402 matches
-
lui Petru cel Șchiop sau cel Slab, același Hroiot (Hronotă, Hronodă), care venise și în toamna trecută. Turcii au trecut Dunărea pe la Isaccea, în 19 februarie, iar în 24-25 februarie au trecut Prutul. Ștefan cel Mare i-a întâmpinat pe năvălitori la 6 martie 1486, la Șcheia, pe Siret, în ținutul Romanului. Interpretările contradictorii, date evenimentelor petrecute în ziua bătăliei, ne obligă să discutăm în amănunt documentele. În cronicile scrise în timpul domniei lui Ștefan, sau imediat după aceea, se spune pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deoarece nu angajau lupte propriu-zise; atacând, provocau pierderi adversarului și-l sileau să se oprească, să-și pună trupele în ordine de bătaie, moment în care moldovenii „dau dosul”, cum zice cronicarul. Tactica era moștenită de la strămoși, impusă și de năvălitorii turco-mongoli, mari maeștri în folosirea acesteia. Wapowski vede succese acolo unde moldovenii „rup” lupta și o iau la fugă, pentru a nu suferi pierderi. Ei au evitat mereu o confruntare serioasă în câmp deschis, deoarece adversarul era mai numeros și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnii români nu s-au abătut, a fost acela de a evita o confruntare decisivă în câmp deschis, unde inamicul ar fi fost superior dacă nu ca număr, cel puțin ca armament, oștilor românești. Urma, apoi, distrugerea hranei din calea năvălitorilor, dându-se foc și pustiind totul. Acest principiu a fost sintetizat în mod strălucit de Grigore Ureche, care scria că românii nu au luptat niciodată “la gol”, adică în câmp deschis. Campania din 1330, când regele Carol Robert de Anjou
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
caracterizată printr-o exigență a ordinei și a tendinței spre unitate, unitate de gândire, de religie, de cultură și de artă. Această unitate a prosperat sub egida Bizanțului și a apărătorilor Creștinătății: Ungaria, Serbia, România care au respins valurile de năvălitori ai noilor barbari, Mongoli, Saraceni, Turci...” Așadar, când arătăm care este valoarea efortului militar făcut de Țările Române în Evul Mediu, nu e vorba de o laudă deșartă, ca să nu mai spunem că e datoria noastră să demonstrăm, pe bază
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că “niciodată armatele turcești nu au suferit o înfrângere mai mare”. Câteva zile au urmat, sub comanda voievodului, vânătoarea crâncena a resturilor armatei învinse. Mulți turci s-au înecat în Siret și în Dunăre. Când Moldova a fost curățata de năvălitori, Ștefan cel Mare s-a întors la Vaslui lângă Podul-Înalt. Aici, leșurile de oameni și căi alcătuiau trei movile peste care se aruncă pământ. De dupa movile erau aduși captivii otomani legați în lanțuri. Ștefan îi pedepsi, în ciuda răscumpărărilor, pe
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
știință Încearcă să dibuie ceea ce s-a Întâmplat cu miliarde de ani În urmă? N-aveam chef să-l lămuresc și nici să-l ascult. Așa cum nu mai am acuma să vorbesc. Oi fi obosit și eu... În afară de Coman, necruțătorul năvălitor cu muci la nas care va șterge tabla, va mătura podeaua, mă va ajuta să mă salt În baston și-mi va servi de sprijin până acasă, ceilalți puteți pleca. Caprelor, nu-i mai stârniți, iar voi, porcilor, țineți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui, Puiu zmeului; Șăulița lui, Țeasta zmeului; Chingulița lui, Două năpîrci negre, Din guri încleștate, Din coade-nnodate, La el pofil sunt date! Asemenea imagini se plasează într-o vreme eroică, de basme și balade fantastice, de lupte disperate împotriva unor năvălitori care pustiau totul în cale, ca năpîrcile, ca balaurii. Dunărea nu poate da lămuririle cerute, deși feciorul a fost descris “în amănunte”. O sfătuiește, însă, pe bătrînă să adreseze întrebarea și lunii, sora mai mare, pentru că stăpînește cu luminile toate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale acestei presiuni psihologice. Ce puteam spune eu, singurul participant la discuție venind dintr-o țară săracă din est, În care SUV-urile și AtV-urile sfidează bunul-simț, năvălind cu impertinență peste bietul pieton? Puteam doar să explic comportamentul acestor năvălitori, În deficit de personalitate și de complexitate cognitivă, capabili să se exprime doar prin bolizii lor, gesturi obscene și Înjurături cu care gratulează indivizii ce-i incomodează În marșul lor triumfător. Puteam divulga public faptul că nici măcar intelectualii ajunși nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Carpaților bănățeni, este un șir de minunate panorame. Aci maluri înalte, pe care nici caprele nu se pot cățăra, aci mari depresiuni ca niște largi amfiteatre, în care populația a putut trăi ferită de ochii străinilor. Drumul cel drept pentru năvălitorii dinspre răsărit a fost coridorul Cernei și al Timișului. De aceea, cu drept cuvânt i s-a și zis micului pas de la Domașna Poar ta Orientului.“ Simion Mehedinți, România RELIEFUL 19 Între aceste masive se află mai multe zone joase
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
romînesc pustios, „cu ruine“), Cetatea, Cetățuia, Cetățeaua, Prisaca (apelativul prisacă are și sensul de „întăritură, fortificație din lut și lemn“), Troianul (apelativul romînesc troian desemnează o întăritură primitivă, constituită dintr-un val de pămînt, pentru a se opri ata cul năvălitorilor), Comorele, Rîpa cu Galbeni, Grîu Ars, La Blid, Coasta Cremenii, Cremenișu (care semnalează „comori“, pietre, cioburi, grîu carbonizat etc., rămase printre ruinele cetăților și satelor distruse de populațiile migratoare), Orăștie (care pare a fi format, în ultimă instanță, de la apelativul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
spune în formulele populare tradiționale, „codru verde, unde nimeni nu te vede“, „întuneric ca-n codru“. În cazul cumanilor și al rudelor lor, pecenegii, impresia acestui codru inaccesibil, de nepătruns, în care probabil că se ascundeau localnicii romîni la sosirea năvălitorilor, era nu numai „poetică“, ci și importantă pentru strategia, eforturile și pierderile umane pe care le presupunea atacarea romînilor ascunși în aceste păduri, unde aceștia întindeau cunoscutele capcane în care puteau cădea atacatorii. Nu trebuie uitat că Teleormanul se află
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dar nu ca toponime, ci ca apelative sau antroponime). Revenind la eptetul de nebună atribuit pădurii nesfîrșite din Cîmpia Dunării, este interesant că teritoriile învecinate se numeau Vlașca (în slavă, „romîneasca“). Probabil că în pădurile sale se ascundeau romînii de năvălitori, imposibilitatea accesului, inclusiv pentru autorități, făcea ca ele, Vlașca și Teleor manul, să fie cuprinse separat în buget (pentru că nu existau situații clare ale populației și bunurilor existente în teritoriile împădurite ale acestora). De aceea, cînd se vorbea de venituri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cel Mare a împroprietărit cu o haliză de pământ arabil și pădure cât ține satul de lată și lungă din drumul Bârzăștilor pana in Dealul Măgure, pe luptătorul Bălescu de unde și numele satului „Bălești”. Din cauza locului descoperit locuitorii de frica năvălitorilor s-au coborât mai jos in pădure unde și au construit case din materialul aflat pe loc, iar satul a luat numele de Bălești după numele primului locuitor. Din însemnările care se găsesc pe o singură icoană, biserica ar fi
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2087]
-
o impune folosirea rațională a pământului și spiritul gospodăresc, le revedeam acum din nou cu ochii copilăriei, asemuindu-le cu rânduri rânduri de oșteni, așteptând sosirea Voievodu lui Ștefan cel Mare, spre a i conduce la biruință în bătălia cu năvălitorii. Tot atunci mi-am reîmprospătat imaginea cu călătoriile pe care le făceam cu tata spre a ajunge la casa mică cu cerdac, unde locuiau bunicii și unde, în fața unei s ticle cu Cotnari și a două ulcele, bunicul a ținut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și prilejul să ți se lipească pe tălpi o fărâmă de țărână de pe cizma domnitorilor - și pe suflet o umbră luminoasă de duh ce străjuiește atmosfera. Acolo calci pe stindarde de bouri și hematiile eroilor căzuți în atâtea lupte cu năvălitorii nomanzi. Acolo te scalzi în istor ia ce ne îndreptățește nouă stirpea de români, pentru că spunea Neculce: „Și mai bine le place vinul cel cu pelin... oaspeților de la Răsărit, prin iunie 1711, când Petru cel Mare vizita Iașii”. „Doctorie este
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să fie trăită într-o deosebită armonie. În plus, dragostea față de ,,Dumnezeu Tatăl” , Maica Domnului, de sfinți și în general față de învățătura creștină i-a determinat pe viețuitorii mănăstirilor și schiturilor să fie curajoși și neînfricați în fața calamităților naturale, a năvălitorilor din partea altor neamuri (tătari, mongoli, turci, unguri). În timp, în jurul unor mănăstiri și schituri s-au așezat mireni, care și-au construit case, apărând astfel sate și comune, iar în jurul unora chiar mici orașe. Rolul turistic al mănăstirilor și schiturilor
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
în cetatea muntoasă a Transilvaniei. Dacă Sciții ca popor nomad au putut să se retragă înaintea năvălirii geto-dace, pe care o vom vedea venind de la sud asupra Daciei, Agatirșii trebuiră să ramână în această țară și se contopiră în sânul năvălitorilor, astfel ca și vechiul popor eranic care ne atinge de așa de departe au contribuit la făurirea naționalității române. II GETII ȘI DACII 1. AȘEZĂRILE GEȚILOR ȘI ALE DACILOR Pe când Sciții ocupau regiunile de la Dunăre în sus, în jos de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceluiași trunchi comun, rasa arică. Fără îndoială că Agatirșii, pe care i-am văzut ca popoare așezate în Transilvania, vor fi fost supuse de Daci când aceștia, alungați de Iazigi, ocupară regiunea muntoasă a Carpaților, și contopirea lor în sânul năvălitorilor va fi fost cu atât mai ușoară cu cât nu-i despărțea o mare deosebire de neam. 2. NAȚIONALITATEA GEȚILOR ȘI A DACILOR. Sciții și Dacii erau două ramuri ale aceluiași popor, căci Strabo spune cu siguranță și din propria
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
invocând toleranța reciprocă, într-o Europă integrată, obligată să fie ea însăși transdisciplinară pentru a supraviețui sub semnul devenirii întru ființă. În această cheie trebuie înțeleasă o enigmatică observație a lui Victor Teleucă: Suntem, poate, singura națiune care am susținut năvălitorul pentru a-l asimila. Prin asta am vrea să-l detestăm. Parcă am fi proprii noștri năvălitori peste noi înșine din noi înșine". Ar trebui, deci, o biruință nu atât asupra inamicilor etnici, cât adevărata regăsire a identității, după ce ai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
semnul devenirii întru ființă. În această cheie trebuie înțeleasă o enigmatică observație a lui Victor Teleucă: Suntem, poate, singura națiune care am susținut năvălitorul pentru a-l asimila. Prin asta am vrea să-l detestăm. Parcă am fi proprii noștri năvălitori peste noi înșine din noi înșine". Ar trebui, deci, o biruință nu atât asupra inamicilor etnici, cât adevărata regăsire a identității, după ce ai învățat să fii Nimeni, într-o istorie ostilă. Victor Teleucă zice cam așa: "Regăsim oportunitatea specificului național
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să dăruiască fără a primi. Dar Ian pricepuse foarte bine că insensibilitatea cu pricina exprima mai mult o dorință fantasmată decât o calitate reală. − Ar putea fi considerată chiar hiper-deconstrucționistă, zise Rudi, dacă ținem cont de patima pentru demolări a năvălitorilor din stepe. Contemporani sufocați de sistemele anchilozate ale prezentului, vreți deconstrucție radicală? Păi atunci luați lecții de la marii maeștri ai genului! Bunăoară, Timur Lenk și-a continuat funesta-i campanie destructivă de dincolo de mormânt, prin puterea blestemului: a amenințat posteritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
neam. Când la orizont a apărut pericolul otoman, n-au crescut ca număr oștile creștine, pentru a se putea obține un echilibru de forțe, ceea ce ar fi însemnat eforturi materiale, e drept, greu de susținut, ci, dimpotrivă, a sporit numărul năvălitorilor, măsură care justifică înfrângerile. Fără îndoială, statul „militarist” otoman avea o armată numeroasă, bine înzestrată, echipată, disciplinată și profesionalizată. De-a lungul timpului a avut și comandanți militari deosebit de înzestrați, între care și unii sultani, Murad I, Baiazid Ilderim, Mahomed
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
barbare în incursiunile lor prădătoare, nu se mulțumeau a lua cu ele banii, obiectele de preț și turmele locuitorilor țării prădate, dar că o mare parte a prăzii era alcătuită chiar din acei locuitori care erau duși captivi în țara năvălitorilor, spune R. Rosetti („Pământul, sătenii și stăpânii"... vol. I, p. 8-9), care confirmă că obiceiul, după cum scrie cronicarul Ureche, a fost folosit și de Ștefan cel Mare în incursiunile sale din Ungaria și Polonia, ca cea din anul 1498, făcută
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răzeși păstrează încă pentru toată proprietatea numai uricele și documentele ca o dovadă strigătoare la cer, că pământul ce-l cumpără astăzi cu muncă și sudoare a fost odată dobândit de străbunii lor cu prețul sângelui lor, apărându-l de năvălitorii de afară, pământ pe care urmașii lor nu l-au putut apăra de năvălitorii dinlăuntru" (dovadă că istoria se repetă, mulți proprietari păstrează astăzi, ca urmare a aplicării legii 18/1991, titlurile de proprietate ori hotărârile judecătorești dar terenurile lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]