999 matches
-
beneficiind de variantele juxtalineare, în română sau rusă, ale autorului (poreclit, respectuos, de confrații mai tineri: NAPOLeons BONAbriedis). APOLLO ÎN URBE Apollo intră în urbe dinspre răsărit însoțit de imnuri nemaiauzite precum strălucirea unui nor de tămâie deșteptând în juru-i năvalnică admirație suave jinduiri și molcumă tristețe emoționate peste măsură gravidele s-au încleștat de cotul soților au roșit apins până și matroanele iar fecioarelor părea să le sară inima din piept și doar bărbații pe chipurile mahmure și tâmpe ale
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
De la pămînt la macrocosm, fac din el și din aer" (Iată mă sting, sunt iubit...). Un astfel de elan vital de factură edenică dobîndește însă pulsații extrem de puternice, convulsii dionisiace, încît figura oraculară a lui Hölderlin, se întîlnește cu cea năvalnic instinctuală a lui Nietzsche: " Pe chipul metopei / Se așază viziune a ghimpilor ce mă înconjoară / În locul brațelor tale, vară / Deodată exil. Aș vrea să rîd de mine și de aștri, / Aș vrea să fiu un joc infantil / În lunca peste
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
expresie reavănă, indicînd mai curînd o românească orală, cu reflexe arhaice, decît una studiată în școli, face parte din specificul rostirii d-sale. Ea însoțește convenabil manifestarea unui temperament tumultuos, interogativ, anxios, revendicativ. Fluxul liric e debordant, verbele se-așează năvalnic în spații care par totdeauna prea strîmte, aidoma unei cămăși în care bustul unui atlet încape cu greutate: " Ies cu un topor / în mînă / din satul meu natal. // Dar ce să fac eu / cu acest topor al meu / acum cînd
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
nume de poeți: Pușkin, Lermontov, Blok... Acesta este Sankt Petersburgul: palate și poeți. Palatele se înșiruie pe cheiuri și de-a lungul marilor bulevarde, poeții se refugiază în cartierele izolate. Dar mai mult ca orice altceva fascinează fluviul, larg și năvalnic, acest fluviu de doar 74 de kilometri cu totul, care străbate orașul îndreptându-se spre vărsare, răsfirându-și apele și formând, cu brațele și canalele lui, o adevărată deltă. Asemenea unei cățele, Neva își naște puii pe teritoriul Sankt Petersburgului
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
îți obligă mintea la dureroase adaptări estetice, sub presiunea unor ruperi de ritm pe care umoarea fiecărui autor le imprimă cuvintelor. Și astfel, în locul unei creșteri narative desfășurate sub arcușul unui singur scriitor, te pomenești asaltat cînd de o diversitate năvalnică și înghesuită, cînd de o curgere bleagă și astenică, după cum temperamentul din care s-au ivit a suferit variații ale intensității dramatice. Singurul mod prin care un astfel de bazar epic poate risipi senzația de pestrițătură dizarmonică este prezența unor
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
subînțeles acolo. După circul supărării, după scenele patetice de tatonare a celuilalt și a împăcării, ce poate să urmeze? Ce se poate întîmpla cînd Jupînul nu-i acasă? Amorul este pe furate și pe apucate. Și nu e niciodată mai năvalnic ca după supărare și împăcare. Veta și Chiriac fac amor, așadar, ascunși după schelele ce se întind ca o boală pe casă. Pare că șantierul a mîncat casa. Casa însăși devine o iluzie, un hocus-pocus, o greșeală. Ca și numărul
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
față (Eudemonismul social, vol. 5), șase gînditori intră în atenția francezului: întemeietorii liberalismului și utilitarismului (William Godwin și Jeremy Bentham) și întemeietorii socialismului (John Stuart Mill, Robert Owen, Charles Fourier și Mihail Bakunin). Biografia și opera celor șase este înfățișată năvalnic și lapidar, cu enumerări dese și epitete multe, într-o descriere plăcută și galopantă, grație unei tehnici a suspansului care sporește tensiunea. Să recunoaștem, suspansul în filozofie e o însușire rarisimă la autorii breslei, iar Onfray o stăpînește. Mai mult
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
în acompaniamentul efluviilor muzicale ale pianului. Cella Delavrancea, care se găsea în casa scriitorului, își amintește acea dimineață care a îndoliat cultura românească: „Eram la pian - studiam Sonata lui Schumann în fa diez minor, răscolire, profetică, anunțând preschimbări istorice în năvalnica dezlănțuire ritmică. Dimineața fragedă a primăverii nordice lumina covoarele odăii și pânza lui Grigorescu: carul cu boi în dreptul hanului. Nemișcarea lucrurilor în jurul meu sau vibrația acordurilor muzicale îmi transmiseseră o neliniște lăuntrică. Dintr-o dată, un țipăt sfâșietor a spintecat tăcerea
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
căzut în desuetudine. Ce iluzii efemere nutrise! Încercase să construiască un baraj de ordine și eleganță care să stăvilească fluxul sordid al vieții din afara lui; visase să stabilească norme de conduită, interese active, și noi relații filiale, care să zăgăzuiască năvalnica revigorare a impulsurilor imunde din lăuntrul lui. Dar totul fusese zadarnic. Apa săltase și înecase atât barajele din afară cât și pe cele dinăuntru. Puhoiul începuse să inunde, să pulverizeze digul prăbușit. Vedea limpede zădărnicia propriei sale izolări. Nu se
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
desfășurată din rațiuni politicoase. }i-e cu neputință să ți-o închipui pe Bușulenga scriind în transă, sub robia unei dispoziții de care nu poate scăpa, sau sub apăsarea unei întîlniri de care nu se poate elibera decît prin cuvinte năvalnice. Autoarea e protocolară ca o metopă și austeră ca un capitel. Fraza îi curge în volute rotunde, amintind de șablonul encomioanelor comemorative. Energia îi este precumpănitor teoretică, cu intersecții conceptuale și dese referiri culturale, dar fără tresăriri care pot atinge
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
încape discuție, vocea inimii. Jurnalistul își etalează cu ostentație simpatiile și idiosincraziile, se agită continuu, nu face niciun pas în spate în fața puhoiului de contraargumente. Atitudinea sa mă irită și mă fascinează în același timp. Mi se pare mult prea năvalnic, adesea lasă impresia partizanatului pe față, pare imun la orice posibile argumente contrare, viziunea sa pare de neclintit. Dacă cei doi ar putea fi transformați în personaje de western (pentru că tot este Cristian Tudor Popescu specialist în filme), ca psihologie
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]
-
dragostei și al bunei dispoziții. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară și era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, și cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos și iubăreț nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-și piardă mințile. O altă tradiție spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a
Bucureştenii, invitaţi să îşi spună povestea în cea mai lungă scrisoare de dragoste, de Dragobete () [Corola-journal/Journalistic/67259_a_68584]
-
Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos și iubăreț nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-și piardă mințile. O altă tradiție spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce și ei cărările.
Bucureştenii, invitaţi să îşi spună povestea în cea mai lungă scrisoare de dragoste, de Dragobete () [Corola-journal/Journalistic/67259_a_68584]
-
cele din orizontul bestiariului rural. Textul care urmează, scris cu un alt prilej, încearcă să ofere o imagine a legăturilor adînci, s-ar putea spune organice, ale unui poet cu o mobilitate unică a inteligenței și a expresivității, cu realitatea năvalnică a senzorialului și a privirii nemijlocite. Iar expoziția de la Muzeul Literaturii invită deschis la o asemenea evaluare. În imediata noastră contemporaneitate, Marin Sorescu a fost, printre scriitori, unul dintre cei mai atenți și mai profunzi observatori ai fenomenului artistic. Dotat
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
Acuma urc pas, pauză, pas. Și-mi amintesc că mi-am început sejurul bucureștean făcând un salt (de panteră!) de pe o treaptă a scării care urcă spre camera mea pe o treaptă a celei dinspre dormitor. Un salt atât de năvalnic, încât am stat trei zile în spital și, după aceea, trei săptămâni cu un picior în ghips. În pat nu mă mai instalez la prânz, ci imediat după micul dejun. Pe la zece, mă înviorez. După 12, sunt iar întins. De la
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4754_a_6079]
-
rînd, traducător din poezia italiană și franceză. Nu îmbinarea activităților ar putea intriga, ci amploarea lor pe ambele laturi. Niciuna nu pare secundă în raport cu cealaltă. Am impresia că e vorba de un fond efervescent, frenetic, de un eu de artist năvalnic care se străduiește a se autodisciplina. Activitatea științifică nu reprezintă decît o refrigerare a materiei primare, oprite de la înflăcărările jubilante ale libertății. Are loc un joc între comprimare și decomprimare, cu predominarea primului termen, întrucît și în versurile proprii ca
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
pe termen nedeterminat, omul se pomenește captiv într-un terminal aviatic, fără niciun control asupra viitorului său apropiat. Și astfel, plictisit, nervos și mai ales frustrat, protagonistul începe să scrie o lungă scrisoare adresată companiei American Airlines în care îngrămădește năvalnic bucăți de biografie, flux al conștiinței, digresiuni, divagații și chiar un roman în roman (pretextul este că personajul tocmai traducea o carte). Avem astfel o poveste clasică în ramă - poate prea evidentul cadru narativ constituind unul dintre puținele minusuri ale
Cronica unui zbor amânat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5549_a_6874]
-
Nichita, ne-mișcarea pe scenă poate să te năucească. Este, ca la fizică, o luptă de forțe, care se anulează și numai așa miracolul de a rămîne pe loc se produce. Există o direcție a forței care te-ar mișca. Năvalnic. Și cealaltă, care se opune strașnic și te țintuiește locului. Zeci de secunde am privit asta la Ismena. O uluială cît o Lună plină se așezase pe fața ei, înțelegînd ce face sora ei, Antigona. Ce debut!... mi-am spus
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
Leo Butnaru În felul său, cu dihotomică împărțire de simpatie, și-a trăit despărțirea de Franța năvalnicul, în toate (inclusiv în... glonțul pe care avea să și-l tragă în inimă în aprilie 1930), Vladimir Maiakovski, scriind chiar poemul „Rămas bun” (1925; îl reproduc în forma prozodică a „scării” caracteristică acestui autor): „În auto, schimbând ultimul franc
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ce e de înțeles din gafele pe care le comiți? Că traducerea nu e doar lingvistică, ci și cultură generală... Deci, e trist că într-un text atât de laconic sunt comise mai multe inexactități, aproape enormități, care fac din năvalnicul, severul Maiakovski un baladist liricoid și - asta e! - un foarte prost cunoscător al geografiei... Din nefericire, simulacrele la care este supusă poezia unor mari poeți ruși nu sunt puține. Astfel, mi-a fost dat să dau peste un adevărat măcel
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
apoi în jurnalul publicat postum - cu homoerotismul său reprimat). Muzicienii romantici și mai ales multivalentul Wagner i-au inspirat o „dragoste fără credință - căci mereu mi s-a părut pedant să nu poți iubi fără să crezi”. Această pasiune deopotrivă năvalnică și sceptică, dar și stimulatoare, însoțită de descoperirea gândirii lui Schopenhauer și a lui Nietzsche, avea să deschidă o linie inconfundabilă în proza lui Thomas Mann. Raportându-se la Wagner în diferite etape, este evident că scriitorul încerca să își
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
un fel care-l depersonalizează: „Mai ales feriți-vă să-i spuneți un lucru adevărat/ Dar și mai și, feriți-vă să-i spuneți un lucru simțit”. Adică, nici trăire, nici adevăr, doar poezie care spumează sentimentele, iradiind o tinerețe năvalnică și nepăsătoare. Acolo unde modernismul primului val are închideri ermetice, neomodernismul are frumuseți care te lasă, ca să zic așa, fără aparat critic. Dacă jocurile logice ale lui Barbu, ori Arghezi, ori Blaga stimulează exegeza, mai mult sau mai puțin la
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
anterioare, rezultând un autentic regal liric. Publi cistul de mare rafinament, Andrei Potcoavă, descrie această realizare în felul următor: Creând o poezie în ideea trainică, pătrunzătoare, ortodoxă, avem posibilitatea să identificăm la D. Paraschivescu o simțire profundă care se manifestă năvalnic, expre sia harului său dar și a inteligenței, dotația sa de la Creator. Am selectat două strofe din poezia Spovedanie: Am îmbătrânit, părinte! / Nu mai știu ce mă așteaptă.../ Știu ce a fost mai înainte, / Dar nu știu ce-i scris de soartă
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
mai ales că e o himeră să speri confundarea cu ductus-ul originar, imersiunea în model rămânând tot o figură, Leon-Iosif Grapini optează pentru stilul indirect liber, cu frază pletorică, în speță expurgată de semne grafice și de alineate, care curge, năvalnic, acumulând aluviuni cu ingrediente punctiforme, importante, însă, pentru mersul ficțiunii. Aici descoperim și ușoara „capcană“ - căci se impunea una, la asemenea pact narativ „pe față“ - întinsă de interglosator, pentru că trecerea cu vederea a unui detaliu afectează situarea în „departele“ textului
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
existență, trei bărbați separați, aruncați în cuprinsul Europei. Muzica îi separă și ulterior îi apropie pe Wlodek și Pawel care disprețuiește nu atât violoncelul, cât instrumentele ceva mai tradiționale precum acordeonul, ca și cântecele de lume care amintesc de tinerețea năvalnică și prea puțin controlată a tatălui. Însă, violoncelul (Wlodek) și pianul (Pawel) vor intra în dialog și se vor armoniza, muzica deschizând sufletul fiului înstrăinat. Reunirea familiei trece, este drept foarte discret, în simbolul recuperării polonității, cu un peisaj campestru
Tați, fii și iar tați by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2970_a_4295]