272 matches
-
de tar și anturajul său, în frunte cu Aleksandr Rumianțev, față de Suedia. Căci, potrivit observațiilor sale, "le système de la Cour de Russie, s'il en existe un, paroit être de donner dans le Nord de la même manière que le fait Napoleon dans le midi de l'Europe", adică "de s'entourer d'états faibles et insignifiants et d'y former même un systême féderatif à l'instar de celui de la confederation du Rhin" (s. Ven.C.)78. Diplomatul suedez era, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
difi 95 Ibidem; prințul Metternich, tatăl lui Clément-Winceslas-LothaireWinneburg Metternich, cancelarul și ministrul Afacerilor Străine al Austriei, interlocutorul lui Șuvalov, a sfârșit, totuși, prin a admite "que la théorie soutenue par le comte Schuwalow avait été constamment mise en pratique par Napoleon I et se trouvait conforme au "nouveau" droit internațional", ceea ce confirmă și aprecierile lui von Stedingk, enunțate în rândurile anterioare (s. Ven.C.) (cf., ibidem). 96 Cf., Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D, 671, Moscovitica. 97 Loc. cît., fond cît
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
oferta, ca fiind tardivă și inutilă, totodată, deoarece și fără ajutorul sau forțele suedo-ruse erau superioare celor franceze. Prin urmare, nu mai era nevoie de cooperarea Danemarcei, "pour établir la liberté et le repos de l'Europe"136. Declanșarea de către Napoleon I a atacului asupra Rusiei, la 24 iunie 1812, a făcut imposibilă punerea în aplicare a tratatului rusosuedez, din 5 aprilie 1812. Cum sprijinul rus pentru ocuparea Norvegiei constituia precondiția participării Suediei la războiul împotriva Franței, a apărut necesitatea revizuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
177. Totuși, în primă fază a războiului cu Prusia, pentru Napoleon "la Pologne n'y compte qu'une province lointaine, qu'on peut armer" contra Prusiei 178. Acest dezinteres a fost sesizat de Adam Jerzy Czartoryski care pronostica pierderea de către Napoleon a simpatiei polonezilor. El avea, totuși, rezerve în ceea ce privește planurile împăratului francezilor 179, îndeosebi față de Galiția, în legătură cu care ar fi putut există, în pofida tuturor aparentelor și a asigurărilor date de austrieci, articole secrete în tratatul de pace impus de Franța Austriei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
policy regarding the Polish problem constituted only a strictly diplomatic failure, since, în reality, the French rulers did not want, any longer, the rebirth of the Polish state for the Polish people, first of all because they despised them, and Napoleon Bonaparte never really intended to accomplish such an objective. The Polish Problem represented also the reason that determined the reconsideration of the Habsburg's concepts of foreign politics. Aș part of the Eastern Question, Austria actively contributed, with Russia and
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
săturate. (Trebuie remarcat că și posesorul legăturicii începuse, în cele din urmă, să râdă, luându-se după cei doi, ceea ce-i înveselise și mai mult pe aceștia.) Și, cu toate că aș putea face prinsoare că nu conține aur, fișicuri străine cu napoleoni și friedrichsdorfi 1 sau cu arăbei 2 olandezi, cum ne putem convinge judecând după ghetrele care vă acoperă bocancii străini, dar... dacă la bocceluța dumneavoastră adăugăm o rudă, cum ar fi generăleasa Epancina, atunci și legăturica ajunge să aibă întrucâtva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
În sfârșit, încetă să mai asculte și se apropie nerăbdător de el. — Sunteți prințul Mâșkin? întrebă el extrem de politicos și amabil. Era un tânăr frumos, tot de vreo douăzeci și opt de ani, blond, zvelt, de înălțime mijlocie, cu bărbuță à la Napoleon 11, cu fața inteligentă și foarte frumoasă. Numai zâmbetul, cu toată amabilitatea pe care încerca s-o afișeze, era cam prea afectat; schițându-l, dinții se arătau cam prea regulați, ca niște perle; cu toată aparenta lui voioșie și sinceritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de milă n-am avut și nu am pentru acești proști, asta o spun cu mândrie! De ce nu a ajuns un Rotschild? Cine-i de vină că nu are milioanele lui Rotschild, că nu are un munte de coroane și napoleoni, un munte întreg, un munte la fel de mare precum cel care se poate vedea la bâlci de lăsata-secului? Dacă trăiește, înseamnă că totul depinde de el. Cine-i de vină că nu înțelege acest lucru? O, acum mi-e indiferent, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a Patra Republici Franceze, care păreau să nu-i aloce vreun loc - în perioade de crize constituționale, una dintre autoritățile constituționale va uzurpa acea responsabilitate, așa cum a făcut armata franceză în 1958, sau, altfel, revoluția va învesti pe cineva, un Napoleon sau un Consiliu al Comisarilor Poporului, cu autoritatea supremă de a pune capăt haosului și de a restabili ordinea și pacea. Dacă poziția suveranității pare a fi incertă deoarece Constituția se pretează la interpretări diferite despre acel subiect, o luptă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Stefan George, Cromwell, Robespierre, Gladstone și Dalai Lama și două mișcări: mișcările de reformă din orașele americane și Răscoala Boxerilor în China. Multe dintre aceste exemple sunt nepotrivite. Nu există niciun istoric francez care l-ar considera pe nepotul marelui Napoleon drept carismatic. Joseph Smith a fost un misionar religios și nu un om de stat. Același lucru este valabil și pentru Dalai Lama care a supraviețuit neschimbat din Evul Mediu și care, în consecință, se plasează mai degrabă în categoria
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
recurente în multe state africane făcute de grupări de ofițeri din armată). O lovitură de stat poate duce la înlocuirea substanțială a elitelor și la schimbarea regimului doar acolo unde statul este puternic. Loviturile de stat conduse de cei doi Napoleoni în Franța (1799 și 1852), de colonelul Gamal Abdel Nasser în Egipt (1952) și de generalul Augusto Pinochet în Chile (1973) sunt exemple bune în acest sens. Ele pot constitui un alt tip de criză sau eventual ne pot ajuta
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
brusc și eu mă găseam încă pe o terasă care se aseamăna cu o punte de vapor. Încerc să fiu marele Napoleon care își domină durerea de a fi fost înfrînt în bătălia navală de la Trafalgar. Eu aș fi un Napoleon în bătălia cu timpul, o bătălie pe care invariabil o pierzi. O bătălie pentru noi românii, pentru noi ieșenii, pentru a înlătura durerea copiilor neocrotiți, pentru a șterge lacrimile unei mame care n-a împlinit încă șaisprezece ani! Pentru copilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
copilul năzdrăvan, care citea cocoțat pe casă și care prevestea ploile cu grindină, începe, după ce-și însușește toate tainițele ungherelor curții, să râvnească la ceea ce se ascundea împrejurul ei, căci nimic nu-l rodea mai mult pe acest mic Napoleon al curții decât cucerirea pământului depărtării înspre luncă și pădurea Baisei (atunci infinite), depărtări cu halou de munte. Nimeni nu-l mai putea opri, nici biciul tatălui, nici vorba dulcii mame; atracția senzațiilor necunoscute, dar pândite și râvnite în egală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la un picior. A trebuit să transmită comanda generalului său, Rhenskjold. Și să urmărească toată încleștarea purtat de ostași într-o litieră. Sfârșitul a fost dezastruos. Poltava recunosc azi istoricii a devenit pentru ruși sinonimă cu înfrângerea zdrobitoare a acestui "Napoleon al Nordului", așa cum Borodino (1812) va însemna începutul sfârșitului lui Napoleon Bonaparte, iar Stalingradul (1842), același lucru pentru Adolf Hitler. * Cele trei veacuri care-au urmat până azi au însemnat mai ales renunțări la o politică expansivă în afara hotarelor țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Unirii provocau o puternică reacție la nivelul cercurilor diplomatice europene, fiind acuzat de faptul că pregătea candidatura contelui de Flandra 257. Încurajați de poziția exprimată de Franța, înainte și în timpul desfășurării Congresului de la Paris, atitudinea cea mai clară având-o Napoleon care la 20 februarie 1856 își exprima dorința ca participanții la Congres să discute și problema românească 258, oamenii politici români introduc în documentul aprobat în Divanul ad-hoc de la Iași și București solicitarea unirii Principatelor Române sub un principe străin
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sfântului Dumitru erau luate de la Mitropolie și arătate participanților), I.C. Brătianu susținuse un discurs în care insista asupra motivelor pentru care trebuia ales Carol în fruntea statului român, printre care, nu în ultimul rând, sprijinul de care beneficia din partea lui Napoleon al III-lea376. În ciuda acestor aspecte festiviste, în rândul guvernului începeau să apară mai multe neînțelegeri. Situația prelungită de provizorat nu avea cum să nu lase urme. Având viziuni și temperamente diferite, membrii executivului se acuzau acum de cele mai diverse
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Mârzescu, Gheorghe, 149, 161 Mehmed, Rușdi Pașa, 139 Metternich, R., 104 Miclescu, Calinic, 149, 163, 164 Mihălescu, Simion, 225 Mill, John Stuart, 186 Moruzi, Alexandru, 55 Moruzzi, Costache, 149, 155, 157 Napoleon al III-lea, 88, 97, 105, 123, 239 Napoleon I, 23 Negri, Costache, 149 Negruzzi, Costache, 35 Negruzzi, Iacob, 149 Negulici, Ioan D., 25 Offenberg, 155 Panaite, Cristea, 149 Panu, Atanasie, 26, 55, 59, 61, 65, 68, 69, 74, 91, 145 Panu, Gh., 149, 154 Pascal, Aristide, 218, 219
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
strălucire numele neamului de la Dunăre și Carpați. Pentru destinul acestui neam și pentru refracția lui în lume, președintele Nicolae Ceaușescu reprezintă n-o spunem doar noi ceea ce a reprezentat pentru americani un Lincoln, pentru ruși un Lenin, pentru francezi un Napoleon, pentru chinezi un Mao Dze Dong, pentru italieni un Garibaldi, pentru turci un Attatürk, pentru indieni un Ghandi. Reprezintă, cu alte cuvinte, acel om provindențial care, dând un nou curs istoriei neamuui său, s-a implicat, împreună cu neamul, în marele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
călite în luptă ale unei țări puternice și industrializate, în cazul acesta ea a făcut mai mult decît să-i țină piept. Înrăutățirea situației din Rusia arunca umbre întunecate asupra scenei românești. Prin septembrie 1917, Kerenski (Iorga îl numea un "Napoleon democrat") proclama Rusia republică. Iorga l-a sprijinit 98, dar nu a înțeles pe deplin disperarea care se ascundea în spatele măsurilor lui. Speranțele lui Iorga nu se îndreptau spre Răsărit, ci spre Statele Unite. Vorbea într-un articol de fond despre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
255, 279, 288, 308, 311, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 331, 335, 352, 356, 359, 363, 364, 365, 371, 372, 388, 391, 413, 416, 421, 441 Mutafcev, P. 405 Nădejde, Ion 45, 77 Nandriș, Grigore 324, 325 Napoleon III 23, 416 Negruzzi, Iacob 51 Nekrasov, Nikolai 55 Neubacher, H. 422, 427 Nicolae I, (țar) 23, 97, 212 Nietzsche, Friedrich Wilhelm 52, 159, 391 Nistor, Ion 179 Novalis 57 Oțetea, Andrei 141, 166, 320 Obrenovici, Alexandru 118 Odobescu, Alexandru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Unirii provocau o puternică reacție la nivelul cercurilor diplomatice europene, fiind acuzat de faptul că pregătea candidatura contelui de Flandra 257. Încurajați de poziția exprimată de Franța, înainte și în timpul desfășurării Congresului de la Paris, atitudinea cea mai clară având-o Napoleon care la 20 februarie 1856 își exprima dorința ca participanții la Congres să discute și problema românească 258, oamenii politici români introduc în documentul aprobat în Divanul ad-hoc de la Iași și București solicitarea unirii Principatelor Române sub un principe străin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sfântului Dumitru erau luate de la Mitropolie și arătate participanților), I.C. Brătianu susținuse un discurs în care insista asupra motivelor pentru care trebuia ales Carol în fruntea statului român, printre care, nu în ultimul rând, sprijinul de care beneficia din partea lui Napoleon al III-lea376. În ciuda acestor aspecte festiviste, în rândul guvernului începeau să apară mai multe neînțelegeri. Situația prelungită de provizorat nu avea cum să nu lase urme. Având viziuni și temperamente diferite, membrii executivului se acuzau acum de cele mai diverse
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Mârzescu, Gheorghe, 149, 161 Mehmed, Rușdi Pașa, 139 Metternich, R., 104 Miclescu, Calinic, 149, 163, 164 Mihălescu, Simion, 225 Mill, John Stuart, 186 Moruzi, Alexandru, 55 Moruzzi, Costache, 149, 155, 157 Napoleon al III-lea, 88, 97, 105, 123, 239 Napoleon I, 23 Negri, Costache, 149 Negruzzi, Costache, 35 Negruzzi, Iacob, 149 Negulici, Ioan D., 25 Offenberg, 155 Panaite, Cristea, 149 Panu, Atanasie, 26, 55, 59, 61, 65, 68, 69, 74, 91, 145 Panu, Gh., 149, 154 Pascal, Aristide, 218, 219
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
păr blond, cu banii obținuți a cumpărat o fustă de lână pentru fetița ei pe care a purtat-o însă una dintre fetele hangiilor. A fost nevoită, aflând că fetița ei, Cosette, este bolnavă, să-și vândă dantura pentru doi napoleoni sau patruzeci de franci. Deposedată de darurile frumuseții, Fantine cosea șaptesprezece ore pe zi și obținea tot mai puțini bani. Împotriva convingerilor ei, și-a luat un ibovnic, un muzicant cerșetor care o bătea mereu și care în cele din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
16-19 octombrie 1813, a fost pierdută de francezi. Imperiul lui Napoleon se prăbușea. În dimineața zilei de 31 martie, Frederic Wilhelm al III-lea pășea în fruntea trupelor sale, alături de țarul Alexandru I, pe străzile Parisului. La 6 aprilie 1814 Napoleon abdica, dar exilarea în insula Elba nu a însemnat resemnarea totală, fiind urmată de cele "100 de zile" (10 martie 1815 22 iunie 1815). Aceste zile nu au mărturisit decât o "umbră" a Franței napoleoniene. La 26 februarie 1815 Napoleon
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]