1,358,563 matches
-
septembrie. Scopul organizatorilor a fost de a arăta că "Moldova are nevoie de altceva, ca Moldova are nevoie de o altă guvernare, că viitorul Moldovei este alături de Rusia puternică, în cadrul Uniunii Vamale". În seara aceleiași zile, în Piața Mării Adunări Naționale, marșul s-a încheiat cu un recital susținut de cunoscutul interpret rus, dar și deputat în Duma de Stat, Iosif Kobzon. Socialiștii au organizat mai multe evenimente PR, care aveau ca scop poziționarea identității lor politice. În ziua de 23
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spot al socialiștilor, Zinaida Greceanâi, utulizând date statistice, demonstrează că "interesul economic primordial al Republicii Moldova este în Uniunea Vamală, exporturile tradiționale sunt pe piată rusească"33. O altă temă de campanie, care nu a lipsit din spoturile electorale a fostidentitatea națională. Astfel, în spotul nr.12, se pune în prim-plan identitatea moldoveneasca și suveranitatea Republicii Moldova. Oferte electorale: limba moldoveneasca, istoria Moldovei, o singură cetățenie, o Moldova puternică!34. Dintre strategiile cu impact persuasiv accentuat, trebuie să distingem strategia disocierii. Această
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Aeroportului Internațional Chișinău. Această retorica electorală s-a menținut și în spotul central al liberalilor, care este unul de modelul informativ-cognitiv. Spot nr. 1 (36 sec.) Partidul Liberal este un partid autentic liberal. PL se bazează pe principiile de identitate națională, libertate și demnitate, responsabilitate, onestitate și toleranța, economie de piață și stat de drept. PL (în imagine - președintele PL M. Ghimpu, primarul Chișinăului, D. Chirtoacă) va asigura pacea, stabilitatea și bunăstarea în afara fricii și a represiunii. În securitate - cu PL
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dețin cetățenia Republicii Moldova. Această inițiativă legilativă a fost înaintată de PLDM și PD. Niciun stat străin, nicio persoană particulară străină nu are dreptul să se implice în procesele electorale din Republică Moldova. În caz contrar, ar fi grav sfidata suveranitatea națională și voința poporului. Legislația electorală deja prevede interdicții și sancțiuni dure în cazul finanțării din străinătate a concurenților electorali. Recent, s-a introdus prohibiția că în imaginile din publicitatea electorală să nu apară personalități străine. De remarcat că și în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un simbol al nesupunerii civice față de puterea politică coruptă și compromisă. În ziua de 6 octombrie începe revoluția crizantemelor, în Moldova. Revendicările principale ale protestatarilor: - Organizarea alegerilor parlamentare anticipate libere, sub egida instituțiilor internaționale și a unui Guvern al încrederii naționale. - Demisia Președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, pentru incapacitatea de a reacționa adecvat și competent la informațiile oferite de instituțiile abilitate pentru a stopa jaful din sistemul bancar; demisia președintelui Parlamentului că exponent direct al oligarhiei. Anticipând mitingul de protest din 4
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
multe vulnerbilități în sistemul politic al Republicii Moldova. Tendința de modernizare politică și continuare a parcursului european, anunțată de partidele din coaliția proeuropeană în campania electorală, a fost compromisă atât de fenomenul corupției care a penetrat adânc în sânul elitei politice naționale, dar și de acutizarea concurenței între cei doi cei mai influenți lideri politici din țară - Vlad Filat și Vlad Plahotniuc. La etapa actuala, în Moldova, democrația nu presupune o concurență loială dintre ideologii și partidele purtătoare de astfel de ideologii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu țara3. Această temă a fost una complicată și pentru că România, separată prin Cortina de Fier de lumea democratică, continuă să existe, în mod distinct prin elitele sale din lumea liberă, care reușiseră să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Uniunii Sovietice. Ambele reprezentări au fost echivalente cu delimitarea spațiului Estic și cu ipostazierea clivajului dintre Est și Vest. Problemă Basarabiei apare că o temă centrală pentru că aceasta reprezintă mai mult decât un subiect istoric. Basarabia a reprezentat un ideal național pe care România l-a clamat încă de la venirea lui Carol I, iar odată cu realizarea Mării Uniri, aceasta a fost, cel putin declarativ, un simbol al recâștigării unor ținuturi istorice și al readucerii populației românești la hotarele naționale. De asemenea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un ideal național pe care România l-a clamat încă de la venirea lui Carol I, iar odată cu realizarea Mării Uniri, aceasta a fost, cel putin declarativ, un simbol al recâștigării unor ținuturi istorice și al readucerii populației românești la hotarele naționale. De asemenea, numeroasele minorități etnice au dat acestui teritoriu mai multă libertate de expresie, mai multă "culoare", mai mult spațiu de expresie într-o Românie conservatoare, prizoniera prejudecăților și mai puțin emancipata, cu toate că ce avea să se întâmple imediat dupa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Basarabiei este, pentru Regele Mihai, mult mai complexă pentru că ea circumscrie, într-un anume fel, si romanitatea celor care s-au aflat la modul propriu sub URSS - și care, datorită circumstanțelor politice internaționale, au devenit mai repede emancipați politic și național - unei evoluții diferite în raport cu implicarea reparatorie a Vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj "solemn" adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I vorbește
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I vorbește despre un adevărat "miracol" prin care românii de pește Prut au reușit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef al statului în viață, sub care Basarabia a fost parte a teritoriului național, să reamintească opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar, în același timp, să reafirme frustrarea și nedreptatea pricinuite de abandonarea României: "De la sfârșitul Primului Război Mondial și în toată epoca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar, în același timp, să reafirme frustrarea și nedreptatea pricinuite de abandonarea României: "De la sfârșitul Primului Război Mondial și în toată epoca unității noastre naționale, România a rămas credincioasa aliaților săi și, în special, Marii Britanii și Franței. Decisă să apere pacea europeană, ea conta pe garanțiile internaționale pentru respectarea integrității teritoriului său. Evenimentele au luat însă o altă cale. România, ca și celelalte țări din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atât contextul istoric, circumstanțele în care provincia a fost pierdută, precum și întrebările retorice legate de o eventuală riposta armată împotriva URSS. Mihai I distinge între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea disproporționată a celor două armate, opinând că oamenii politici care au hotărât atunci, în vara lui 1940 acest lucru, probabil, evaluând situația, au decis că "erapoate mai bine să accepte o situatie umilitoare și să salvgardeze independența restului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naționale. Dacă nu ai o armată proprie, iti lipsește însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea, trimitere și la modelul celor două Germanii, ca o regasire firească între granițele Comunității Europene, în contradicție cu modelul românesc; Mihai I concluziona că o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parte și de alta a Prutului. Regele vedea, în acei ani, o problemă colosală în atitudinea guvernanților, care gestionau "dosarul Basarabia", atât în relația cu noul stat creat, cât și cu Occidentul, o problemă morală, gravă, care ținea de identitatea națională și de parcursul european al României: "Și până când la București nu se vor rupe sigiliile de pe Dosarul Basarabia și nedreptatea ce ni s-a făcut prin pactul Ribbentrop-Molotov nu va fi reclamata în fața instanțelor internaționale, până atunci autoritățile românești vor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a iesit din familia europeană. Suspendarea Constituției de la 1923, desființarea Parlamentului și a partidelor politice, folosirea asasinatului politic pentru controlul și îndepărtarea adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au adus o faima extrem de negativă asupra rolului monarhului pe plan național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adus o faima extrem de negativă asupra rolului monarhului pe plan național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de caz pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele au fost modificate brutal; de aceea - consideră regele - prăbușirea comunismului trebuie să fie sinonima cu un proces urgent de recâștigare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele au fost modificate brutal; de aceea - consideră regele - prăbușirea comunismului trebuie să fie sinonima cu un proces urgent de recâștigare a adevărului și, mai precis, actul de la 23 august, trebuie să treacă printr-un proces de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și postcomuniste (inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul") și 3
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
transforma într-o armă împotriva regelui și a unui demers identitar de recunoaștere a erorilor și ororilor istoriei. Punerea în antiteza avea rolul de a glorifica un personaj condamnat pentru crime de război și de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1991, pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 14. 5 Comitetul Național Român a fost un organism de coordonare și înlesnire a dialogului emigrației politice românești de după 30 decembrie 1947. Funcționând că un guvern în exil, a fost finanțat (în secret) de Departamentul de Stat al SUA, insă sumele alocate s-au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parte anilor `60, CNR își va înceta activitatea în primul rând din cauza implicării Securității. (Cf. Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 118-119; pentru detalii legate de tentativa de reorganizare a CNR, vezi Armând Goșu, "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55). 6 Mircea Ciobanu, Nimic fără Dumnezeu:NoiConvorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992, p. 10. 7 Ibidem, p. 19; Potrivit altor surse, noul guvern din exil, născut
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]