162 matches
-
invadat în 546 î.Hr.. Printre cei mai cunoscuți troieni se numără: Dardanus (fondatorul Troiei), Laomedon, Ganymede, Priam, Paris, Hector, Teucrus, Aesacus, Oenone, Titonus, Antigona, Memnon, Coritus, Aeneas, Brutus, și Elimus. Kapis, Boukolion, Aisakos, și Paris erau prinți troieni care aveau naiade ca soții. Printre aliații troienilor se numără licienii și amazoanele. Muntele Ida ("Muntele Zeiței") din Asia Mică, este locul unde Zeus l-a răpit pe Ganymede, unde Anchise a fost sedus de către Afrodita, unde Afrodita l-a născut pe Aeneas
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
din mitologia românească, răspândite în superstiții, cărora nu li se poate stabili însă un profil precis, din cauza inconsecvenței folclorului; totuși, forma mitologică preferată este a unor fecioare zănatice, cu mare forță de seducție și cu puteri magice, cumulând atributele Nimfelor, Naiadelor, Driadelor, întrucâtva și a Sirenelor. Se sugerează ca ar fi posibil ca in trecut să fi fost preotesele unei zeități dacice. Se crede că ielele apar mai ales noaptea la lumina lunii, în hore, în locuri retrase (poieni, silvestre, iazuri
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
versurilor: "Pe gulerul de castor luce / Stelar omătul argintiu". De la mijlocul secolului XX, vidrele de mare au devenit, mai ales în cultura occidentală, eroi ai poveștilor pentru copii. Datorită formei suple a corpului, au fost comparate în literatura populară cu naiadele, nimfe ale apelor.
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
În mitologia greacă, (Πηνελοπεια) este soția lui Ulise, regina insulei Itaca și un personaj important din epopeea homerică ""Odiseea"". Originară din Sparta, era fiica lui Icarius și nepoata lui Tindar, Leucip și Afareu. Mama ei era o naiadă numită Periboea. În ceea ce privește circumstanțele în care Ulise și Penelopa s-au căsătorit, există două variante. Una din ele consemnează că Tindar l-a convins pe Icarius să îi ofere mâna Penelopei regelui din Itaca, după ce a primit de la Ulise un
Penelopa () [Corola-website/Science/305054_a_306383]
-
putti". Jetul de apă al fântânii țâșnește până la o înălțime de 25 de metri. Grădinile de pe terasă formează partea de sud a parcului și se află în partea opusă față de cascada din partea de nord. La primul etaj se află "Fântâna Naiadelor" constând din trei bazine și sculpturi ale nimfelor apelor. În arcul nișei centrale se află bustul reginei Maria Antoaneta a Franței. La partea superioară a teraselor este un templu rotund, cu o statuie a zeiței Venus realizată pe baza unui
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
datând de la 5000 la 2000 î.Hr. Numele orașului în cadrul Imperiului Român a rămas Naissus, care este derivat din numele latin Naissos numele său original. Etimologia numelui original Naissos ("Orașul nimfelor") a fost derivat dintr-o creatură mitică din mitologia greacă - Naiada (din grecescul νάειν, "a curge", si νἃμα, "apă curgătoare"), care a fost nimfa apelor dulci, râurilor și lacurilor. Nis, este o posibilă locație a Nysa, un loc mitic în mitologia greacă unde tânărul zeu Dionysos a fost crescut. Navissos, a
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
vechi și le închipuiau ca pe niște fecioare tinere și frumoase. Ele locuiau în grotele de pe vârfurile munților, în codrii deși, pe câmpii sau în ape și erau de mai multe categorii: nimfele apelor purtau numele de oceanide, nereide și naiade, cele ale munților de oreade, iar cele ale pădurilor de driade și hamadriade. Nimfele erau înzestrate cu darul profeției. De cele mai multe ori oamenii le invocau în calitate de genii protectoare, implorându-le sprijinul. Legendele legate de numele lor sunt numeroase, ele fiind
Nimfă (mitologie) () [Corola-website/Science/298353_a_299682]
-
miturile grecești, de ex. frecvența pomenirii traiului troglodit al arcadienilor. Probabil de acolo și persistența până într-o anumită epocă a sacrificiilor umane, ca și a fetișismului (zeii înșeși au fetișuri); de asemeni, supraviețuirea animismului, în nenumăratele "Nimfe, Dryade, Hamadryade, Naiade, Oceanide" ș.a. Erau stăruitoare și tradițiile "totemice", aduse din fondul aric comun sau împrumutate de la populațiile locale: Hera era uneori simbolizată de o vacă (Homer o numea "cea cu ochi de vacă"); Zeus era uneori taur, doica sa Amaltheia era
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
Le Verrier, William Lassell, François Arago și John Couch Adams. Neptun are, de asemenea, un inel subțire fără nume, care coincide cu orbita satelitului planetei, Galatea. Alți trei sateliți a căror rotație în jurul planetei are loc și printre inele sunt Naiada, Thalassa și Despina.
Inelele lui Neptun () [Corola-website/Science/321218_a_322547]
-
este un prădător sau, ca un vultur, un mâncător de hoituri și i-a paralizat distrugător imaginația cu „realități plictisitoare”. În critica sa adusă științei, el face aluzie la personaje din mitologiile greacă și romană, cum ar fi driadele, nimfele naiade și Diana, zeița romană a vânătorii, descriind exilul lor forțat ca o dovadă că omenirea este prea doritoare să se debaraseze de sufletul ei creativ. Pentru a consolida valoarea trecutului față de valoarea viitorului nechibzuit, Poe folosește o formă tradițională de
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
limita Roche, întrucât este menținut de alte forțe de coeziune. Tabelul exprimă razele orbitale ale sateliților interiori ai fiecărei planete, exprimate în multipli ai limitelor lor Roche respective. Mercur este inclus și el ca titlu de comparație. Se constată că Naiada este cazul cel mai extrem. Toți acești sateliți (cu excepția făcută de Lună și de Charon) rămân întregi deși orbitează sub sau foarte aproape de limita lor Roche. Se constată că Phobos, satelit al lui Marte, prezintă numeroase fracturi, fără a se
Limită Roche () [Corola-website/Science/337598_a_338927]
-
Această operă ocupă locul 53 în topul celor 100 cele mai reprezentate în perioada 2005-2010, conform statisticilor din Operabase, fiind a 14-a în Germania și a șasea a lui Wagner, cu 82 de spectacole. "Interiorul Muntelui lui Venus" Sirenele, naiadele, satirii și amorașii se joacă și dansează pentru a-i distra pe Venus și pe Tannhäuser, care trăiește aici de mult timp, sedus de zeița (Balet și Cr.: "Naht euch dem Strande!:" Haideți pe malul apei!) Ea își dă seama
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]