1,457 matches
-
Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cândva în Ierusalim s-a ivit că toți să-l știm pe-un asin venind agale, prin mulțime făcând cale, Fiul Domnului iubit, Iisus Hristos cel slăvit! A intrat în- naltul templu Fiul Domnului, exemplu, și-a chemat în jurul său mulți pescari ce-o duceau rău; i-a-nvatat cu vorbe-alese că de semeni să le pese, să-ngrijeasca pe bolnavi, să-i învețe pe gângavi, să împartă bunătate, să le-
CÂNDVA ÎN IERUSALIM de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383538_a_384867]
-
-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatra dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmi Vino, aici creștine fără teamă Sfântul Irodion te cheamă Să-ți dea lumină,pace și putere Vino, la Mănăstirea Lainici de-Înviere ! Citește mai mult DE-ÎNVIERECoboară îngerii ,coboarăLa Mănăstirea Lainici de-ÎnviereChiar dacă stânca-i rece,te-nfioarăîn suflet pace-adâncă
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Lainici de-ÎnviereChiar dacă stânca-i rece,te-nfioarăîn suflet pace-adâncă se scoboarăCând cu Lumina Smeritul Stareț treceO bucurie mare se revarsăCântă și piatra dintre brazi și ulmiTotul se umple de-ndumnezeireIar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmiVino, aici creștine fără teamăSfântul Irodion te cheamăSă-ți dea lumină,pace și putereVino, la Mănăstirea Lainici de-Înviere !... XV. LASA-MA..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016. LASĂ-MĂ... Lasă-mă în brațele
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
rubensiene, mă atrag Chiar de pusă ești mereu, doar pe arțag Ce să fac, și cum să-ți fiu eu drag Cum să-ți par a fi un om dulceag? Asta-i întrebare, de pus rămășag Nu sunt drept și 'nalt precum un fag Nici nu spun că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită
ATRACȚIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383034_a_384363]
-
dintâi băiat. Baba umbla din casă-n casă / Să-i afle fiului mireasă. Cinci-șase sate-a scormonit / Până atunci când a găsit O fată care îi plăcea, / Care pe-al ei gust se vădea. Era o fată mai naivă, / Destul de-naltă, uscățivă, Supusă și ascultătoare / Și harnică, nevoie mare. Prea tânără nu era ea, / Însă bătrânei îi plăcea. Feciorul ei a ascultat-o / Și-apoi pe fată a luat-o, Iar nunta iute s-a făcut, / Așa precum baba a vrut
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
ceața piscurilor terne, precum cândva zeii Olimpului, la apariția Soarelui Dreptății. Numai nu știm cum se face că ... XIX. PSALMUL 91, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017. Acel ce stă sub harul Celui Prea’nalt își are În El și cetățuia Și locul de scăpare. În El se odihnește Că-și spune înțelept I-atotputernic Domnul În care mă încred. Da, El te ocrotește Când lațul ți-e întins De pustiimea umbrei Ce poate te-
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Lui Așa cum înconjoară O pasăre pe pui. Căci scut și apărare E tot ce-I în cuvânt El n-a lăsat pe nimeni Uitărilor nicicând. Când ești cu El nici teama ... Citește mai mult Acel ce stă sub harulCelui Prea’nalt își areîn El și cetățuiași locul de scăpare.În El se odihneșteCă-și spune înțeleptI-atotputernic Domnulîn care mă încred.Da, El te ocroteșteCând lațul ți-e întinsDe pustiimea umbreiCe poate te-a cuprins.Tot El te împresoarăCu aripile LuiAșa cum
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
șoapta! Poartă-mi crucea! Peste dealuri, Peste sâmbre, Pe sub maluri Valuri strâmbe Să mă ningă, Să mă plouă, Să m-atingă, Bob de rouă. Teama-adună Triste ape De furtună Cin’ să scape ? Fug feciorii Tristă-i soarta Jos sunt norii ‘Naltă-i poartă Referință Bibliografică: Fug feciorii / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Florescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FUG FECIORII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385354_a_386683]
-
rubensiene, mă atrag Chiar de pusă ești mereu, doar pe arțag Ce să fac, și cum să-ți fiu eu drag Cum să-ți par a fi un om dulceag? Asta-i întrebare, de pus rămășag Nu sunt drept și 'nalt precum un fag Nici nu spun că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Bertoni D AlbertFormele-ți rubensiene, mă atragChiar de pusă ești mereu, doar pe arțagCe să fac, și cum să-ți fiu eu dragCum să-ți par a fi un om dulceag?Asta-i întrebare, de pus rămășagNu sunt drept și 'nalt precum un fagNici nu spun că port al țării steagSunt umil, descind dintr-un iobagLa curea mi-atârna un baltagMersul îmi ajut cu un ciomagSă nu crezi însă, că sunt beteagAm crescut cu pită și chișleagUmăru-mi, mai poartă un
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
În trecutul cel vechi ancorată Femeie, cu ochii de jad Prăpastia-i foarte adâncă Și-n hăul deschis am să cad Mă ia, și departe m-aruncă Zdrobește-mă iute de-o stâncă Femeie, cu ochii de jad Nu știu cât de 'nalt pot să fiu Probabil la fel ca un brad Cu ochiul meu ager și viu Te zăresc și te-aștept timpuriu Femeie, cu ochii de jad ... Citește mai mult FEMEIE CU OCHII DE JADautor, Bertoni D AlbertPustiul mă bântuie aziIar
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
îți pot fi camaradDe n-ai mai sta ferecatăîn trecutul cel vechi ancoratăFemeie, cu ochii de jadPrăpastia-i foarte adâncăși-n hăul deschis am să cadMă ia, și departe m-aruncăZdrobește-mă iute de-o stâncăFemeie, cu ochii de jadNu știu cât de 'nalt pot să fiuProbabil la fel ca un bradCu ochiul meu ager și viuTe zăresc și te-aștept timpuriuFemeie, cu ochii de jad... XXIX. CRITICILOR MEI, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016. CRITICILOR MEI
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
voie, citesc mult, nu mă joc, am învățat să citesc pe cal! Pot citi și la trap și la galop, vă dau cuvântul meu de om! Dar până când? Urăsc corturile, harnașamentele, zăbala, dormitul ca iepurii pe care-i mănânc, iarba naltă din care nu știi cine și cum și de ce sare, goana când pe stânga, când pe dreapta; mă calcă pe nervi chiotele, strigătele, năvălirile, omnes, omnes! Vreau un loc liniștit, fraților, un gineceu! — Cardiac ștahrâm hărbânt! - spuse atunci cu asprime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
târâș-grăpiș, ba vorbind una, ba ferindu-se să vorbească despre alta, cei doi călugări înaintau prin stepă, apropiindu-se de hotarele Moldovei. în urmă-le, la răsărit, tocmai prindea a miji o geană de lumină, când, din iarba somnoroasă și-naltă, țâșni drept în fața lor o arătare grozavă și, o dată cu ea, bubui un glas de spaimă: — Bine-ați venit în Moldova, da’ stați pe loc! Mâinile sus! Buimăcite, fețele bisericești ridicară mâinile. Se uitau tremurând la acel trup din care ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ale gramaticii latine (va păstra de-a lungul întregii sale vieți o ușoară aversiune pentru prepozițiile cu cazul ablativî învață să vorbească cu păsările, gâzele și celelalte blânde animale din grădina mănăstirii, asemeni întemeietorului ordinului ce-i veghea creșterea. Urcă, nalt și uscățiv, treptele ierarhice ale ordinului, facându-se repede remarcat prin lucrările sale timpurii, singurele de altfel, modele de demonstrație scolastică lecturabile și astăzi: De fonte miseriarum (Despre izvorul nenorocirilorî, identificat a fi stomacul, nesățioasa poftă de mâncare, și Querimonia serpentis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Am fost mai rău, poate, ca Hemingway. — Și n-ai fost mulțumit de tine niciodată???, lasă-l pe ăsta, pe Hemingway, cine o fi el... — Da, când am luat, în adolescență, premiul pentru recitare la Dialog la distanță, recitam din... nalt la stat/ mare la sfat/ și viteaz cum n-a mai stat, adică din Toma Alimoș, că balada asta ar trebui să fie emblema poporului român, nu Miorița. Atunci am mai fost fericit, când am reușit un rol, când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Lasă numai să mă-mbrac Și-ți ajut să urci în pom, Câine vorbitor și om, S-o dăm jos din pom și cracă, Apoi - tava Și-n tarbacă, De trei ori de capul scării Să-i frângem șira spinării! Nalt, curat sub corn de rai, Dezlega-vom: cir-li-lai, Cir-li-lai Precum stropi de apă rece În copaie când te lai; Vir-o-con-go-eo-lig, Oase-nchise-afară-n frig; Lir-liu-gean, lir-liu-gean, Râs al pietrelor de-a dura Pe trei trepte de mărgean! ÎNCHEIERE Stinsă liniștirea noastră (și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un cer de neguri și-a prăvălit tavanul Pe-al zidurilor muced și colțuros contur. Nămeți și nori apasă... Dar, deslușind colanul De piscuri sfidătoare, privește, am venit... Am coborât să-ți sprijin truditul pas de frate Ca, de pe-nalte praguri, s-asculte nengrădit Prelunga nechezare a lumei fecundate... - Tu nu știi încă? Imnul tumulturilor vii Nici zid și nici tenebră nu poate să-l sufoce: La poarta zăvorâtă grăbește-te să vii: Vei desluși și astăzi, în larguri, marea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
moarte de Protei? Traducere din Heinrich Heine. - Neajunsă, precum lancea unor iaduri vegetale, Sub sărutul muștei Mima somptuos ca un manșon, Locuiește, cetluită, somnurile-i seminale În o rouă de poleiuri: Rașelica Nachmansohn. - O! vegheat din Jilțul Naibei al Pământurilor Nalte, De atlaz tulip în creștet încheiat cu cap de mort, "Mult" poesc, cioplirea unei rare și pierdute dalte, Pașadia își despoaie înnoptat semețu-i port. - O! scuipat de înverzita tuse-a spumelor putride, Cocoțat pe naufragii, nefiresc ca-ntr-un ochean
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de scris. Dac-aș fi fost o iotă mai precoce... Ar fi-nțeles, primeam și ajutor, Dar nu am har, chemare și... nici voce, Mi-a precizat... puțin iscoditor. Și plictisit, s-a-ntins în jilțul lui Fin, aurit și ‘nalt cât o cetate. Aș fi dorit să spun, dar n-aveam cui, Că mă simțeam jignit, fără dreptate. Am ridicat privirea și i-am spus; Prietene, ascultă-mă ce-ți zic, Vino mai jos, când stai acolo sus, Orice-ai
DE ASTĂZI NU MAI SCRIU ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364578_a_365907]
-
simt legat prin sete de vietatea care a murit / La ceas oprit de lege și de datini... [ ... ] Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau să trăiesc și-aș vrea .... / Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Și codrul, ce adânc! / Plâng. Ce gândește tata? Mănânc și plâng. Mănânc!” „A murit, mărturisește tot Stela Covaci, când furios, când sperând, părându-i rău și iubind cu ardoare viața și oamenii, implorând în ultimele ceasuri să i
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
frumusețe-n floare, de ce a risipirii fire ești? traducere adaptată Mihaela Tălpău Neprihănita frumusețe-n floare, de ce a risipirii fire ești? nu îți ascunde sufletu’-n fervoare, în fapte insipide și lumești natura-ți din buchetu’-i de frumusețe-ți ‘nalta divină și senina lumină ca un semn din cer ce-ți cade-ncet pe față, împrumutându-ți efemer o vină nu crede că stăpânul acestei lumi poți fi, averi nu strânge cu mintea-ți păcătoasa nimic din ce-i lumesc
NEPRIHĂNITĂ FRUMUSEȚE-N FLOARE, DE CE A RISIPIRII FIRE EȘTI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362960_a_364289]
-
S-aprindă-n noapte-adâncă un foc în boaba spumii, Dar noaptea se-adâncește și-n jos îl trage huma, Savantul își mângâie un piept plin de podoabe, Medalii drept răsplată din lupta-n câmp cu timpul, Ce-au dus întreaga lume pe-nalte culmi de gloabe, Ființe nesimțite spurcând din vremuri câmpul, Se bucură savantul de-întreagul lui imperiu, Materii strânse-n vreme ce-au schilodit pământul, Să-și facă lui năravul fără să-întrebe cerul, Călcând legea străbună, înscrisul și cuvântul, Călcând în aroganța
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
desagă și-un toiag. Toți copiii - nțepenesc De emoție și teamă. Apoi, se dezmeticesc Și, să intre, îl îndeamnă. - Moș Crăciun, bine - ai venit! De - ai ști cât te-am așteptat!... O zână ți - a - mpodobit Acest brăduț frumos și - nalt! - Moșule, să-ți spun, aș vrea, - Cât am fost eu de cuminte! Întreab - o pe mămica mea ! Știi tu că ea nu te minte. - Și știm multe poezii! Dacă vrei, îți recităm. Și cântece, de vrei să știi, Noi putem
MOȘ CRĂCIUN de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362328_a_363657]
-
sclavii de biciuri loviți. Pe malul din stanga pândeau Doi șoimi, cu limba de foc, Pe malul din dreapta zăceau Toți șerpii lui Seth la un loc. Din pleoapa, o lacrima grea Prelinge pe talpă de sfinx, Din oază, un zeu se nalta, Cu ochii holbați, ca de linx. Un vuiet din mausoleu O cheamă, o strigă, o cere; Cu aripe de ceruleu, Spre negura zării ea piere. În urmă, sub limba de foc, Se-aprinde, cu aripa grea, Un phoenix turbat, ce
IARNA SÂMBURILOR DE RODIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361041_a_362370]