294 matches
-
de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia cu jucării
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
de inimă albastră, Stai, că trag! Dar virtuțile omului de teatru trebuie căutate în altă parte. Un bun povestitor se arată a fi I. în istorisirile lui pentru copii - reeditate, multe dintre ele -, pline de tot felul de pățanii și năzdrăvănii. Întâmplările narate conțin învățături, spre luare-aminte. Așa, în Meșterul Strică (1937), „roman pentru tineret”, Poveștile unchiului meu (1938), Guguță în vacanță (1942), „roman de aventuri” în versuri, Un cățel, un purcel și-un băiețel (1947). Pasionat de născocirile tehnicii, experimentând
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
Hasdeu - Iulia Hasdeu, publ. Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu, introd. Paul Cornea, DML, III; Versuri. Proză. Corespondență, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 1976; Scrieri alese, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 1988; Destăinuiri, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1992; Năzdrăvăniile Denisei, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1997; Fluierașul de os, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1998; Muguri de aprilie, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1999; Basme și legende, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000; Bourgeons d’avril, ed. bilingvă, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
nu este de fapt unul politic, ci unul între o lume puternic naturală, satul vechi, Matiora, fiind o insulă suficientă sieși ca resurse și peisaj, și lumea de neînțeles a orașului, despre care bătrînele povestesc din auzite cele mai mari năzdrăvănii. Și totuși...cel din urmă adăpost rămas întreg în satul pîrjolit, acolo unde bătrînii se adună în cea din urmă noapte petrecută pe ostrov, este o veche baracă kolceakovistă. Traducerea lui Mircea Aurel Buiciuc, foarte dificilă probabil, pentru că Valentin Rasputin
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
1980; Veghe și dor, București, 1984; Oameni, stele, flori, București, 1986; Poemograme și alte poezii, București, 1986; Sub flamuri purpurii de mai, București, 1989; Tărâm al eternei iubiri, București, 1989; O poezie pentru fiecare, București, 1993; Eternele izvoare, București, 1996; Năzdrăvăniile perușului Ciufulică și alte poezii, București, 1997; Vălurel, fiul Dunării, București, 1998; Călătorind prin „Țara frunzei de arțar” (în colaborare cu Cristina Segărceanu-Udrea), București, 1998; Dreams and Songs - Visuri și cântece, ed. bilingvă, București, 1998; Pururi iubirea, Târgu Jiu, 1998
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
lor, București, 1926; Floarea din poveste, București, 1926; Măscărici, București, 1933; Cântec de sirenă, București, 1934; O ulcică la taica, București, [1935]; Congresul păpușilor, București, [1938]; Pici și pitcoace, București, [1938]; Când se deschide cerul, București, 1939; Stigmat, București, 1940; Năzdrăvăniile lui Mitu fugar, București, f.a. Traduceri: Ugo Ojetti, Folchetto, D’Annunzio, Linia inimii și alte nuvele, București, 1914; Giuseppe Giacosa, O partidă de șah, București, [1917]; Luciano Zuccoli, Cuconițe și dudui, București, [1918], Mititica, București, [1926]; Gabriele D’Annunzio, Episcopo
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
excursuri savante. De pildă, discuția despre hotarul „adevărat” dintre Europa și Asia. Cu o cosmografie în mână, pesemne, și cu multă știință adunată înainte, M. cel învățat și călcând cu piciorul locurile descrise și de alții (colportori - în genere - de „năzdrăvănii”, care au pus în cărți „zvonuri din auzite”, fiindcă „nici unul dintre marii cunoscători nu au fost pe acolo”) corijează: „Tot ceea ce au scris atât vechii geografi, cât și cei noi, ne arată că vestitul râu Obi se află între două
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
componentă a comunicării „la arlechin”, este mereu supusă unei lucidități ce contează deopotrivă pe fermitate și franchețe. Receptiv, cu o anume circumspecție la nou, cronicarul salută abordarea îndrăzneață a unor piese clasice, dar, polemizând virtual cu „superesteții”, respinge experimentele aiurea, „năzdrăvăniile”, „ereziile” născătoare de „avortoni scenici”. Nu se împacă defel cu „săriturile peste cal” ale „mimetismului fals novator”, în care extravaganțele celor ce „se dau în priveliște” conțin riscul denaturării, ca și, în forme ilar-novice, pe acela al prăvălirii în elucubrație
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
vorba de scrieri modeste, reprezentate în epocă, dar needitate în volume), ca autor de teatru radiofonic, scenarii, adaptări (Scandal la trei papuci, O afacere cu devize, Fetița ta, Mic pitic, Ai cui sunt pantalonii? ș.a.), traduceri. De reținut ar fi Năzdrăvăniile Vulpoiului, adaptare, sub formă de serial de televiziune, după scrierea eroi comică medievală. Roman de Renart, pe când Furnicel (1954) și Vulpișor (1969) sunt cărți pentru copii, fără mari pretenții, dar scrise cu haz, ingeniozitate, vervă. Misteriosul Mister Misterfield (1958) e
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
1924; Gruie haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.; Fata din dafin, București, f.a.; Ștefan Bujor, București, f.a.; Gruia cel viteaz și tatăl său Novac, București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și pățaniile lui Păcală, București, 1930; Haiducul Miereanu, București, 1934; Bujor haiducul, București, 1934. Traduceri: André Theuriet, Frida, București, 1910; A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1912; ed. cu ilustrații de I. Anestin, București, 1928; H. Ibsen, Rața sălbatică, București, 1913
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Cosmos. Gigel: Radu are dreptate. Mergem mai departe! Dar ce fac cu mama? Pentru că lucrurile s-au încurcat așa de rău că ori anunță poliția, dar mai rău, mă dă la azil, cum îmi spune când mai fac câte-o năzdrăvănie. Radu: Ei, hai, nu mai dramatiza și tu situația. Mama o să afle că ai fost cu mine. ML, dacă îl caută mama, te rog spune-i că este cu mine și că...(se întrerupe legătura radio) ML: (și mai alarmat
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
am văzut, îmi fac griji pentru el, unde or fi? Cum se explică că lasă să vină niște fetițe neexperimentate și să-i ia locul? Să fi fost plasat la o altă familie? Foștii părinți profesioniști poate sau săturat de năzdrăvăniile lui și au renunțat să-l mai ia în familie. În acest caz mi-ar fi milă de suflețelul lui. Sper că de data asta a nimerit la niște părinți mai preocupați și mai pricepuți! Fetița grăsuță, care a îndrăznit
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
face decât să le aducă mari suferințe. Ea ar fi, pentru rădăcinile lor, ca un fel de otravă ; din cauză că pământul e încins, apa ar deveni, pe dată, foarte caldă, fierbinte chiar. În felul acesta, poate muri orice plantă. Înțelegând ce năzdrăvănie puteau să facă cei mai mici nepoți ai bunicilor erau gata-gata să izbucnească în plâns. Mâinile blânde și calde ale bunicului i-au mângâiat, însă, pe creștet și pe obraji, voind parcă să le spună: „Hai, nu mai fiți triști
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
acest glas, cel mai frumos și mai catifelat glas din lume...” -Dar, dintre toți, cei mai alintați erau un băiețel și o fetiță care, fiind cei mai mici, făceau, în ograda bunicilor, și cele mai multe pozne. E-adevărat, multe din aceste năzdrăvănii nu le făceau ei chiar singuri. Aveau o sumedenie de prieteni care, cu toate că erau necuvântători, pricepeau pe loc când copiii erau cu chef de joacă sau puneau la cale vreo șotie... Bunica trage cu ochiul înspre pătucurile celor doi. Apoi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cînta, jucînd: "Saul și-a bătut miile lui, iar David zecile lui de mii?" 12. David a pus la inimă aceste cuvinte, și a avut o mare frică de Achiș, împăratul Gatului. 13. A făcut pe nebunul înaintea lor; făcea năzdrăvănii înaintea lor; făcea zgîrieturi pe ușile porților, și lăsa să-i curgă balele pe barbă. 14. Achiș a zis slujitorilor săi: "Vedeți bine că omul acesta și-a pierdut mințile, pentru ce mi-l aduceți? 15. Oare duc lipsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
curgă balele pe barbă. 14. Achiș a zis slujitorilor săi: "Vedeți bine că omul acesta și-a pierdut mințile, pentru ce mi-l aduceți? 15. Oare duc lipsă de nebuni, de-mi aduceți pe acesta și mă faceți martor la năzdrăvăniile lui? Să intre el în casa mea?" $22 1. David a plecat de acolo, și a scăpat în peștera Adulam. Frații lui și toată casa tatălui său au aflat, și s-au coborît la el. 2. Toți cei ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
dor de libertate la mici fronde juvenile, adolescentine. Ușor reprimate și sancționate de cei apropiați - părinți, rude, profesori ș.a. Încetul cu încetul devenisem docil. Mai bine spus, îmi recunoscusem țarcul în care aveam dreptul să zburd. Puteam să fac oricâte năzdrăvănii în țarcul meu. În facultate, am simțit și m-a înrăit sufletește, într-un fel, frica. Un altfel de frică, dar tot păcătoasă. Intrasem din nou la facultate, după un șir de rătăciri care mă duseseră în armată. Intrasem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Baumeister. Eu văd Germania în cenușiu și albastru. Poate pentru că nemții sunt distanți, dar trebuie să admit că muzica și filozofia sunt la ele acasă numai acolo. Ce diferență față de Spania, cu cântecele și dansurile ei pline de pasiune, cu năzdrăvăniile arhitecturale ale lui Gaudí, cu vrăjitul Toledo! Eram în largul meu în Portugalia, la Lisabona și Estoril, cu fadourile pline de melancolie mângâindu-mi 102 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE auzul. Știi ce mi-a rămas din Olanda? Imaginea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
aceste zile de mai verde-auriu... și cu câtă duioșie mă autocompătimeam că nu voi avea fericirea să mă bucur de odihna unei vacanțe liniștite. Ca într-un jurnal cinematografic, începură să mi se depene în mintea chinuită de griji toate năzdrăvăniile fîcute "Chimistului", cum îl porecliserăm noi! Aproape că nu fusese oră să nu facă câte una boacănă. Odată ne explica la Fizică despre Inelul lui Gramm. ― Ca să pricepeți mai bine înfățișarea acestui inel, spuse el, luați dumneavoastră un covrig și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
prin cap nu-i trecea Chimistului! Dacă mă-ntreba ceva și-i răspundeam frumos, nu-mi punea notă, dacă, însă, nu știam, imediat îmi mai înmulțea seria cu un "rău"! Ce era de făcut? Îmi pierise gustul de șotii și năzdrăvănii. Mai aveam două săptămâni până la sfârșitul anului, și repetenția îmi bătea la ușa. Mă apucai serios de carte și-nvățai într-o zi și o noapte ce nu-nvățasem în două luni de școală; acum știam chimia organică la perfecție
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai plăcute pentru dumneavoastră! Poftim de te mai roagă să te ierte, că nu mai faci, că e ultima dată, că așa și pe dincolo, dacă-ți mai da mîna! În astfel de împrejurări dictatoriale, este de la sine înțeles că năzdrăvăniile noastre scăzuseră simțitor și, cu timpul, se reduseseră aproape la zero. Dar ceea ce ne mai ținea avântul în frâu era și faptul că ne aflam în clasa a VIII-a, la sfârșitul căreia ne aștepta bacalaureatul! Venise primăvara în Cișmigiu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe toți, pe neașteptate! Și cum mai aveam numai două luni până la "încercarea cea mare", toți ne puseserăm, cum se spune atât de sugestiv în limbaj școlăresc, "cu burta pe carte" și cu programa analitică respectivă în mînă! Cu toate năzdrăvăniile și aparenta noastră superficialitate, carte știam toți și puteam să facem față cu bine la examene. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba și literatura română, Istoria Românilor și Geografia României. Se dădeau lucrări scrise la: Română, Latină și Franceză, examenul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Romînă! Toți, profesorii încep să zâmbească. Barosanul se-ntrerupe o clipă: ― Mi se pare că, dintre toți colegii tăi, tu singur ți-ai ales această spinoasă carieră, Tyrtheu!? ― Da, domnule diriginte, m-a atras mai mult decât oricare alta, în ciuda năzdrăvăniilor de pe timpul când eram elev! ― Mulțumesc, stai jos...! ― Scully Gheorghe! ― Absent! Căpitan de cavalerie, mort în război. ― Tebeică Ștefan! ― Apelul nominal s-a sfîrșit! Barosanul își scoate batiste și-și tamponează fruntea inundată de sudoare; își șterge apoi pe furiș
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Baumeister. Eu văd Germania în cenușiu și albastru. Poate pentru că nemții sunt distanți, dar trebuie să admit că muzica și filozofia sunt la ele acasă numai acolo. Ce diferență față de Spania, cu cântecele și dansurile ei pline de pasiune, cu năzdrăvăniile arhitecturale ale lui Gaudí, cu vrăjitul Toledo! Eram în largul meu în Portugalia, la Lisabona și Estoril, cu fadourile pline de melancolie mângâindu-mi auzul. Știi ce mi-a rămas din Olanda? Imaginea șemine ului cu lemnele arzând în plin
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
capabilă să coaguleze într-o viziune originală ceea ce ne aduc simțurile. Arta abstractă are, fără îndoială, un sens: e o artă decorativă! Pus pe pereți, un tablou de Kandinsky sau de Vasarely nu arată deloc rău. Dar unde să pui năzdrăvăniile astea, în ce loc? în parcuri, să sperie noaptea pe îndrăgostiți? În holurile caselor de cultură, să nedumerească pe tinerii muncitori, sau nu cumva crezi că își au locul în muzee? Cum?! Lângă Paciurea, autorul genialelor Himere? Blasfemie! Ai să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]