2,943 matches
-
Frosa). Ele se opun mamei - Piekno, frumusețea en titre. Alte nume sunt tipic rusești: Kirilovici, Simion Simionovici, Sorokin. În roman sunt câteva linii tematice îmbucurătoare, atingând degajat simbolul. Una vizează mișcarea în gașcă, unde se află copii din foarte multe nații care au cunoscut deportarea: Kotlas, Sașka (bielorus), Erik (estonian), Kim (coreean), Alioșa Sinicin, Sverdlov, Durov, ruși. Gulagul rusesc n-a selectat etnii și reprezentanți. Dimpotrivă, lozinca de înfrățire a popoarelor (dacă asta s ar putea chema înfrățire!) s-a împlinit
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
congestionata, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperata. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a Patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii, cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasă și calmă frenezie a unei nații atît de permisiv-înteleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul.
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
în toată goliciunea ei: desuetă, absurdă, antidemocratică. Și, totuși, dușmănia în raport cu cei de altă naționalitate revendică nobilul merit de a deriva, culmea, din patriotism. Să fie oare obligatoriu simțămîntul potrivit căruia rostul tău, ca individ și cetățean străvechi al unei nații, este acela de a-i ostraciza în fel și chip, la infinit, pe nou-veniți, așa-zișii "venetici" (în pofida a mii și mii de dovezi a iubirii lor de patrie - așa cum scria George Călinescu cîndva, dînd drept exemplu copilul înfiat care
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
în primul rînd, zbătîndu-se să scape de elementul parazit, coercibil. Are Haider vreo vină că s-a născut austriac? Doamne ferește! Putea prea bine să se fi născut somalez, australian, rus, maxican, yankeu, chinez, eschimos, român și chiar... marțian!. Cît privește națiile, cît privește rasele, diversitatea ține de Creator. Mentalitățile totalitare își doresc propria valorizare neapărat în detrimetrul altora, spre deosebire de Ceilalți, xenofilii care admiră și alte popoare. Ideea fixă îl determină pe xenofob să trăiască întruna în absența scrupulelor de vreun fel
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
un transfer istoric de sens: Libertatea adevărată să fi ajuns nu apanajul unei simple revoluții, ideologice, ca cea franceză, ci rezultatul unei deveniri mult mai importante ca aceea a unității făurite pe un nou continent de către imigranții celor mai felurite nații fugind de realitățile politice și economice din țările lor și găsind în lumea nouă un alt mod, mai trainic și mai eficient și mai drept de a coexista... O caricatură sovietică, stupidă, din epoca totalitarismului, punea în orbitele Statuii două
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
mai adaugă, din păcate, ceva. Într-o țară care - începînd de pe la 1848 încoace - a fost practic inventată, proiectată, construită și așezată în rîndul lumii de intelectuali de toate formațiile, Ion Iliescu i-a etichetat insolent pe oamenii de cultură ai nației drept Golani. Transformînd România într-o țară a violenței și a eclipsei civice, Ion Iliescu a făcut imposibilă normalitatea chiar ca ipoteză imaginară, azvîrlind cinic în obrazul societății civile o etichetă infamantă - abia puțin mai lustruită decît cea de huligani
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
de a crede că s-au opus lui Ceaușescu doar pentru a pune mâna pe averea lui și nu, cum clamează, pentru libertate! Pescuitul în ape tulburi nu se practică la noi de azi, de ieri. Caragiale, marele profet al nației, a prevăzut și această situație. El scria, negru pe alb, în faimoasa lui "Statistică" - un fel de strămoș al "barometrelor de opinie" de azi - aceste cuvinte care, dacă n-au dat de gândit premierilor anteriori, ar trebui să-l facă
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
Cronicar Vămile posterității În rubrică din NAȚIONAL în care Dan Petrescu aduce la cunoștința nației punctul său de vedere acru și frustrat - răfuindu-se în special cu personaje mai cunoscute (și recunoscute) decît el ale intelighenției românești, cărora le bagatelizează, cînd nu le neagă, orice merit - s-a putut cîți de curînd (în episodul Cărți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Atîta? Asta-i tot? Ba, ar mai fi, da am mai spus. Spun altfel: Ionescu, european, nu-și face iluzii, știe că moartea e scandal; eu, român, mi-o fac că ar fi somn". Bineînțeles că nu e cruțata nici nația. Persiflarea caută anume punctele sensibile. Limbajul e voit crud, de-o cruzime însă oarecum artificială, căci autorul e un livresc, un aulic ce căuta a se demite cu tot dinadinsul, aidoma unui lord care s-ar deghiza într-un cerșetor
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
democrația de tip occidental, drepturile omului, vecinii de la apus, economia de piață, libertatea. Iată-l ascunzându-se, ca un zmeu de hartie creponata, îndărătul certificatului medical! Să fie, oare, umbră această bolborositoare, păunul fără piuit, "glicemicul" tremurător, marele salvator al nației? Vai de noi, vai de cei care, în iresponsabilitatea și prostia lor au putut să-și imagineze că un astfel de individ urmărește altceva decât propria îmbuibare, puterea dictatoriala (exact ca-n propriul partid!) și reîntoarcerea țării la vremurile în
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
a primejdiei reprezentate de universitatea în limba maghiară, a "ruperii Ardealului din trupul sfânt al țării", vom fi martorii "dezvăluirilor" apocaliptice á la Vadim și Păunescu despre betele în roate puse de mică țară de dincolo de Tisa carului triumfalist al nației. Toate bune și frumoase. Dar să nu uităm că, incepand cu 11 martie 1999, atunci când îi înjuram pe vecinii de la vest înjuram, de fapt, N.A.T.O.! Același N.A.T.O. pe care, de bună voie și nesiliți de nimeni, îl râvnesc
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
alte nenorociri de care am avut parte din abundență în vremea iliescianismului triumfator cu voie de la poliție. Problemele Convenției Democratice sunt altele și chiar dacă nu pot fi scuzate în nici un fel, ele trebuie văzute în raport cu munca de distrugere sistematică a nației dusă de autorii loviturii de stat din decembrie 1989. Cand însă un Nastase, ori un Văcăroiu - ba chiar și un ins rudimentar, cu un limbaj de-o sărăcie lexicala înspăimântătoare, precum Miron Mitrea - îți explică fără pic de rușine că
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
Barbu Cioculescu A SPUNE că în România comunismul s-a prăbușit tocmai când nația se obișnuise mai bine cu el, ar fi o ironie destul de amară, lipsită de haz, daca nu de rușine, nu însă și de un oarecare adevăr. Anume pentru că era la culme de incomod pentru cei mai mulți și chiar din rândurile partidului
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
de literatură rămîne însă capitolul naționalist mesianic acumulat în matrițele limbii didactice de lemn. În loc să stimuleze motivația de lectură și creativitatea elevilor, retorica educativa în uz pare a avea un scop unic: să acrediteze ireversibil ipoteza superiorității culturale a propriei nații - poporul ales, care a găsit, cu mult înainte de alții, piatra filosofala, calea regală, soluțiile geniale care ne-au propulsat triumfator pe culmi de neatins. Despre Miorița se afirma neted că ar prefigură " în formă de cristal a versului popular, ceea ce
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
le aveți voi? El vă vorbește frumos și dulce, făgăduiește ce știe că vă place... Ca și cel ce vrea să prindă pasărea, de n-ar șuiera ca și dînsa, n-o mai prinde! Alegeți un bărbat de legea și nația voastră. De nu știți pre unul carele ar fi învățat, apoi alegeți pre un țăran, numai să fie cinstit și cu credință". În ciuda sfaturilor lui Iraclie, a fost ales un german. Porumbescu reacționează necăjit și indignat, căutînd vinovați posibili pentru
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
făcut când nu și-au primit salariile de trei luni? Nu toți profesorii pot pune deoparte cincizeci de milioane pe lună, precum colegul lor mai mustăcios. Și nu toți au nesimțirea de a se pretinde niște vizionari meniți să salveze nația. Pretențiile lor sunt mult mai mărunte: cum să-și ducă viața de la o chenzina la alta. Cât despre vile, piscine, jeep-uri - se mulțumesc cu ceea ce văd la televizor! Oră scadentei se apropie cu viteză amețitoare. Sunt curios pe unde
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
parte din partid!" Să ne mai miram că, fandând cu atâta nerușinare, dl. Iliescu va deveni președinte pe viață? Cu despletirile stil Ana Ipătescu ale regizorului Măriei-Sale, Sergiu Nicolaescu, ne-am obișnuit de mult. Vor rămâne pe vecie în amintirea nației explicațiile savante privind ricoșeurile gloanțelor teroriste, în decembrie 1989, din toaletă personală: o poveste (fără comisari comuniști) a cărei imbecilitate era întrecuta doar de comicul ei. O adevarată cliocomicologie pentru uzul teroriștilor, dar și al istoricilor. După cum ieșirile la scenă
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
și munții în deplasarea cosmică a sezoanelor, aventură lor existențiala petrecîndu-se altfel decît a ungurilor, dornici de acțiune, cuceritori prin însăși firea lor, - petrecîndu-se în interior. Miorița e doar o metaforă; un mit literar recent... Fondul profund interior însă, al nației îl asigura transhumanta, ritmul solar, limba latină, vocabularul, sintaxa ei, zicerile și observațiile asupra lumii, neapărat făcute din mersul răbdător pe jos în urmă oilor, si nu călare... Șansa noastră și a prietenilor noștri, de istorie, unguri, este să ne
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
este evidentă la tot pasul, într-un mod supărător. Vehementul polemist nu simte, de exemplu, farmecul literar al folosirii cuvântului "ba" de către Petru Dumitriu, într-o interpelare adresată compatrioților săi ("Îmi vine să le spun românilor: ba, ați devenit o nație de judecători!") și crede în mod greșit că aceasta adresare familiară este de aceeași natură cu familiaritatea tovărășeasca afișată de Ion Iliescu ("Mai, draga!", "Băi,animalule!"). De altfel, însuși faptul că admira chinuitele și prolixele române ale lui Paul Goma
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
și guvernul României. Ce nu înțeleg poeții cu funcții înalte e că investiția în cultură, alături de cea în educație, e singura care aduce profituri pe termen lung. Pentru pitecantropii de la conducere e infinit mai comod să se întroneze peste o nație de inculți decât peste una de ființe inteligente și cultivate. Pentru că acestea prea le văd incompetență, prostia și lichelismul. Născuți și crescuți între țoape, ei reproduc instinctiv modelul mahalalei la nivel de macrostructura socială. E greu, în aceste condiții, să
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
politienesti-ideologice din fosta Germanie de Est, va trece, firește, neobservată într-o lume în care nesimțirea lui Iliescu și Nastase, aberațiile lui Vadim și Păunescu, orăcăielile de mahala ale lui Gavra sau Băsescu, ori tânguirea patriotarda a mai tuturor "aleșilor" nației domină copios discursul public. Există toate șansele că singurul cititor al acestei cărți să fie, pe patul de spital, înfrântul luptei pentru aflarea adevărului, dl. Ticu Dumitrescu. Să ne mire, atunci, ca ultimă găselnița a actualilor guvernanți e constituirea unei
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
momentului de efervescență intelectuală la care a participat activ. Desigur, un lider discret, modest chiar, dar trasând ferm - din umbra unui neverosimil dezinteres față de orice formă de carierism sau recunoaștere publică - coordonatele moral-creștine necesare supraviețuirii noastre ca indivizi și ca nație. Nu știu ce ecou mai au scrierile lui Mircea Vulcănescu (din care Academia a scos, din fericire, o ediție critică), pentru o generație care ar merita mult mai mult decât aceea interbelică apelativul lui Zaharia Stancu de „generație în pulbere”. Cred că
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
poate vorbi în prezent de o "simpatie" a românilor față de ruși, însă pentru a înțelege o atare atitudine față de un popor vecin, este nevoie de întoarcere în trecut, de evocare a unor momente de cotitură în relația dintre cele două nații, multe dintre ele neclare și până în ziua de astăzi. "1878 este anul în care „cauza Rusiei în România a fost pierdută pentru totdeauna", deși momentul zero al sentimentului de ostilitate pe care românii îl încearcă față de ruși a fost, după
Când au început românii să urască Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25174_a_26499]
-
feluri. Versificația liberă, mândri în trecerea noastră prin istorie, și, mai ales, formației profesionale, neîncorsetată în anumite tipare, se dar „isteria” cu care ne lăudăm bazat și pe argument istorice, George armonizează foar te p lăcut cu dăunează pentru sănătatea nației Bac iu gândește poet ic is tor ia muzicalitatea interioară a limbajului, iar noastre. contemporană. Închipuirea lui se mișcă sensibilitatea poetului constituie Impresia finală a poetului este în voie, zboară prin universal uman, de adevăratul izvor al liricii liedurilor „insuportabilă
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
chimiei organice, care era pe atunci prietenilor mei dela Catedra de puțin două limbi și că puteam înfloritoare, devenind fala țării. Am Tehnologie Anorganică, și cu consulta (ba chiar cumpăra ieftin) fost co-autor la primul brevet acordul total al profesorului Nație unele manuale de bază traduse fără acordat în SUA unor români după Mendelson, am putut continua și scrupule de ruși. Scrisul în sine era cel de al II-lea Război Mondial. iniția acolo, cu colaboratori de alt calvar. Manuscrisul (ad
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]