801 matches
-
în alte discipline, la fel cum intervine și în literatură; ele mai punctează și itinerarul meu intelectual de cînd am publicat ediția I a cărții. Tentativa de a pune în discuție a treia problemă, aceea a unei alte lucrări despre naratologie decît cea din 1985, a fost mai puțin reușită. Narațiunea este mai importantă ca niciodată, nu numai în studiile literare, dar și în istorie, unde importanța construcției narative a crescut enorm; în studiile culturale unde memoria culturală, atestată de cele mai multe
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care au înflorit și ele în ultimii zece ani cu inevitabila substanță narativă. Dar se pare că, o dată cu amplificarea studiului narațiunii, s-a diminuat interesul pentru ceea ce face ca o narațiune "să fie" sau "să ajungă" o narațiune. În parte, naratologia este de condamnat pentru această discrepanță, cu pretențiile ei pozitiviste, de limitările formaliste și inaccesibile, de jargonul idiosincratic. Pretenții mai modeste, împreună cu o prezentare mai accesibilă și mai penetrantă referitor la modul în care naratologia poate fi folosită în conjuncție
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ajungă" o narațiune. În parte, naratologia este de condamnat pentru această discrepanță, cu pretențiile ei pozitiviste, de limitările formaliste și inaccesibile, de jargonul idiosincratic. Pretenții mai modeste, împreună cu o prezentare mai accesibilă și mai penetrantă referitor la modul în care naratologia poate fi folosită în conjuncție cu alte demersuri și teorii, ar fi de natură să aducă o binevenită resuscitare. Dar, dacă naratologia a continuat să fie elaborată și pusă în discuție, puține din lucrările de care am dat sînt direcționate
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
jargonul idiosincratic. Pretenții mai modeste, împreună cu o prezentare mai accesibilă și mai penetrantă referitor la modul în care naratologia poate fi folosită în conjuncție cu alte demersuri și teorii, ar fi de natură să aducă o binevenită resuscitare. Dar, dacă naratologia a continuat să fie elaborată și pusă în discuție, puține din lucrările de care am dat sînt direcționate către naratologii începători, cum îmi doresc eu să fie această carte. Cele mai multe lucrări despre textele narative nu se bazează pe analiza naratologică
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fi folosită în conjuncție cu alte demersuri și teorii, ar fi de natură să aducă o binevenită resuscitare. Dar, dacă naratologia a continuat să fie elaborată și pusă în discuție, puține din lucrările de care am dat sînt direcționate către naratologii începători, cum îmi doresc eu să fie această carte. Cele mai multe lucrări despre textele narative nu se bazează pe analiza naratologică, iar acelea care o fac apelează la teoria clasică a lui Genette, pe care am integrat-o aici cînd mi-
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Am integrat această viziune cum am putut mai bine, fără să renunț la coerență. Am continuat să acord doar puțină atenție la teoria lecturii, din rațiuni de economie. În cadrul delimitărilor impuse prin ele însele, receptarea nu este o problemă de naratologie în sine, exceptînd cazul în care figurile comunicative, cum ar fi naratorul și focalizatorul, își au corespondenți simetrici adresantul lor. Pe de altă parte, trebuie să se înțeleagă că întreaga teorie prezentată aici este un dispozitiv "lizibil", un instrument euristic
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în condițiile anterioare. Prin intermediul textului cititorul are acces la povestire, a cărei fabulă este o urmă mnezică ce rămîne cu cititorul după terminarea lecturii. "Remarcile și sursele" de la sfîrșitul fiecărui capitol sînt o noutate absolută în această ediție. 1997 Introducere Naratologia este teoria narațiunilor, a textelor narative, a imaginilor, a spectacolelor, a evenimentelor; constructe culturale care "spun o poveste". O astfel de teorie ne ajută să înțelegem, să analizăm și să evaluăm narațiunile. O teorie este un ansamblu sistematic de afirmații
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
culturale care "spun o poveste". O astfel de teorie ne ajută să înțelegem, să analizăm și să evaluăm narațiunile. O teorie este un ansamblu sistematic de afirmații generalizate despre un anumit segment al realității. Acel segment al realității, corpusul, căruia naratologia încearcă să-i dea o definiție, consistă în "texte narative" de toate genurile, create pentru o varietate de scopuri și îndeplinind numeroase și diferite funcții. Nu putem spune că acest corpus cuprinde toate textele narative și că doar acele texte
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
analiza variantele posibile în urma concretizării unui sistem narativ în texte narative. Acest ultim pas presupune că un număr infinit de texte narative se pot descrie prin folosirea unui număr finit de concepte conținute înlăuntrul sistemului narativ. Vom expune aici o naratologie coerentă, sistematică, ca și conceptele ce îi aparțin în acest sens. Cititorilor li se va oferi un instrument prin care să descrie textele narative. Nu înseamnă că teoria este un fel de mașinărie în care la un capăt se introduce
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sub semnul întrebării. Un sentiment tare nelalocul lui: nu-mi rămînea decît să particip frenetic la dezbateri. Că a fost posibil, că într-o jumătate de zi m-am simțit entuziastă și totodată încurajată în timp ce îmi revizuiam complet opiniile despre naratologie, se datora excepționalelor calități intelectuale și umane ale acestei conferințe. De atunci am mai participat la multe conferințe, însă, așa cum fericirea copilăriei este pierdută pentru totdeauna în viața de adult, așa nici eu n-am mai simțit vreodată aceeași satisfacție
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
timpul potrivit, în această carte. Psihologia empirică și antropologia adresau și ele o provocare la construcția naratologică, în timp ce semiotica știința semnelor și a folosirii acestora propunea o structură mai largă. În cele din urmă, s-au propus excelente eșantioane de naratologie practică, demonstrîndu-se că opoziția des invocată între analiza istorică și cea sistematică este una falsă. După zece ani se părea deja că naratologia nu mai este la modă. Se trecuse la alte lucruri. Astfel, una dintre participantele la Synopsis 2
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
folosirii acestora propunea o structură mai largă. În cele din urmă, s-au propus excelente eșantioane de naratologie practică, demonstrîndu-se că opoziția des invocată între analiza istorică și cea sistematică este una falsă. După zece ani se părea deja că naratologia nu mai este la modă. Se trecuse la alte lucruri. Astfel, una dintre participantele la Synopsis 2, Susan Suleiman, a realizat un număr dublu din Poetics Today despre corpul femeii (publicat apoi ca o carte de Harvard University Press) și
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1979 criteriile prin care să recunoască Discursul Indirect Liber au mers mai departe și și-au pus în practică teoria nemaipreocupîndu-se de criterii. Opțiunile păreau a fi, atunci, revenirea la pozițiile inițiale, accentul prioritar pe aplicația în practică sau respingerea naratologiei. Toate aceste trei poziții sînt problematice. Regresia demonstrează neputința de a merge mai departe, aplicația în practică poate implica o acceptare necondiționată a unor teorii imperfecte, iar respingerea este motivată printr-o schimbare a priorităților; însă ea este și o
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
merge mai departe, aplicația în practică poate implica o acceptare necondiționată a unor teorii imperfecte, iar respingerea este motivată printr-o schimbare a priorităților; însă ea este și o negare a importanței întrebărilor mai degrabă decît a răspunsurilor propuse de naratologie, vădind cîteodată chiar o lipsă de înțelegere. În general, problemele mai importante, în principal istorice și ideologice, au devenit prioritare. În ceea ce mă privește, problemele feminismului au căpătat prioritate, dar niciodată în defavoarea unor teme naratologice mai formale. Ar fi mai
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
textele produc acele efecte politice. Dată fiind dialectica, încă o continuitate destul de stabilă în cercetare, justificarea ar fi putut fi un răspuns mai realist, chiar dacă faci și alte lucruri. Pentru mine, cel puțin, "acel altceva" constă în a demonstra foloasele naratologiei. Cu alte cuvinte, cea mai responsabilă atitudine pe care mi-o pot imagina este răspunsul la întrebarea: "Care e ideea?", în timp ce se ia în serios acea întrebare. Iar acea întrebare a fost deja pusă în 1979. Este întrebarea la care
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care toată comunitatea academică ar trebui pusă să răspundă. Doar pentru că a pus acea întrebare într-un mod serios, dialogal și cu o conștiință istorică, acea conferință merită să fie amintită și după zece ani. În această ediție revizuită din Naratologie voi încerca un răspuns posibil la această întrebare. Scopul naratologiei, definit ca reflecție asupra determinanților narativi specifici din punct de vedere generic ai producerii sensului în interacțiunea semiotică, nu constă în construcția unui model perfect credibil, care "s-ar potrivi
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru că a pus acea întrebare într-un mod serios, dialogal și cu o conștiință istorică, acea conferință merită să fie amintită și după zece ani. În această ediție revizuită din Naratologie voi încerca un răspuns posibil la această întrebare. Scopul naratologiei, definit ca reflecție asupra determinanților narativi specifici din punct de vedere generic ai producerii sensului în interacțiunea semiotică, nu constă în construcția unui model perfect credibil, care "s-ar potrivi" cu textele. O asemenea construcție presupune ca obiectul naratologiei să
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Scopul naratologiei, definit ca reflecție asupra determinanților narativi specifici din punct de vedere generic ai producerii sensului în interacțiunea semiotică, nu constă în construcția unui model perfect credibil, care "s-ar potrivi" cu textele. O asemenea construcție presupune ca obiectul naratologiei să fie o povestire "pură". În schimb, narațiunea trebuie să fie privită ca un mod discursiv, care afectează obiectele semiotice în grade diverse. O dată ce relația de determinare dintre narativitate și obiectele narative este abandonată, nu mai există nici un motiv pentru
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o povestire "pură". În schimb, narațiunea trebuie să fie privită ca un mod discursiv, care afectează obiectele semiotice în grade diverse. O dată ce relația de determinare dintre narativitate și obiectele narative este abandonată, nu mai există nici un motiv pentru a privilegia naratologia ca perspectivă asupra textelor tradițional clasificate ca narative. În schimb, alte demersuri ar putea fi mai bine înzestrate pentru a justifica acele aspecte ale textelor narative care au fost puțin analizate în mod tradițional, în parte din cauza preponderenței unei perspective
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai bine înzestrate pentru a justifica acele aspecte ale textelor narative care au fost puțin analizate în mod tradițional, în parte din cauza preponderenței unei perspective structuraliste, textualiste. Nu prea cred că ansamblul textelor predominant narative a fost suficient explorat cu ajutorul naratologiei. Din contră, cele mai multe studii ale acelor texte sînt deficiente tocmai pentru că autorii lor nu au folosit instrumente descriptive adecvate. Însă ceea ce vreau să subliniez este că, deși recunoaștem că există suficiente analize naratologice ale textelor narative, este evident că abia
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
că, deși recunoaștem că există suficiente analize naratologice ale textelor narative, este evident că abia de s-au înregistrat cîteva analize naratologice ale textelor non-narative, ceea ce subliniază însăși distincția generică pe care se bazează ideea "textelor narative". În această situație, naratologia este considerată vinovată de a fi respins alte preocupări, așa că îndepărtarea ei ar putea fi o atitudine sănătoasă, recomandabilă. Însă această renunțare la legătura metodă-obiect nu ne dă dreptul să limităm folosirea naratologiei la textele narative. S-ar putea ca
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
bazează ideea "textelor narative". În această situație, naratologia este considerată vinovată de a fi respins alte preocupări, așa că îndepărtarea ei ar putea fi o atitudine sănătoasă, recomandabilă. Însă această renunțare la legătura metodă-obiect nu ne dă dreptul să limităm folosirea naratologiei la textele narative. S-ar putea ca cineva să vrea să înlocuiască acest demers cu altul diferit, fie el ideologic, psihanalitic sau retoric, însă altcineva s-ar putea să vrea să mobilizeze cercetările naratologice pentru alte scopuri. Aici, în schimb
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la textele narative. S-ar putea ca cineva să vrea să înlocuiască acest demers cu altul diferit, fie el ideologic, psihanalitic sau retoric, însă altcineva s-ar putea să vrea să mobilizeze cercetările naratologice pentru alte scopuri. Aici, în schimb, naratologia poate favoriza deschideri pe care domeniul de care țin diferite subiecte nu le-a dezvoltat în mod tradițional. Pentru ilustrare, voi prezenta cînd și cînd cazuri bazate pe propria-mi cercetare din ultimii zece ani, pentru a vedea dacă această
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deschideri pe care domeniul de care țin diferite subiecte nu le-a dezvoltat în mod tradițional. Pentru ilustrare, voi prezenta cînd și cînd cazuri bazate pe propria-mi cercetare din ultimii zece ani, pentru a vedea dacă această întrebuințare a naratologiei este într-adevăr profitabilă. Remarci și surse Cele mai multe lucrări de la Synopsis 2 au fost publicate în Poetics Today, în 1980 1981. Despre irelevanța modelelor formaliste, a se vedea Brooks (1984). A se vedea și cronica mea la Brooks, Stanzel și
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să menționez că instanța/agentul nu este autorul (biografic) al narațiunii. Naratorul romanului Emma nu este Jane Austen. Persoana istorică Jane Austen este, desigur, importantă pentru istoria literaturii, dar circumstanțele vieții ei nu au nici o relevanță pentru disciplina specifică a naratologiei. Pentru ca această distincție să rămînă clară, mă voi referi pe alocuri la narator ca la o instanță impersonală, oricît de ciudat ar părea. În faimosul său atac asupra conceptului și autorității autorului, Foucault respinge patru concepte diferite ale autorității ("Ce
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]