, erau frânte în miriștea de cenușă. Se lăsase peste trupul lui frânt, greul pământului. În jurul lui, frig, pustiu reflexiv, întuneric. Un
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ Autor: Carmen Lăiu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului A năvălit primăvara în salonul în care imi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483050403.html [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
este expresia transmutației, a unui program de „igienizare” a limbii române cu antidot străin. Puțini își pun problema etimologiei acestui acronim, sinonim cu „în regulă” sau „bine”. Să ne amintim de Caragiale care a ironizat întotdeauna exprimarea coruptă. De unde a năvălit acest OK? O poveste spune că ok-ul vine din vremea sclavilor de pe plantațiile americane. La sfîrșitul unei zile de muncă, vechilul nota pe o tăbliță numărul morților: 0k (killed), 2k, 3k, 4k, și așa mai departe. O alta, spune că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/o-k-ul-si-dresajul/ [Corola-blog/BlogPost/92470_a_93762]
-
unicul copil, rămase în grija bunicilor din partea tatălui. În primăvară o altă năpastă se abătu asupra satului. În urma topirii zăpezilor și a unor ploi torențiale de câteva zile și câteva nopți, pârâul din apropiere se umflă în pene și apele năvăliră într-o noapte peste casa Valdescilor dărâmând-o peste ei și omorându-i. Aceștia aveau un băiețel care era prieten de copilărie cu Elena, fetița Predeștilor. Soarta făcuse ca în acea seară bunicii fetei să-i roage pe Valdești să
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
buzelor, făcând-o din nou să scoată suspine de fericire și plăcere divină. Își lăsă capul pe spate și primi extaziată dezmierdările bărbatului. Fiorii dorinței și ai iubirii se aprinseră într-o vâlvătaie ce incendiară parcă întreaga planetă, iar sentimentele năvăliră ca norii unei furtuni. Soțul își purtă pe brațe gingașa soție până la pătucul lor rustic. Acolo dădură frâu liber sentimentelor. Atâta dorință și plăcere era în sufletul lor încât trupurile parcă se contopeau într-unul singur, apoi se unduiau ca
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
privesc de pe o stâncă peste întinderile muntoase. Vampirica tresare și-l cuprinde în brațe. PRINȚESA:(cu îngrijorare) Iubitule, am o presimțire rea... Cerul dă semne că vor urma vremuri tulburi ce vor produce dezastre. PALOȘ:(nedumerit)Înseamnă că dușmanul va năvăli din nou peste meleagurile noastre? PRINȚESA:(cu tristețe)Am o senzație stranie care îmi prevestește că Împărăția Contelui este amenințată. Din nou este prezentată o imagine de ansamblu a munților în noapte. INT. / CAMEARA DE COMPLOT / NOAPTE La masă sunt
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
ha! Să-l văd pe sultan târându-se la picioarele valahului! Ha, ha, ha! CĂPITANUL ARNĂUTU:Nici voi nu-i agreați pe turci? URSUZ:Ha, ha, ha! De unde crezi că am supt atâta sânge de suntem rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară era sărbătoare! Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ:Vă ajutam în
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Mă uit mai bine și ceva mă face să mă cutremur. - Ăsta nu-i mistreț! Asta-i ursoaică! Are și pui! strig eu. Hai să urcăm în copac! Ursoaica cu cei doi pui ai ei, bine crescuți, de culoare brună, năvăleau la vale, dinspre creasta muntelui, chiar pe-aproape de noi. Grohăia-mormăia sinistru toată ceata aceea de sălbăticiuni. De spaimă, de abia am pribidit să ne cățărăm într-un molid, cam vreo trei metri, unul după celălalt. Ursoaica cu puii ei, se
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1394780684.html [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
părul meu se-așează, ca o eternitate Trăiesc o reverie și-n tainice tăceri Se-ntorc visele albe din alte primăveri... MAI RĂSFOIESC O FILĂ... Mai răsfoiesc o filă din timpul cel de ieri Și-atâtea amintiri în minte-mi năvălesc, Tablouri nerostite ușor mă copleșesc Fragmente de visare-n catifelate seri Coboară lin pe fila de calendar de ieri. Pe prag de vremi pictate-n culori abia șoptite Îmbracă-n armonie momente inedite E-o stranie chemare de doruri prăfuite
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_primavar_paula_diana_handra_1371169677.html [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
stă în pușcărie, poate că ar fi avut măcar șansa să fie judecat în stare de libertate dacă nu ar fi fost fratele Președintelui!... Sau, oricum, iarăși poate, dacă n-ar fi fost el fratele Președintelui, nici n-ar fi năvălit tocmai pe el beleaua de a i se fi aruncat în față clanul lui Bercea atrăgându-l în afacerile lor murdare!... Și se mai întreba mintea mea dacă, dintre sutele de doamne notar care au câștiguri bune, cu care își
OMUL CARE ADUCE RĂUL de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1415261100.html [Corola-blog/BlogPost/341590_a_342919]
-
retraseră în odaie și începură să plănuiască cum să îl alunge pe Prințul Negru. Dar, acesta, avea spioni în palat și nu dură mult până află că Prințesa Mărgărita se întorsese însoțită de Prințul Izvoarelor. Mânios, își adună oștenii și năvăli în camera prințesei. Fără a-și apleca urechea la rugămințile servitorilor, îi legă pe prinț și pe prințesă unul de altul cu lanțuri grele și îi aruncă singuri într-o pivniță de sub talpa palatului. - De acolo nu veți mai ieși
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inima, unde seara năvălește mirosul tău de fântână, cu apa lovită de buze. * Văd întunericul trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. * Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gindu_n_buzunar_george_baciu_1350495607.html [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
a făcut daruri și a trimis vorbă în zona Piscului din Brăila, cartier de lipoveni, ca părintele ei, atamanul pescarilor locului, să vină s-o recupereze. Auzind, copila s-a refugiat în desișul de sălcii, iar când cercetașii părintelui au năvălit asupra adăpostului, o rețea de egrete s-a înălțat spre tării ducând cu ele și pe fetișoara îndrăgostită de Terente... -Comment?! se miră Solitarul. -Așa! Iar câtă vreme a trăit haiducul, o egretă roz-albă își rotea delicatul penaj prin apropierea
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
ni-l poate-nfrânge. // I-am moștenit tot dreptul din părinți; La șoapta lui ni se-nfioară buza; / În lutu-i plămădit din suferinți, / Strămoșii frământatei noastre ginți / Dorm, îngropați la Sarmizegetusa. // Al nostru e; iar nu al vostru, huni, / Ce-ați năvălit de dincolo de Nistru, / Călcând, în goana cailor nebuni, / Peste mormântul marilor străbuni / Și i-ați trezit cu-al vostru râs sinistru. // Voi, colb și pleavă sunteți, venetici, / Din hoardele barbarului Attila, / Noi, scutul Romei am înfipt aici. / O! Pentru marii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]